Drumul spre EuroBasket 2015. Istoricul celor 34 de turnee finale

Campionatul European de baschet feminin din 2015 va fi prima ediție organizată în două țări: Ungaria și România. Vă propunem o scurtă prezentare a celor 34 de ediții desfășurate până acum, cum s-a schimbat sistemul de-a lungul timpului și care sunt formațiile cu cele mai multe titluri continentale. Italia deține recordul numărului de ediții organizate, în timp ce Uniunea Sovietică are cele mai multe medalii de aur în palmares.

Prima ediție s-a desfășurat în 1938, la Roma. A urmat o pauză de 12 ani, iar Campionatul European de baschet feminin s-a reluat în 1950, cu o participare mai mare decât la primul turneu. Dacă prima ediție s-a disputat în luna octombrie, următoarele s-au ținut în luna mai, iar ediția din 1954 a fost prima care s-a disputat vara, în luna iunie.

Uniunea Sovietică are cele mai multe titluri în palmares, 21. Rusia ocupă locul secund în acest clasament cu 3 titluri continentale, în timp ce Franța și Spania și-au adjudecat de două ori medaliile de aur, Spania fiind deținătoarea trofeului. Alte șase țări și-au trecut numele pe lista câștigătoarelor: Italia, Bulgaria, Cehia, Lituania, Polonia și Ucraina.

Prima ediție a Campionatului European de baschet feminin s-a disputat la Roma între 12 și 16 octombrie 1938. Competiția a aliniat la start cinci formații: Italia, Polonia, Lituania, Franța și Elveția. Cele cinci echipe au jucat fiecare cu fiecare, iar primele trei clasate au adunat câte 3 victorii și o înfrângere. Gazdele italiene și-au trecut în cont primul titlu european, fiind urmate de Lituania și Polonia. Franța a încheiat concursul pe patru, cu o singură victorie, în timp ce Elveția nu a obținut nici un succes. Scorul turneului s-a înregistrat în partida dintre Italia și Elveția, 58-8, în timp ce meciul cu cele mai multe puncte a fost cel dintre Lituania și Elveția, 28-10.

Revenirea după pauza de 12 ani

După prima ediție, Campionatul European a fost întrerupt din cauza războiului. În 1950 s-a reluat competiția europeană feminină, la Budapesta. Europeanul din 1950 a fost primul la care a participat și România, dar la parcursul țării noastre la întrecerea continentală ne vom referi într-un alt material. Revenind la prima ediție găzduită de țara vecină, 12 țări au luat startul la turneul ce s-a desfășurat în perioada 14-20 mai. Acestea au fost împărțite în trei grupe de câte patru, iar primele două au avansat. Celelalte au jucat pentru clasament. Runda finală s-a desfășurat tot după sistemul round-robin, iar Uniunea Sovietică și-a trecut în cont primul titlu european după ce s-a impus în toate cele cinci partide disputate în această fază a competiției. Gazdele au fost pe doi, iar Cehoslovacia a ocupat a treia poziție. Această a doua ediție a consemnat și partide în care s-au marcat peste 90 de puncte (Ungaria a trecut de Israel cu 95-13), dar și scoruri asemănătoare primei ediții (Austria-Olanda 26-20). Conform arhivelor FIBA, franțuzoaica Anne-Marie Colchen a fost coșghetera campionatului cu o medie de 14,5 puncte/meci, fiind urmată de unguroaica M. Pirik-Blahone cu 12,3 puncte/meci și de sovieticele Maksimelianova, Maksimova și Moiseeva cu medii de peste 11 puncte/meci.

CE de baschet feminin din 1952 pe stadion la Moscova. Photo source: www.fibaeurope.com

CE de baschet feminin din 1952 pe stadion la Moscova. Photo source: www.fibaeurope.com

A treia ediție s-a ținut la Moscova între 18 și 25 mai 1952. Tot 12 echipe au luat startul și au fost împărțite în trei grupe de câte patru dar, spre deosebire de ediția precedentă, doar câștigătoarea grupei s-a calificat în turul final. URSS și-a apărat titlul câștigat la Budapesta, iar celelalte ocupante a podiumului de la ediția anterioară au făcut schimb de locuri, cu Cehoslovacia pe doi și Ungaria pe trei. Raisa Mamentieva a fost principala marcatoare a campioanei, dar și a competiției, cu 26,8 puncte/meci. Bulgăroaica Vojnova a urmat-o, cu 18,6 puncte/meci, iar Urdang (URSS) a fost a treia cu 17,5 puncte/meci. Uniunea Sovietică a administrat Republicii Democrate Germane cea mai usturătoare înfrângere: 133-4, pe 18 mai.

