Dan Păltinișanu, ex-BC Timișoara, în finala play-off BC Mureș – Ploiești: ”M-am cam săturat de ei, ar fi cazul să-i înving!”

Dacă BC Timișoara a încheiat Liga Națională pe 6 și a zburat din sferturile de finală ale fazei play-off, în schimb jucătorul ei cu numărul 33, Dan Păltinișanu, pe care nu îl juca și pe care l-a cedat în iarnă la schimb cu Tudosă, se află la vîrsta de 33 de ani din nou la un pas de primul său titlu de campion național, cu BC Mureș Târgu Mureș… 

Care, sâmbătă (ora 19,15) și duminică (ora 20), va găzdui primele două meciuri ale finalei play-off cu CSU Asesoft Ploiești, dintr-un maxim de 7. În continuare, un interviu exclusiv cu cîștigătorul Cupei României cu CS ELBA Timișoara, în 2010.

Într-adevăr, ”Pălti” a ajuns în finală cu mureșenii, contribuind în cele 301 minute jucate în 22 de jocuri din retur cu 157 de puncte și 97 de recuperări, după ce în toamnă evolua 15 minute, în 5 meciuri pentru BC Timișoara. BC Mureș este a cincea sa grupare din prima ligă dinafara Timișoarei, după experiențele avute la Dinamo (2000-2001), CSU Sibiu (2002-2003), Gaz Metan (2005-2006) și CSU Ploiești, la debutul sezonului 2009-2010.

Dan Păltinișanu, ex-33 la BC Timișoara, aici duelîndu-se cu adversarul său din finala de sîmbătă și duminică din Liga Națională, Cătălin Burlacu (CSU Ploiești), a admis că ”m-am cam săturat de Ploiești…”. Finala va fi după sistemul cel mai bun din 7 jocuri, cu ”Pălti” acum la BC Mureș.

+

www.sporttim.ro: Ai te rog frumos puțin timp să ne spui una, alta, cum stați cu pregătirile? 

Dan Păltinișanu: Desigur… Suntem pe ultima sută de metri, ieșiți de pe turnantă, să spun așa. Cam 3 zile de antrenamente mai avem, da… Suntem cu toții apți, fără probleme de efectiv, și facem ultimele pregătiri…

– Care e atmosfera în Târgu Mureș, înaintea acestor prime două jocuri, pe fondul acestei ascensiuni?

D.P.: Foarte bună și frumoasă! Rezultatul acesta este o premieră pentru oraș, inclusiv intrarea în semifinală a fost o premieră pentru BC Mureș, dar noi sperăm că putem merge pînă la capăt. Lumea este foarte bucuroasă, fericită, sunt oameni care iubesc mult baschetul, ne opresc pe stradă, ne vorbesc și ne felicită. Gustă baschetul și totul este foarte bine!

+

Dan Păltinișanu… născut în 30 noiembrie 1979, la București / centru de 2,08 metri / cîștigător al Cupei României în 2010, cu ”ELBA” Timișoara, și finalist al Cupei în 2007, 2008 și 2012 / finalist și vicecampion al Diviziei A în 2009 și 2012; semifinalist în 2001 și 2010 / convocat în lotul României în 2004 și 2008 / selecționat în All Star Game – Divizia A în 2008 și 2010…

+

– A fost chiar și mai grozavă în semifinala cu Gaz Metan, despre care aminteai că a fost o premieră?

D.P.: Nu, atmosfera este aceeași, nu contează cu cine jucăm, că e Dinamo sau Gaz Metan, este foarte frumoasă, inedită, familii cu copii, bunici. E o sărbătoare!

– Apropo de familie, cum vă descurcați, căci știu că ești tătic… V-ați mutat acolo?

D.P.: Nu, familia este la Timișoara, și ne vedem destul de rar, dar trebuie să accept situația, și mai dau o fugă la cîteva săptămîni. Mai vin ei 2-3 zile, e puțin mai greu, dar o carieră de sportiv profesionist implică și asemenea greutăți, pe care ni le asumăm. Au fost cu Gaz Metan, la meciul 2, și la vreo două jocuri în retur.

