”De mulți ani n-a luat Timișoara atâtea medalii doar cu două atlete în sezonul indoor. Și-au fost singurele… IAAF i-a cumpărat biletul pentru Mondialul de juniori 2 din Kenya lui Hojda” Ex-tricolorul Gulyas, antrenor CS Athletics, înaintea sezonului în aer liber

Atletismul intern tocmai este în blocstarturi pentru lansarea sezonului în aer liber, iar cum luna trecută a avut parte de alegeri la forul federal dar și de o resetare a asociației județene timișene, ar fi așadar subiecte de punctat, și nu numai acestea, atinse într-un dialog cu un fost ocupant al locului 5 pentru România pe 1.500 de metri la Campionatul European de juniori din 2003 în Finlanda, actualmente recent candidat pentru rolul de membru regional în FRA dar zi de zi conducător și antrenor la CS Athletics Timișoara. Cu Raymond Ioan Gulyas, după un sezon indoor în care elevele sale Cristina Daniela Bălan și Andreea Raissa Hojda au strâns o salbă de medalii dătătoare de mari speranțe în perspectivă.

Raymond Ioan Gulyas, cândva în cantonament în Kenya, ca alergător. Anul acesta, eleva sa, junioara Andreea Raissa Hojda (LPS Banatul), se va alinia la Nairobi pentru naționala României la Campionatul Mondial IAAF de juniori 2

Acum vreo 4 ani vorbeam cu Raymond Ioan Gulyas mai degrabă în calitatea sa de atlet axat în special pe proba de 1.500 de metri cu clasări și în acest deceniu sub culorile CS Universității Timișoara inclusiv pe locul 1 în etape sau finale ale Campionatului Național de seniori al Federației Române de Atletism, indoor sau în aer liber, însă sezoanele au mai trecut iar competitorul de altădată a preluat cu brio provocările carierei de antrenor și de diriguitor de club de profil, ca exponent demn de remarcat al noului val de truditori cu cronometrul la gât, îndrumându-le pașii, în bună măsură, reprezentanților generațiilor de mâine pe pista autohtonă dar și internațională.

Iar Gulyas, de loc din Ineu, poate avea motive de satisfacție dar și dătătoare de încredere prin prisma rezultatelor sezonului de sală, ”cel mai plin din ultima vreme, pentru că de mulți ani nu a mai strâns atletismul timișorean atâtea medalii în sezonul de sală, și mai ales numai cu două sportive. Bălan a cucerit 7 medalii și Hojda cinci”.

Cristina Daniela Bălan, din generația 1998 și cu dublă legitimare la LPS Banatul și CS Athletics Timișoara, respectiv Andreea Raissa Hojda, din generația 2001 și concurând pentru ”Banatul”, s-au făcut remarcate și la categorii superioare de vârstă, inclusiv în ierarhiile senioarelor, Gulyas explicând că ”au progresat pe timpi, deși la Cristina Bălan mă așteptam să fie un pic mai tare pe 400 de metri, însă ceva s-a întâmplat, din pregătire, probabil și cu o acumulare de oboseală. Cristina a obținut însă medalia de bronz pe 400 la individual și argintul cu ștafeta 4×400 a României la Balcaniada sub 20 de ani de la Istanbul, plus o bună performanță la 800 de metri, iar cum în atletism fiecare probă de măsoară și în puncte și Bălan a fost trecută de 1.000 de puncte pe 800, este un total foarte mare. Sunt în calendarul internațional și multe asemenea concursuri în care te invită numai în funcție de punctele acumulate într-o probă…”

Iar apropo de alinierile pe plan extern, ”sunt 4 juniori 2 din țară care au obținut calificarea la Campionatul Mondial de juniori 2 datorită timpului iar Andreea Hojda se numără printre ei, a și fost în cantonament din 16 în 30 aprilie la Izvorani, iar antrenorul federal al lotului de juniori, Ioan Vieru, ne-a spus să se pregătească bine, căci biletul de Kenya îl are. Sunt 4 din România cărora federația internațională le-a cumpărat biletele pentru Mondial după reușitele din sezonul de sală. Iar dacă IAAF te-a luat în seamă, cu biletul, dar acum ea trebuie să confirme. Are Campionatul Mondial de juniori 2 din Kenya, în 12-16 iulie, unde Hojda categoric va alerga pe 800 de metri, însă nu-i exclus și la 1.500, dar mergem pe una și sper să fie în regulă, deși este aproape și de baremul de 1.500, probă ce nu constituie însă o prioritate”.

Antrenorul Gulyas cu Hojda și Bălan, argint pe 1.500 respectiv aur pe 400 de metri în etapa finală din 25 februarie 2017 a Naționalului indoor de juniori 1, la București

Privind în ansamblu spre sezonul atletic în aer liber, Raymond Ioan Gulyas a identificat câteva repere cheie în sezonul celor două aspirante, căci ”și Bălan, și Hojda au câte 3 competiții mari anul acesta, sigure aș spune, numai și numai să nu se accidenteze. Bălan se accidenta la primul de anul trecut, în Cipru, la meciul internațional de juniori I avut de România, iar acum tocmai se pregătește de deplasarea la aceeași competiție, ținută însă în 2017 în Ucraina, la Lutsk, în concurs și cu Belarus, Cipru, Israel, naționala noastră și cea a gazdelor. Bălan mai are Campionatul Balcanic de juniori 1, la Pitești, în 1-2 iulie, și Campionatul European de juniori 1, pe 20-23 iulie în Italia. Iar Cristina are șanse și la Cupa Europei la ștafetă, cu șanse de a prinde chiar ștafeta mare de senioare. Pentru Andreea Hojda e Campionatul Balcanic de juniori 2 din Albania, în 3 iunie, apoi Campionatul Mondial de juniori 2 din Kenya și FOTE, Festivalul Olimpic al Tineretului European, la Gyor, pe 21-29 iulie. Însă chiar dacă ar reuși performanțe de valoare încât să plece direct de la Mondial la European, n-aș fi de acord să participe la atât de multe concursuri într-un asemenea interval scurt de timp”.