Belgradul a găzduit întrecerile de la a 4-a ediție a Campionatului European, prima care s-a disputat vara, între 4 și 13 iunie 1954. Competiția a consemnat debutul Iugoslaviei. Cele zece formații aliniate la start au fost împărțite în două grupe de trei echipe și una de patru, iar primele două s-au calificat în runda finală. Uniunea Sovietică și-a trecut în cont al treilea titlu consecutiv după ce a câștigat toate cele 5 partide din runda finală. Cehoslovacia a câștigat din nou argintul, iar Bulgaria a urcat în premieră pe podium, pe a treia poziție.

Praga a fost gazda ediției cu numărul 5 a competiției continentale ale cărei partide s-au jucat între 2 și 10 iunie 1956. A fost prima dată când s-au jucat meciuri eliminatorii. Cu 16 națiuni aliniate la start, acestea au fost împărțite în 4 grupe, iar primele două au avansat în faza semifinală, unde au fost alte două grupe, iar primele două clasate au avansat în faza eliminatorie. URSS a trecut de Bulgaria cu 74-55, în timp ce Ungaria s-a calificat în finală pentru un singur punct, după 50-49 cu Cehoslovacia. Cehoslovacia a trecut lejer de Bulgaria în lupta pentru bronz, 91-60, în timp ce URSS a câștigat al 4-lea titlu consecutiv, după 49-41 în finala cu Ungaria. Poloneza Romulada Gruszczynska-Olesiewicz a fost cea mai bună marcatoare a turneului cu o medie de 24,1 puncte/meci, urmată de finlandeza Hakola (23,4), câștigătoarea medaliei de bronz, Hubalkova (17,9) și campioana Alekseeva (17,8).

Bulgaria întrerupe seria sovieticelor

Campionatul European din 1958 s-a jucat între 9 și 18 mai la Lodz, în Polonia. Cele zece echipe aliniate la start au fost împărțite în trei grupe, cu primele două clasate calificându-se în turul final. S-a renuntaț la faza eliminatorie și s-a revenit la round-robin, cu cele șase echipe jucând fiecare cu fiecare. Bulgaria a stopat seria de titluri consecutive a Uniunii Sovietice după ce s-a impus în toate cele 5 partide din runda finală. Decisiv a fost meciul dintre bulgăroaice și sovietice care a avut nevoie de prelungiri. Bulgaria a câștigat cu 54-51 și a produs singura înfrângere a campioanei en-titre la această ediție, fiind unica formație care a reușit să oprească URSS-ul care avea 4 titluri până în 1958, iar după ce a cedat titlul în fața Bulgariei și-a trecut în cont alte 17 titluri la rând. Revenind la ediția poloneză, Cehoslovacia a câștigat bronzul. Poloneza Romulada Gruszczynska-Olesiewicz a fost din nou cea mai bună marcatoare cu o medie de 15,4 puncte/meci, urmată de campioana Vojnova cu 14 puncte/meci.

După ce a câștigat primul titlu din istorie, singurul de până acum, Bulgaria a găzduit ediția cu numărul 7 a Campionatului European, la Sofia. Aceasta s-a desfășurat între 3 și 11 iunie 1960. Au participat zece naționale, ca la competiția precedentă, dar s-a schimbat sistemul. Acestea au fost împărțite în două grupe de câte cinci, cu primele trei avansând în faza finală. S-a urcat în faza finală cu rezultatele directe înregistrate în grupa preliminară. Uniunea Sovietică și-a luat revanșa în fața formației care s-a impus cu doi ani în urmă. Meciul decisiv dintre URSS și Bulgaria a avut nevoie, din nou, de prelungiri, după 45-45 în timpul regulamentar. Sovieticele și-au adjudecat prelungirile cu 7-5, astfel că rezultatul final a fost 52-50, ceea ce a readus titlul la Moscova. Cehoslovacia a fost din nou pe treapta a 3-a a podiumului. Cehoslovaca Dagmar Hubalkova a fost coșghetera competiției cu 18,2 puncte/meci, urmată de iugoslava Kalusevic (14,1 puncte/meci) și italianca Ronchetti (13,7).

CE 1962 0 Franța, Photo: www.fibaeurope.com

CE 1962 – Franța, Photo: www.fibaeurope.com

Franța a găzduit prima ediție în 1962 la Mulhouse, în perioada 22-29 septembrie. Ocupantele podiumului au fost aceleași ca la precedentele două ediții, dar în altă ordine, cu Uniunea Sovietică învingătoare pentru a 6-a oară, Cehoslovacia pe doi și Bulgaria pe trei. Au participat 10 echipe, împărțite în două grupe de cinci, iar primele două s-au calificat în semifinale. Uniunea Sovietică a trecut în această fază de România cu 69-29, iar în finală a învins Cehoslovacia cu 63-46. Ocupanta poziției secunde a învins Bulgaria în semifinale, cu 54-51, în timp ce finala mică s-a încheiat cu 48-36 pentru bulgăroaice. Skaidrite Smildzinia-Budovska, de la echipa campioană, a fost cea mai bună marcatoare cu o medie de 13,3 puncte/meci. Bulgăroaica Borisova a fost a doua cu 12,8 puncte/meci, iar maghiara Hegedos-Kriszan a fost a treia cu 12,6 puncte/meci.