– A mai crescut între timp, nu?

D.P.: Da, are 1 an și 7 luni, îl cheamă Dan, și îi place foarte mult baschetul, la meciuri e un zîmbet. Poate va ajunge să practice un sport cu minge… 

– În teren, în retur, ați fost grozavi, și am notat că n-ați mai pierdut din 17 februarie, 88:82 la Craiova, ajungînd pe val în fazele play-off. A fost un moment anume cînd ați reușit relansarea în cursa de urmărire a Oradei, care părea desprinsă pe locul 1? Ați cîștigat 81:48 cu Oradea!

D.P.: Nu știu dacă a fost un moment anume, ci cred că am alcătuit cea mai constantă echipă, și am luat pe rînd, meci cu meci, fiecare dispută. Mai nimeni nu se gîndea că vom ajunge pe primul loc, ci speram cu toții să încheiem undeva cît mai sus, dar nu chiar pe locul 1. Am luat fiecare joc în parte și astfel, la final, am ajuns pe locul 1. Ceea ce ne-a ajutat.

– Cărui fapt crezi că se datorează această ascensiune? Poate o mai mare experiență?

D.P.: Nu știu dacă mai mare decît a altora dar în mod cert avem o echipă experimentată, cu jucători trecuți de 30 de ani, iar un atu principal este faptul că toți am jucat în finale, meciuri foarte grele, ceea ce ne-a ajutat să gestionăm într-un anumit fel anumite meciuri importante.

– La modul imbatabil în care ați încheiat returul, v-ați făcut calculele să treceți dintr-una de CSM București, care părea a fi cea mai abordabilă din play-off, și să vă acordați apoi puțin timp în plus de refacere?

D.P.: Am încheiat într-adevăr foarte bine, în ultimele 15 partide cu doar o înfrîngere, dar deși toată lumea zicea astfel despre CSM București, părerea mea este că era foarte periculoasă, drept dovadă, a bătut pe BC Timișoara, a învins multe echipe bune, și a bătut și la Târgu Mureș. Sincer, n-a fost foarte ușor cu ei. Bineînțeles că am încercat să ne dăm cît mai mult timp, pentru a ne reface, însă anul acesta n-au existat partide ușoare, cel puțin în 1-8, însă am încercat să încheiem sferturile de finală cît putem de repede. Ne-au pus însă probleme și la Târgu Mureș… (BC Mureș – CSM București s-a încheiat 3-1 la meciuri, învinșii impunîndu-se în cel de-al treilea joc, pe teren propriu).

– Cum explici totuși eliminarea Mediașului, care s-a constituit a fi o surpriză, dat fiind că era creditată cu șanse la cucerirea titlului, după ce cîștiga și Cupa României?

D.P.: Cred că se poate spune că Gaz Metan a avut foarte multe meciuri și, pe seama uzurii, a fost depășită, dar nu poate sta acest argument foarte mult în picioare, căci Mediașul are cel mai echilibrat și valoros lot, din care oricine poate ajunge titular, din 12. Așadar o echipă foarte greu de bătut, mai ales cu 3-0. Importante au fost primele două meciuri de acasă, victorioase, prin care am pus presiune pe adversar… În ultimul am jucat chiar fără presiune, și astfel ne-am calificat.

+

BC Mureș s-a impus în semifinale cu 89:69, joc în care Păltinișanu a reușit 6 puncte și 4 recuperări, apoi cu 96:88 (9p/9 rec.), iar în cel de-al treilea joc, la Mediaș, cu 92:84, în care a mai adăugat 4 recuperări. În 89:69 contra Mediașului selecționerului național Țenter au marcat Peciukas (26 puncte), Ciric (24), Cuic (14), Kandic (8), Păltinișanu (6), Barro (5), Navickas (4), Dumitru (2), nejucînd Oprea, Balasz, Oltean și Jakab.

+

– Acolo i-ați avut aproape și pe fani…

D.P.: Da, sigur, galeria a venit cam peste tot cu noi, iar la întoarcere, după jocul 3, de la Mediaș, ne-au așteptat cîteva zeci în față sălii. Frumos!

