Deşi, conform prevederilor regulamentare, ar fi economisit găzduind barajul de promovare, Timişoara n-o face pentru că nu-i pasă.
Ce poate fi mai clar decît atît!? „Cheltuielile reprezentând transportul, cazarea, masa şi îndemnizaţiile arbitrilor delegaţi şi a observatorului federal, precum şi îndemnizaţiile arbitrilor auxiliari, asistenţă medicală, operator tabelă de marcaj şi manipulator materiale vor fi suportate de către echipele participante. Organizatorii turneului vor asigura asistenţa medicală, foi de arbitraj, copii de mingi şi ştergători”, stipulează regulamentul turneului de promovare în Divizia A1 de volei masculin, elita autohtonă, ce va avea loc cu participarea celor mai bine 4 clasate din liga a doua, şi anume CS Arcada Galaţi, CSM Suceava, din seria estică, respectiv LPS Bihorul şi Universitatea Timișoara, locurile 1 şi 2 din cea vestică.
Este evident că găzduirea unui turneu cu o asemenea miză în joc poate spori şansele de promovare ale amfitrionilor. În plus, simplul fapt de a fi bună gazdă a unui eveniment de acest gen este o pledoarie pentru volei, serios marginalizat și avînd nevoie de susținere pe malurile Begăi.
Cînd colo însă, galben-albaștrii Timișoarei vor fi nevoiți să dispute cel de-al doilea baraj consecutiv de accedere în elită tocmai în același capăt de țară, la Galați, unde reușeau în 2011 unica promovare în A1 din acest mileniu în palmaresul la fileul masculin local. De prisos de amintit cît o costă pe Universitatea lunga și obositoarea călătorie spre malurile Dunării, plus cazarea pe minim 3 nopți în sudul Moldovei.
Dar nici atunci, în 2011, și nici acum, înaintea verdictului final în privința celor două promovate la același nivel cu alde Tomis, Remat ori Știința Explorări Baia Mare, clubul universitar timișorean și factorii de decizie locali pe linie sportivă nu s-au arătat cu adevărat interesați de cîștigarea licitației pentru dreptul de organizare a barajului, văzînd totul – pe scurt – ca pe o povară, fără ca noi să mai intrăm în alte detalii explicative.
De fapt, la cît de repede au fost făcute dispărute marcajele terenului de volei din sala ”Constantin Jude”, de parcă Timișoara chiar și-ar fi frecat palmele de bucurie la descotorosirea de complicația cu CS Universitatea în elita voleiului masculin românesc, odată cu retrogradarea după numai un sezon, în primăvara lui 2012, ar fi fost pe undeva și greu să îți adjudeci dreptul de organizare al barajului. De ce? O spune tot regulamentul: ”Turneele de promovare în Divizia A1 se vor desfăşura doar în săli care au fost omologate în anul 2013 sau după, şi îndeplinesc condițiile și dimensiunile cerute pentru desfășurarea jocurilor de Divizia A1”.
Cu alte cuvinte, secund-divizionara de pe Bega pare a fi condamnată de propria comunitate la cvasiobscuritatea seriei vestice din A2, neexistînd nici un indiciu încurajator, prin inițiative și planuri măcar pe termen scurt-mediu, dacă nu lung, că profesorul Sorin Grădinaru și elevii săi ar putea beneficia de altceva în plus decît de sinchiseala cinică și (prost) calculată a unor ignoranți locali cu pîinea și cuțitul în mînă.
Culmea ironiei ar fi ca, exact ca în 2011, universitarii să-și cîștige în deplasare, prin coeziune, sacrificiu și voință, dar mai ales în ciuda ignoranței și catastrofalului manageriat sportiv propagat de la vîrful grupării, și care a căsăpit peste ani echipele de sporturi cu minge ale clubului, un bilet de promovare în elită ca o înghițitură în sec pentru onor președintele.
Însă realist vorbind, după cum au fost lăsați de izbeliște Sorin Grădinaru și jucătorii săi odată ce au reușit promovarea de la Galați, antrenorul fiind nevoit să vină pînă și cu propriul fileu de acasă, pentru efectuarea pregătirilor precompetiționale, ar fi absolut de înțeles ca universitarii să nu plîngă prea tare după o repetare a experienței ca mieii la tăiat în mai cosmopolita elită.
Desigur, bărbați de caracter și foarte demni în anevoioasa lor provocare, pe nume a juca volei masculin divizionar în ignoranta Timișoara, galben-albaștrii vor da totul, eventual chiar cu accidentări de genul celor survenite la precedentul baraj, pentru a-și apăra șansele de promovare în A1. Doar că, precum exemplul Oradei anul trecut, s-ar putea ca și un loc cîștigat în teren să nu fie adjudecat ca atare, printr-o participare în prima ligă, pe considerente financiare. Ceea ce, s-a văzut, n-a sinchisit prea mult nici caravana elitei, pornită la drum în 2012 cu doar 11 cluburi, unica nou-promovată anul trecut fiind micuța Phoenix Șimleul Silvaniei. Șchioapă și elita.
De retrogradat tocmai a retrogradat U Cluj, după barajul din play-out pierdut cu Steaua, cu un an înainte victime fiind tocmai promovatele din 2011, CSU Galați și CS Universitatea Timișoara. Doar că de data aceasta doar dunărenii au ambiții reînoite, subliniate prin dorința de a găzdui barajul, pe cînd pe Bega nu se dorește din partea conducătorilor mai mult decît o menținere la linia subzistenței, dorință acoperind de fapt cu un parșiv văl disimulativ o cruntă neputință dată de incompetență.
Așadar urmează jocurile pentru prinderea unuia din primele două locuri cu destinația Divizia A1.