Premiere organizatorice

Al 9-lea Campionat European s-a disputat în Ungaria, la Budapesta, primul oraș care a ținut competiția pentru a doua oară. A doua competiție de la Budapesta s-a desfășurat între 6 și 13 septembrie 1964 și a avut același sistem de desfășurare ca și ediția precedentă. Aceleași patru formații s-au calificat în semifinale, care au fost o reeditare a finalelor din urmă cu doi ani. URSS a trecut de Cehoslovacia cu 63-43, iar Bulgaria de România cu 66-44. Cehoslovacia a câștigat meciul pentru bronz cu 68-47, în timp ce Uniunea Sovietică și-a adjudecat titlul pentru doar două puncte, scorul finalei fiind 55-53. Bulgăroaica Niza Borisova a fost coșghetera turneului de la Budapesta cu 18,8 puncte/meci.

Dacă Ungaria a realizat premiera găzduirii a două ediții, România a debutat ca gazdă a Campionatului European cu o altă premieră. Țara noastră a organizat ediția cu numărul 10 a întrecerii continentale, iar premiera a constat în faptul că pentru prima dată partidele s-au disputat în două orașe diferite, la Cluj-Napoca și Sibiu. 12 echipe au luat startul la turneul organizat între 1 și 9 octombrie 1966. Acestea au fost împărțite în două grupe, cu primele două avansând în semifinale. Republica Democrată Germană a luat fața Bulgariei pentru semifinale și a încheiat pe podium după ce a învins țara gazdă cu 65-60 în finala mică. Uniunea Sovietică s-a impus în finala mare cu 74-66 în fața Cehoslovaciei și a ajuns la al 8-lea titlu. Coșghetera turenului a fost Katalin Ratvay-Czirakine, din Ungaria, cu 20,3 puncte/meci.

Dacă România a găzduit competiția pentru prima dată în două orașe, gazda primei ediții a Campionatului European, Italia, a mers mai departe. Meciurile ediției din 1968 s-au jucat în 4 locații: Catania, Ragusa, Palermo și Messina. Perioada de desfășurare a fost 5-15 iulie. 13 echipe s-au aliniat la start. 12 dintre ele au fost împărțite în grupe de câte patru, cu primele două avansând în grupa finală de unde se alegeau ocupantele podiumului. Țara gazdă, Italia, a fost repartizată direct în grupa finală, în care au fost 7 formații. Uniunea Sovietică și-a adjudecat titlul european după ce s-a impus în toate cele șase partide din grupa principală. Iugoslavia a fost pe 2, la cea mai bună performanță, iar Polonia a urcat pe treapta a treia a podiumului, ambele cu un bilanț de 4 victorii și 2 înfrângeri. Iugoslava Marija Veger-Demsar a avut cea mai bună medie de puncte pe meci: 18.

Anii ’70

Olanda a organizat pentru prima dată Campionatul European în 1970, la a 12-a ediție. Meciurile s-au desfășurat la Rotterdam și Leeuwarden între 11 și 19 septembrie, iar 12 formații au luat startul. Au fost două grupe de câte șase. URSS a cucerit al șaselea titlu consecutiv și al 10-lea din istorie, în timp ce Franța a urcat în premieră pe podium, pe treapta a doua. Iugoslavia a încheiat competiția pe trei. Iugoslava Marija Veger-Demsar a avut cea mai mare medie de puncte a turenului: 27,3.

CE 1972 din Bulgaria, Photo: www.fibaeurope.com

CE 1972 din Bulgaria, Photo: www.fibaeurope.com

Turneul final al întrecerii continentale a revenit în Bulgaria la ediția din 1972, în perioada 8-16 octombrie, de această dată la Varna și Bourgas. 12 echipe au luat startul, împărțite în două grupe de câte șase cu primele trei calificate în grupa principală. Uniunea Sovietică și-a trecut în cont un nou titlu după ce a învins în toate cele cinci partide ale grupei finale. Pe doi a fost țara gazdă, revenită pe podium după opt ani de absență, iar Cehoslovacia a terminat pe trei, ambele cu un bilanț de 3 victorii și 2 înfrângeri. Austriaca Adriana Bilik Biermaier a avut o medie de 23,5 puncte/meci, cea mai bună a turneului, dar formația sa a încheiat pe ultima poziție.