– Nu cumva sunteți acum într-un moment în care e ca și cum ați fi cîștigat deja o finală, dificilul duel cu Gaz Metan, și vă vine mai greu să vă reconcentrați pentru ultimul pas?

D.P.: Nu cred că este cazul, și revenim la experiența noastră. Nu ne-a copleșit emoția depășirii lui Gaz Metan, am fost echipa mai bună, ceea ce au recunoscut și ei. Orice se poate întîmpla acum, noi jucăm la fel, avem rețeta testată, iar dacă vom învinge, va fi extraordinar – un rezultat extraordinar pentru Târgu Mureș, iar dacă nu vom învinge, tot un rezultat notabil va rămîne, și nu cred că ne va pune nimeni la zid dacă vom pierde finala, dar sunt convins că putem izbîndi!

– Nu este o ironie a sorții că tu vei juca finala iar finalista de anul trecut, care te-a cedat în iarnă, a fost eliminată!? Ce crezi că n-a mers prea bine la BCT?

D.P.: Nu știu exact, n-am mai fost în miezul problemei. Însă îmi pare foarte rău, căci mă așteptam ca măcar anul acesta să fie mai bun decît precedentul, cel cu două finale. Nu știu sincer ce s-a întîmplat, pot doar spune că îmi pare rău că au prins un an puțin mai nefast. Dar rezultatele se vor corecta și într-o bună zi, în mod sigur, și Timișoara va fi campioană.

– Dat fiind circumstanțele ivite, care ar putea deveni viitorul tău imediat? Mai ales dacă devii campion național cu BC Mureș…

D.P.: Cred că e puțin cam devreme să știu ceva, deocamdată important este să mă concentrez la finală, iar apoi, am toată vara la dispoziție, să chibzuiesc ce am de făcut la anul. Cert este că, poate contrar crezului unora, care îmi cîntau deja prohodul, cred eu că am arătat că mai pot juca baschet și la anul mai pot continua.

– Cum te-ai descurcat totuși în retur, după o perioadă destul de lungă în care n-ai prea avut meciuri în mînă?

D.P.: În mod sigur, a fost greu! Nu există jucător care să nu joace și apoi să intre cu 100% în meci, iar dacă este o perioadă și mai lungă în care să nu joace, readaptarea la intensitatea meciurilor oficiale este și mai dificilă. Dar am trecut mai repede peste perioada de readaptare iar prin modul cum am parcurs returul s-a dovedit că am luat o decizie foarte bună. Sincer, simțeam că mai pot juca, mă simțeam bine, și nu am făcut-o pentru a demonstra cuiva ceva, căci nu era cazul, nu mai trebuia să demonstrez nimănui nimic, dar pentru mine era important să mai joc, pentru că simțeam că mai vreau și mai pot. Iar contrar a ceea ce mulți credeau, am și reușit să mă fac util.

– Ai fost luat să zicem așa la fix, știau exact că au nevoie de un jucător de profilul tău…

D.P.: Da, pentru că n-au fost prea mulțumiți de pivoții pe care-i aveau în tur, iar eu și un jucător african am fost alegerile Mureșului. Și cred că amîndoi am răsplătit încrederea acordată.

Branko Cuic, un alt ex-timișorean, în 2011-2012, care va juca finala Ligii Naționale, cu BC Mureș

+

– A fost o evoluție anume care te-a mulțumit pe deplin sau în care le-ai făcut jocul?

D.P.: Nu știu dacă le-am făcut eu un joc anume, căci avem o echipă foarte echilibrată, și astfel sunt jocuri cînd evoluează Branko Cuic foarte bine, într-o altă zi Peciukas, și tot așa. Sunt mulți care pot ieși în evidență!

