”Anul 1763, când m-am dus eu la Temeșvar…”, primă ştire despre existenţa unui joc-sport naţional, în ”Observaţii şi probleme bănăţene”, de Nicolae Iorga

Vom puncta în câteva episoade consemnări despre originea și evoluția unui joc inițial ”de petrecere”, transformat într-unul ”gimnastic” iar apoi în sport, după cum explică autorii unei lucrări de specialitate datând din 1976, de fapt sport naţional al românilor.

Este vorba despre oină, în care la ora actuală grupuri de entuziaşti menţin vie flacăra acestei discipline iar federaţia de specialitate organizează o acoladă de competiţii. Vom începe însă prin a cita despre primele ştiri apărute ce ţin de oină.

sursa foto: www.vestic.ro

Alexandru Rafailescu și Costel Iancu, autori ai cărții ”Oina, trecut şi prezent”, publicată la Editura Sport-Turism în 1976, una dintre aparițiile pe această temă, au inclus în documentarea pe marginea originii și istoricului jocului de oină, care face subiectul primului capitol, și cuvintele referitoare la acest sport consemnate de Nicolae Iorga în ”Observații și probleme bănățene”, apărută în anul 1940 la București.

Dar iată rândurile autorilor, sub titlul ”Primele știri scrise despre oină”…

”Prima știre scrisă despre existența jocului de oină datează din anul 1763 (* știre comunicată de Ana Iancu, cercetătoare la Institutul de studii sud-est-europene) și ne-o furnizează renumitul patriot și istoric al neamului românesc, Nicolae Iorga, în cartea ”Observații și probleme bănățene”. La pagina 82, vorbind despre Nicolae Stoica din Hațeg (** preot erudit din Mehadia / 1751, unul dintre primii noștri cronicari, autorul renumitei ”Cronici a Banatului”), autorul citează unele însemnări făcute de acesta în anii de școală, petrecuți la Timișoara, ani de care se leagă câteva amintiri. Una dintre ele a consemnat-o în anul 1763, pe o cazanie de la Râmnic (Râmnicu Vâlcea) și se referă la descrierea curții bisericii catolice, în care se jucau copiii. Printre jocuri figurează și ”lopta mică”, o variantă a jocului de oină de atunci. Dar iată ce este scris pe cazanie: ”Anul 1763, când m-am dus eu la Temeșvar, Domu Chirehen fu gata. Încă bălți multe în cetate erau unde ne dam pe ghiață, destule locuri largi, unde ne jucam cu popicul, clinga, de-a poarca, lopta mică”.

Fiind vorba de o însemnare pe o carte, nu cuprinde amănunte despre modul cum se juca lopta mică, dar acest joc face parte din familia oinei, care se juca pe toate meleagurile țării sub diverse denumiri și forme, așa cum vom vedea mai departe.

Din aceeași perioadă, a rămas știrea semnalată de N. Brașoveanu, la rubrica ”Istorie punctată” din Almanahul Sport, 1972: ”Medicul mureșan Istvan Matyus, care și-a făcut studiile la cele mai renumite Universități din Apus, își tipărește la Cluj manualul de medicină, în două volume, intitulat Diaetetica. Într-unul din capitolele cărții, el arată că educația fizică este absolut necesară sănătății corpului și intelectului, descriind în amănunt foloasele mersului pe jos, ale canotajului, ale exercițiilor atletice, ale oinei, trântei, popicelor, călăriei, băilor, etc.”

În ordine cronologică, știrea următoare o avem de-abia după 40 de ani, adică în 1802; din acel an ne-a rămas un proces-verbal al consiliului profesoral al Liceului din Sighetu Marmației. Acesta cuprinde o listă a exercițiilor fizice permise și a celor interzise elevilor. Pe lista exercițiilor permise figurează și oina. […]”

Vom reveni cu un al doilea episod dar până atunci să notăm că la ora actuală Aradul vecin se numără între cele 5 județe cu asociații de oină, alături de Brăila, Constanța, Maramureș și Vaslui, având și câteva grupări afiliate, conform analelor Federației Române de Oină, și anume Univest Arad, Viitorul Almaș, Progresul Dieci și Unirea Gurahonț. Alte cluburi mai ființează în ţară, tot conform www.froina.ro, și în județele Cluj, Maramureș și Sibiu dar mai ales peste munți, în Botoșani, Iași, Neamț, Vaslui, și în special în zona sudică, sud-estică, Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Dolj, Gorj, Teleorman, Vâlcea însă și în București respectiv Constanța, locaş al sediului federal. Organism apropo de care, Comisia de Oină a fost prima structură a jocului și una dintre cele 13 care compuneau Federația Societăților Sportive din România (FSSR), creată la începutul lunii decembrie 1912 şi având sediul în București.

Primul campionat național avea loc în 1899 iar la ora actuală Federația Română de Oină are în calendarul competițional o multitudine de întreceri, cum ar fi Campionatul Național în 11, în aer liber, ale căror titluri au fost adjudecate la ultimele sale 5 ediții de Frontiera Tomis Constanța, Campionatul Național în 6, de sală, Campionatul Național pe plajă, dar și Cupa României, Cupa Regelui, Cupa Federației și Cupa Satelor, plus întreceri pe categoriile de vârstă juniori I, II și III, la băieți și fete.

– VA URMA –

Acest articol a fost publicat în și etichetat cu , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


+ unu = 9