Italia a fost prima țară care a găzduit de trei ori Campionatul European de baschet feminin. După edițiile din 1938 și 1968, a urmat cea din 1974, găzduită de Sassari, Nuoro și Cagliari între 23 august și 3 septembrie. Ca la precedenta ediție din „cizmă”, Italia a fost trecută direct în grupa principală, în timp ce celelalte 12 participante au fost repartizate în trei grupe de câte patru, cu primele două avansând în grupa principală. De această dată, gazdele au profitat și au încheiat pe podium competiția, cu un bilanț de 3 victorii și 3 înfrângeri, în urma Cehoslovaciei (5 victorii/1 înfrângere) și Uniunii Sovietice care s-a impus în toate cele 6 meciuri din faza a doua și și-a adjudecat al 12-lea titlu. Franțuzoaica Irene Guidotti a avut cea mai mare medie de puncte pe meci (21,5), fiind urmată de Semjonva de la URSS cu 20,6 puncte/meci.

Turneul final din 1976 s-a disputat în Franța între 20 și 29 mai. Sistemul de desfășurare de la a 15-a ediție a a fost la fel ca la precedenta: au participat 13 echipe, iar țara gazdă a fost repartizată direct în grupa finală de 7 de unde aveau să fie alese ocupantele podiumului. Și câștigătoarele medaliilor au fost aceleași ca la ediția precedentă, cu diferența că Cehoslovacia a urcat pe doi, în timp ce Bulgaria a căzut pe trei. Uniunea Sovietică și-a adjudecat, din nou, toate cele șase partide din grupa principală pentru a-și trece în cont al 13-lea titlu. Meciul dintre primele două clasate le-a revenit sovieticelor cu 62-30. Iugoslava Marija Veger-Demsar a avut cea mai bună medie de puncte la ediția franceză (23,8).

CE 1978 din Polonia, Photo: www.fibaeurope.com

CE 1978 din Polonia, Photo: www.fibaeurope.com

Polonia a fost gazda celei de-a 16-a ediții în perioada 20-30 mai 1978 și a beneficiat de sistemul de desfășurare care trimitea formația gazdă direct în grupa de 7, la fel ca la ultimele două ediții. La fel a fost și bilanțul de 6 victorii din 6 a sovieticelor în grupa finală, iar titlul a venit din nou. Iugoslavia și-a adjudecat medaliile de argint, iar Cehoslovacia a încheiat pe trei, ambele având 4 victorii și 2 înfrângeri. Unguroaica Lenke Kiss a avut media cea mai mare de puncte/meci: 22,7.

Trecerea la ani impari

Iugoslavia a organizat Campionatul European din 1980. Orașele alese au fost: Maglaj, Brosanski, Brod, Prijedor și Banja Luka, iar meciurile s-au jucat în perioada 19-28 septembrie. 14 echipe s-au aliniat la startul turneului final. 12 dintre acestea au fost împărțite în trei grupe de câte patru echipe, cu primele două avansând în faza a doua a grupelor unde le așteptau primele două clasate la ediția precedentă: URSS și gazda Iugoslavia. Primele două formații clasate în aceste grupe au trecut în semifinale unde Polonia a învins Iugoslavia cu 79-72, în timp ce URSS a trecut de Cehoslovacia cu 94-62. Finala mică le-a revenit gazdelor cu 61-57, în timp ce sovieticele și-au adjudecat un nou aur după 95-49 în finala cu Polonia. Jucătoarea iugoslavă, Zorica Djurkovic, a înscris 20,6 puncte/meci.

După ediția iugoslavă a avut loc o schimbare în organizarea competiției continentale. Aceasta nu s-a mai jucat în anii pari ci a fost mutată în anii impari, schimbare implementată din 1981. Italia a fost pentru a patra oară gazda competiției, de această dată prin Ancona și Senigallia, între 13 și 20 septembrie. 12 echipe au luat startul la turneul final, împărțite în două grupe de câte șase, cu primele două calificate în semifinale. Polonia a învins Cehoslovacia în penultimul act cu 72-60, iar URSS a învins Iugoslavia cu 94-60. Finala mică le-a revenit cehoslovacelor cu 76-74, în timp ce URSS a trecut cu 85-42 de Polonia în finala mare. Finlandeza Lea Helena Hakala a încheiat turneul cu cea mai mare medie de puncte, 18,9, chiar dacă formația sa a fost ultima.

Miskolc, Zalaegerszeg și Budapesta au găzduit a treia ediție maghiară a europeanului feminin în 1983, între 11 și 18 septembrie. Sistemul a fost la fel ca la ediția precedentă. URSS a învins țara gazdă în semifinale cu 103-69, în timp ce Bulgaria s-a calificat în ultimul act după ce a trecut de Iugoslavia cu 72-62. Maghiarele au câștigat bronzul după 82-79 în finala mică, iar Uniunea Sovietică s-a impus cu 91-70 în lupta pentru medaliile de aur. Jasmina Perazic (Iugoslavia) a avut cea mai ridicată medie de puncte la acest turneu: 25,9.