– Vorbește-ne te rog puțin despre ei…

D.P.: Cel care joacă pe postul meu, Barro, are calități foarte bune, cu experiență în campionate ca Ungaria, Franța, și care, de culoare fiind, prin definiție are calități deosebite. Cuic este cel mai experimentat din lot, are 4 finale în ultimii 5 ani, ceea ce ne scutește de orice alt comentariu. Peciukas, un șuter foarte bun, cu mînă foarte bună, un realizator deosebit, cu o medie foarte bună. Ciric este foarte puternic pe poziția 3, în apărare este foarte puternic pentru noi (n.n.: Ciric are media stagională cea mai bună, 14,6 puncte / meci, iar Cuic e primul la recuperări – 6,8, și assists – 5,5), Ceskovic, croatul, are o viziune bună a jocului și mînă foarte bună, dar și ceilalți aduc un aport notabil, căci este greu să spui că ar fi titulari la noi. Domnul antrenor Sekulovic nu are un cinci bătut în cuie, și pot juca toți cei 10, rotația este largă și completă.

– Pe ce vă veți baza în acest lung duel cu Ploieștiul, o finală?

D.P.: Noi avem mai multe atuuri, iar dacă unul este contracarat, nu se oprește totul. I-am surprins pe mulți prin acest fapt, am fost ca balaurul cu multe capete, cu ghilimelele de rigoare, să nu se creadă acum că suntem chiar fantastici.

– Iar de la jucători, la antrenor. Ca stil?

D.P.: Domnul antrenor este foarte deschis, și în primul rînd a creat o atmosferă foarte bună, ne adună în jurul lui, ceea ce este principalul lui merit. Am și ieșit mult împreună, am avut activități laolaltă, nu ne-am simțit ca la un job, de la 9 la 11 la antrenament și apoi acasă, și tot așa. Atmosfera creată a fost familială – după deplasări ne place să spunem că avem un party-bus, iar în ultimul timp am cam cîștigat în deplasare și pe drumul de întoarcere am avut party-bus.

– Țin minte că turul a început cu un succes destul de clar al Timișoarei tocmai la Târgu Mureș, și nu mulți prevedeau atunci că Mureșul va ajunge aici. Cum a fost cîrmită corabia?

D.P.: Probabil în primul rînd s-au schimbat pivoții în retur, ca o schimbare, dar nu singura. Echipa a avut un start totuși notabil, a cîștigat în tur la Ploiești, nu era așadar slabă nici în tur, departe de mine gîndul ăsta. Nu e o explicație punctuală, ci, repet, am luat fiecare meci la rînd și am prins vîrful de formă în retur. Iar într-un asemenea campionat foarte echilibrat, multe s-au împiedicat pe parcurs, dar nu și noi.

– Și iar Ploieștiul. Chiar am găsit o imagine de arhivă cu tine în 33-ul Timișoarei, în duel cu Cătălin Burlacu. Ai cam avut de furcă…

D.P.: Sincer să fiu, și aici vorbesc strict în nume personal, m-am cam săturat, am jucat cu Ploieștiul cred 4 finale de Cupa României, vreo două de campionat – am minim 6 finale jucate cu Ploieștiul, și toate pierdute, iar acestea-s doar finalele, pentru a nu mai pomeni cîte jocuri am avut în sezon cu ei. Ar fi cazul să-i mai și bat, chiar aș vrea!

– Cum explici reușita menținerii hegemoniei din partea lor, atîția ani? 

D.P.: Toată lumea cred că știe că are o conducere foarte competentă, care aduce jucători foarte puternici, iar faptul că are o conducere care știe să-și facă treaba este un atu pentru CSU Ploiești, și așa au reușit să controleze campionatul.

– Îți mulțumim frumos, și succes, noi încheind prin a te întreba din nou dacă timișorenii te vor mai vedea tot în calitate de oaspete, și tot învingător la Timișoara, ca în retur?

D.P: Nu știu, e prea devreme. Nu știu nici eu, oare ce va fi!? Nu știu dacă în calitate de oaspete, dar în mod cert mă veți mai vedea!

+ Păltinișanu a jucat la Timișoara, sub diferite denumiri ale echipei, în 1998-2000, 2001-2002, 2003-2005, 2006-2009 și 2009-2012, pînă la finele anului trecut, cînd era cedat de BCT.

 

Acest articol a fost publicat în și etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


5 × noua =