Campionatul European sa întors din nou în Italia, de această la Vicenza și Treviso au găzduit meciurile celei de-a 20-a ediții a întrecerii continentale feminine perioada 8-15 septembrie 1985. Ediția italiană a avut același sistem de desfășurare cu cea maghiară, iar ordinea de pe podium a fost aceeași, cu URSS  pe prima poziție, Bulgaria pe doi și Ungaria pe trei. Bulgaria a trecut de Ungaria în semifinale cu 73-67, iar URSS a învins Cehoslovacia cu 111-43. În finala mică, Ungaria a învins Cehoslovacia cu 103-76, iar URSS a trecut de Bulgaria cu 103-69 în lupta pentru un nou titlu european. Iugoslava Jasmina Perazic a încheiat competiția cu o medie de 22,3 puncte/meci.

CE 1987 în Spania, Photo: www.fibaeurope.com

CE 1987 în Spania, Photo: www.fibaeurope.com

Ediția cu numărul 21 a adus o nouă țară pe harta organizatoarelor Campionatului European de baschet feminin. Spania a organizat turneul final la Jerez, Puerto Santa Maria și Cadiz, iar meciurile s-au disputat între 4 și 11 septembrie 1987. Prima ediție iberică a avut același sistem ca și precedentele. URSS a trecut de Cehoslovacia cu 89-81 în semifinală, iar Iugoslavia a învins Ungaria pentru un singur punct, 72-71. Ungaria a luat fața Cehoslovaciei în lupta pentru bronz (75-67), iar Uniunea Sovietică s-a impus cu 83-73 în fața Iugoslaviei în finală. Unguroaica Agnes Nemeth a avut cea mai mare medie de puncte la acest turneu: 19,9.

După mai multe ediții găzduite în diferite orașe, Campionatul European din 1989 s-a desfășurat doar la Varna, în Bulgaria, între 13 și 18 iunie. S-a schimbat sistemul de desfășurare. La turneul final au ajuns doar opt echipe, împărțite în două grupe de câte patru, iar primele două au acces în semifinale. URSS a trecut de gazde cu 90-71, iar Cehoslovacia a învins Iugoslavia cu 76-62. Bulgaria și-a adjudecat medaliile de bronz după 79-69 cu Iugoslavia, iar URSS a câștigat finala turneului cu 64-61 în fața Cehoslovaciei. A fost titlul cu numărul 20 pentru Uniunea Sovietică. Învinsa din finala mică, Iugoslavia, a dat jucătoarea cu cea mai bună medie de puncte a turneului: Danira Bilic, cu 24,4 puncte marcate pe meci.

Ediția din 1991 a marcat o nouă premieră. Israel a găzduit al 23-lea Campionat European feminin la Tel Aviv între 12 și 17 iunie. Și de această dată doar 8 echipe au obținut dreptul de a participa la turneul final și au fost, din nou, împărțite în două grupe, cu primele două calificându-se în semifinale. URSS a învins Ungaria cu 93-80 în semifinală, iar Iugoslavia a trecut cu 79-56 de Bulgaria. Maghiarele au câștigat bronzul după 65-61 în finala mică. Ultimul act al competiției a adus față în față URSS-ul și Iugoslavia, iar sovieticele s-au impus cu 97-84. A fost ultimul titlu al Uniunii Sovietice la ultima participare sub această titulatură. Iugoslava Raziya Mujanovic a avut cea mai mare medie de puncte la ediția israeliană: 23,8.

Nimeni nu și-a apărat titlul după căderea URSS-ului

În 1993, Italia a găzduit prima ediție după căderea Uniunii Sovietice, iar locul acesteia a fost luat de Rusia, care a încheiat pe ultimul loc în grupă. Cehoslovacia obținuse calificarea la această ediție, iar locul acesteia a fost luat de nou-înființata Slovacia. Iugoslavia a fost descalificată de la această ediție, din cauza Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU. Locul acesteia a fost luat de Polonia la turneul final care s-a desfășurat între 8 și 13 iunie. Toate cele patru formații calificate în semifinale au ajuns la turneul final după calificări. În penultimul act s-au impus formațiile care s-au calificat în careul de ași după ce au ocupat locul doi în grupe. Franța a învins Italia cu 56-54, iar Spania a trecut cu 73-55 de Slovacia. În finala mică, Slovacia a trecut cu 68-67 de Italia și a urcat pentru prima dată pe podium sub noua titulatură. Finala mare le-a adus față în față pe Spania și Franța, iar ibericele s-au impus cu 63-53 pentru a-și trece în cont primul titlu european din istorie. Spanioloaicele nu mai urcaseră pe podium înainte să cucerească acest titlu. Maghiara Zsuzsanna Boksay a avut cea mai mare medie de puncte (19,6), urmată de Santaniello (Franța) și Ares (Spania) cu câte 19 puncte/meci.

Cehia a organizat Campionatul European din 1995, la Brno, între 8 și 18 iunie, cu un turneu de calificare în luna mai. 14 formații au participat la turneul final, împărțite în două grupe de câte 7 echipe. A revenit și Iugoslavia la această ediție, dar s-a oprit în faza grupelor, iar Croația a participat în premieră. Primele patru clasate în faza grupelor se calificau mai departe. Finalistele de la ediția precedentă nu au prins primele patru locuri, cu Spania pe cinci în grupa B, iar Franța pe șase în grupa A. A fost prima ediție care a avut sferturi de finală în program. Italia a trecut de Moldova cu 74-43, Slovacia a învins Cehia cu 85-75, Ucraina a trecut de Lituania cu 76-72, iar Rusia a trecut de Croația cu 81-72. Italia a învins cu 65-46 Slovacia în semifinală, iar Ucraina a trecut cu 69-64 de Rusia. Meciul pentru locul trei a adus față în față Rusia și Slovacia, iar rusoaicele au urcat prima dată pe podium de la destrămarea URSS-ului după ce s-au impus cu 69-50. La fel ca la ediția anterioara, a câștigat titlul formația care nu mai avea nici o prezență pe podium. Ucraina a învins Italia cu 77-66 și a câștigat medaliile de aur la prima participare la Campionatul European. Cea mai bună medie de puncte la această ediție a avut- Judith Andrea Balogh, din Ungaria, 24,2 puncte.

Ungaria a organizat o nouă ediție a întrecerilor continentale feminine, în 1997. Pecs, Zalaegerszeg și Budapesta au fost orașele în care s-au desfășurat partidele turneului final între 6 și 15 iunie. Sistemul de desfășurare a fost ca la ediția precedentă, doar că în loc de 14 echipe au participat 12, astfel că grupele au avut doar 6 formații. Lituania a învins cu 68-53 Moldova în sferturi, Germania a trect cu 74-57 de Rusia, Slovacia a eliminat Iugoslavia cu 66-57, iar Ungaria a trecut de Spania cu 84-70. Gazdele competiției au fost eliminate în semifinale de Slovacia, cu 81-55, în timp ce Lituania a avut nevoie de prelungiri să treacă de Germania cu 78-77. Germania s-a impus cu 86-61 în finala mică, iar Lituania a câștigat finala mare cu 72-62. A fost primul titlu pentru baltice, care au mai participat de două ori la Campionatul European. La prima ediție, din 1938, luau argintul. Lituaniencele au revenit la competiția continentală în 1995, când se clasau pe 5. Ucraineanca Maryna Tkachenko a înscris 20,9 puncte/meci.

CE 1999 din Polonia, Photo: www.fibaeurope.com

CE 1999 din Polonia, Photo: www.fibaeurope.com

Poznan, Pruszkow și Katowice au fost orașele desemnate de Polonia pentru a găzdui ediția din 1999. A fost prima ediție după cea din 1952 când gazdele și-au adjudecat titlul. Turneul final al ediției cu numărul 27 s-a desfășurat între 28 mai și 6 iunie. Sistemul de desfășurare a fost identic cu cel din urmă cu doi ani. Polonia a învins în sferturi Croația cu 72-51, Rusia a trecut de Cehia cu 61-51, Franța de Iugoslavia cu 64-58, iar Slovacia a eliminat campioana en-titre, Lituania, cu 69-63. Polonia a câștigat semifinala cu Rusia cu 66-61, iar Franța a învins Slovacia cu 66-39. Rusia și-a adjudecat bronzul după 78-49 cu Slovacia, iar Polonia și-a trecut în cont primul titlu european după 59-56 cu Franța. Malgorzata Teresa Dydek a încheiat turneul cu cea mai bună medie de puncte: 19,3.

Anii 2000

Franța a găzduit Campionatul European din 2001 și a fost pentru a doua oară consecutiv când gazdele au câștigat medaliile de aur. Orleans, Gravelines și Le Mans au găzduit meciurile între 14 și 23 septembrie. Ediția din hexagon a adus o nouă premieră: împărțirea timpului de joc în sferturi, până la această ediție meciul fiind împărțit doar în două reprize. Franța, în calitate de gazdă, și Polonia, campioana en-titre, au fost calificate automat la acest turneu, celelalte zece formații au fost nevoite să își obțină biletele pentru turneul final. Acesta a avut, ca și la ediția precedentă, două grupe de câte șase echipe, iar primele patru s-au calificat în faza eliminatorie. În sferturi, Rusia a trecut de Iugoslavia cu 64-59, Spania a învins Ungaria cu 71-60, Franța a trecut de Slovacia cu 72-56, iar Lituania a câștigat duelul ultimelor două câștigătoare a trofeului, după 83-81. În semifinale, Rusia a eliminat Spania după 74-59, iar gazdele au trecut cu 75-44 de Lituania. Finala mică i-a revenit Spaniei (scor 89-74), iar Franța a învins Rusia cu 73-68 și și-a trecut în cont primul titlu european din istorie, la ediția cu numărul 28. Aceeași Malgorzata Teresa Dydek a fost desemnată cea mai bună marcatoare a turneului, cu 24,4 puncte înscrise pe meci.

CE 2003 din Grecia, Photo: www.fibaeurope.com

CE 2003 din Grecia, Photo: www.fibaeurope.com

Grecia a intrat pe harta țărilor care au organizat Campionatul European de baschet feminin în 2003. Meciurile s-au jucat la Pyrgos, Amaliada și Patras în luna septembrie. Primele patru clasate în grupa de șase s-au calificat în sferturi. În această fază, Polonia a învins Slovacia cu 78-61, Cehia a trecut de Belgia cu 98-62, Rusia de Franța cu 79-66, iar Spania de Serbia-Muntenegru cu 76-64. În semifinale, Cehia a eliminat Polonia după 74-66, iar Rusia a eliminat Spania cu 78-71. Medaliile de bronz au revenit Spaniei după 87-81. Rusia și-a trecut în cont primul titlu după 59-56 în finala mare. Rusoaicele au pierdut două partide în faza grupelor dar s-au calificat mai departe de pe poziția a treia, în timp ce celelalte ocupante ale podiumului au cedat un singur meci, în faza eliminatorie, cu Rusia. Cehoaica Lucie Blahuskova a fost coșghetera competiției cu o medie de 21,6 puncte/meci.

2005

EuroBasket women 2005 din Turcia, Photo: www.fibaeurope.com

Ediția cu numărul 30 a adus schimbarea titulaturii Campionatului European de baschet feminin, care a devenit EuroBasket.  Turcia a organizat ediția din 2005 la Ankara, Bursa și Izmir. Turneul final s-a desfășurat după același sistem din urmă cu doi ani. În sferturi, Cehia a învins țara gazdă cu 86-60, Spania a trecut de Letonia cu 69-50, Lituania de Polonia cu 67-58, iar Rusia de Franța cu 70-56. În semifinale, Cehia a eliminat Spania cu 76-66, iar Rusia, Lituania, cu 65-50. Finala mică i-a revenit Spaniei cu 83-65, iar Cehia și-a trecut în cont singurul titlu european după ce a revenit de la un deficit de 12 puncte la pauza mare și s-a impus cu 72-70. Cehoaicele au câștigat toate cele opt partide la acest turneu la care Amaya Valdemoro a fost cea mai bună marcatoare cu 21,6 puncte/meci.

Trecerea la sistemul actual

EuroBasket women 2007 în Italia, Photo: www.fibaeurope.com

EuroBasket women 2007 în Italia, Photo: www.fibaeurope.com

Italia a găzduit pentru a 7-a oară turneul final continental în 2007, la Chieti, între 24 septembrie și 7 octombrie. Ediția 31 a adus un nou sistem de desfășurare a competiției, cu un record de 16 echipe participante. Acestea au fost împărțite în grupe preliminarii de câte patru, cu primele trei calificate în grupele principale, iar primele patru clasate s-au calificat în sferturi. În primul tur al fazei eliminatorii, Belarus a învins Cehia cu 52-46, Spania-Belgia s-a încheiat 72-53, Letonia-Franța 66-62 și Lituania-Rusia 58-75. În semifinale, Spania a trecut de Belarus cu 70-53 și Rusia de Letonia cu 67-36. Finala mică a adus victoria Belarusului cu 72-63, în timp ce Rusia a învins Spania cu 74-68, devenind prima echipă care câștigă două titluri după destrămarea URSS-ului. Belgianca Ann Wauters a fost coșghetera turneului cu o medie de 19,7 puncte/meci.

EuroBasket women 2009 în Letonia, Photo: www.fibaeurope.com

Campioana Franța la EuroBasket women 2009 în Letonia, Photo: www.fibaeurope.com

Letonia a intrat pe lista organizatoarelor europeanului în 2009. Meciurile s-au jucat între 7 și 20 iunie. Sistemul implementat la ediția precedentă s-a păstrat. Spania și Franța au ajuns în sferturi cu victorii pe linie. În această fază, Spania a învins Italia cu 61-42, Rusia-Letonia 69-64, Slovacia-Belarus 68-70 după prelungiri, Franța-Grecia 51-49 și Rusia-Letonia 69-64, tot după prelungiri. Franța s-a impus în fața Belarusului cu 64-56 în semifinale, în timp ce Rusia a trecut cu 77-61 de Spania. Ibericele și-au adjudecat bronzul după 63-56 în finala mică, iar Franța și-a trecut în cont al doilea titlu continental după 57-53 în finala cu Rusia. Grecoaica Evanthia Maltsi a fost liderul la puncte marcate, cu o medie de 22,6.

Polonia a fost gazda din 2011 prin Bydgoszcz, Katowice și Lodz. Șase formații au fost calificate direct după europeanul anterior, iar Polonia, din postura de țară gazdă. Celelalte nouă echipe au fost nevoite să treacă prin calificări. Sferturile de finală au adus următoarele rezultate: Cehia-Croația 79-63, Letonia-Rusia 72-83, Lituania-Franța 58-66 și Muntenegru-Turcia 44-56. În semifinale, Rusia a învins Cehia cu 85-53, iar Turcia a avut nevoie de prelungiri pentru a trece de Franța cu 68-62. Franțuzoaicele au câștigat lupta pentru bronz cu 63-56, iar Rusia și-a trecut în cont al treilea titlu după ce s-a impus în finală cu 59-42. Iva Perovanovic (Muntenegru) a fost lidera la puncte, cu o medie de 16,4 puncte înscrise/meci.

Spania - campioana EuroBasket women 2013, Photo: www.fibaeurope.com

Spania – campioana EuroBasket women 2013, Photo: www.fibaeurope.com

Ultima ediție EuroBasket disputată a fost cea din Franța. Orașele în care s-au disputat partidele au fost: Lille, Mouilleron-le-Captif, Orchies, Trelaze și Vannes. Perioada de disputare a EuroBasket women 2013 a fost 15-30 iunie. Spania și Franța s-au impus în toate meciurile din cele două faze a grupelor. Ibericele au fost nevoite să treacă prin calificări pentru a se califica la turneul final găzduit de Franța. În sferturile acestui turneu, Spania a învins Cehia cu 75-58, Serbia a trecut de Italia cu 85-79, Turcia de Belarus cu 55-41, iar Franța de Suedia cu 87-83. În semifinale, Spania s-a impus cu 88-69 împotriva Serbiei, iar Franța a trecut de Turcia cu 57-49. Reprezentativa Spaniei și-a trecut în cont al doilea titlu după ce a trecut de gazda competiției cu 70-69, la capătul unei finale foarte disputate. Pivotul campioanei, Sancho Lyttle, a fost coșghetera competiției cu 18,4 puncte/meci.

Uniunea Sovietică deține recordul de medalii la Campionatul European feminin de baschet. Sovieticele au 21 de medalii de aur și un argint. Continuatuarea URSS-ului, Rusia, este pe doi în clasament, având 3 medalii de aur, 3 de argint și una de bronz. Franța este pe trei cu 2 titluri, 4 locuri doi și un loc trei. Tot 7 medalii are și Spania, dar 2 de aur, un argint și 4 de bronz. Bulgaria a urcat de 10 ori pe podium, dar are un singur aur, plus 5 medalii de argint și 4 de bronz. Polonia are un total de cinci medalii: 1/2/2, iar Italia are câte una din fiecare. Lituania și Cehia au câte două medalii (1 aur/ 1 argint), iar Ucraina are o singură medalie, aurul din 1995. Cehoslovacia este a doua ca număr total de medalii obținute, 15, dar nu are nici un titlu, astfel că este doar pe 11 într-un clasament cu 7 clasări pe doi și 8 pe trei. Iugoslavia are 4 medalii de argint și 2 de bronz, iar Ungaria are 2 locuri doi și 5 locuri trei. Slovacia și Turcia împart poziția a 14-a cu două medalii, câte una de argint și de bronz. Germania, Belarus și Republica Democrată Germană au câte o medalie de bronz în palmares.

Italia deține recordul la numărul de Campionate Europene rezervate senioarelor organizate: 7. Ungaria, Polonia și Franța au organizat competiția de 4 ori, Bulgaria de 3, iar Iugoslavia de 2 ori. Câte o ediție a competiției continentale s-a desfășurat în: România, Cehoslovacia, Cehia, Uniunea Sovietică, Spania, Israel, Grecia, Turcia, Olanda și Letonia.

EuroBasket women 2015 va prilejui o altă premieră: prima ediție organizată în două țări. Ungaria va fi pentru a 5-a oară gazda acestei competiții, în timp ce România va fi pentru a 2-a oară în postura de țară organizatoare.

Acest articol a fost publicat în și etichetat cu , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


cinci − = 1