Gulyas reprezenta la rândul său în 2003 lotul de juniori al României în ediția de-atunci a Campionatului European juvenil, din Finlanda, antrenorul care în 19 mai va împlini 33 de ani clasându-se pe poziția a cincea în finala probei masculine de 1.500 de metri și nutrind acum speranțe pentru ”boboacele” pe care le îndrumă împreună cu soția sa, profesoara Simona Șerban, conducător al catedrei de atletism la LPS Banatul, tânără familie cu 2 preșcolari de crescut: ”Bălan are baremul atins încă de anul trecut pe 400, 55.73, dar trebuie reconfirmat în fiecare an, deși observ că la nivel european tind să se orienteze după topul primilor 15-20 și nu după barem, ceea ce nu sunt convins că este tocmai în regulă. Oricum, Bălan poate ataca la Campionatul European două distanțe, la 400 și 800 de metri, dar mai întâi să se prezinte bine la Balcaniada de juniori 1, la Pitești, unde va fi primul concurs mai mare din țară pe 2017, să vedem nivelul real, pe ce probe mergem, cât putem fugi și la ce valoare suntem. Hojda, dacă reconfirmă sezonul din sală, va face cu certitudine o figură bună și la FOTE, chiar dacă va avea de fugit cu junioare ceva mai mari decât ea, Andreea fiind în primul an la junioare 2”.

Nivel de vârstă care ne duce cu gândul la inaugurarea sezonul de pistă în aer liber, ridicarea cortinei fiind programată prin etapa 1 a Campionatului Național FRA de juniori 2 și 3, sâmbătă și duminică la București, ceea ce lărgește puțin cadrul discuției, cu tente mai generale.

Iar după încă un sezon rece abordat de majoritatea atleților din lungul și latul țării pregătindu-se afară pentru prezența la concursurile indoor, în antrenamente derulate uneori în condiții hibernale, neajunsul ridică o întrebare, al cărei răspuns din partea lui Gulyas tind să înclin că mustește de realism: ”Cred că vreo 20 de ani de-acum încolo, minim, nu se va ridica aici o sală de atletism, poate mai degrabă una multifuncțională, dar pe de altă parte și rezultatele obținute de fetele noastre în sezonul de sală dovedesc faptul că se pot atinge bune performanțe chiar și prin pregătiri pe aceleași variante, la frig. Ca o remarcă, mai toți cei care s-au pregătit în condiții specifice, în sală, pentru sezonul indoor, ajung să se accidenteze pentru că turnantele de la noi sunt cum sunt, nu fac favoruri genunchilor, gleznelor. Luându-te după câte medalii au cucerit fetele, se poate așadar chiar și în aceste condiții. Într-adevăr, cine vrea un sezon bun, bun de sală, să se axeze pe asta, atunci merită alegerea unui cantonament afară, căci te duci de exemplu la Budapesta sau Viena și prețul pregătirii este doar un pic mai mare decât la noi. Există însă o tendință ca mai toată lumea să vrea la București, dar – realist vorbind – unde să încapă cu toții, să intre peste cei de-acolo!? Căci atunci când vin deodată 20-30 într-o sală mică, toți abia își fac culoar, auzi doar hep, hep. Eu zic că se pot pregăti afară, liniștit…”

Tare greu de întrezărit așadar apariția siluetelor unor săli de atletism în veșnica tragedie comică din Carpați, dar care ar fi totuși traiectoria generală pe plan intern a acestei discipline altădată de mare succes la rang internațional? ”Consider că situația actuală din atletismul românesc este foarte precară și simt că va tinde spre și mai rău. Ca rezultat al alegerilor federale, nu s-a schimbat până la urmă decât vârful, dar în special nu mai prea sunt copii, nu se schimbă loturile naționale, se merge pe aceiași, nu se fac selecții… Cât despre latura stimulativă, ce să mai zic din moment ce trezorierul federației sau un antrenor federal sunt remunerați cum sunt remunerați, ceva de genul 1.200 e jenant. Am înțeles că una dintre candidate, Monica Iagăr, spunea că dacă va câștiga alegerile va face în așa fel încât să le crească remunerările, să fie plătiți stimulativ. E nevoie și de așa ceva…”

Candidat câștigător dintre cei șase care au concurat pe 21 aprilie pentru adjudecarea noului mandat în fruntea Federației Române de Atletism, ca înlocuitor al fostului președinte Sandu Ion, a fost brașoveanul în vârstă de 52 de ani Florin Florea, Raymond Ioan Gulyas explicând că a fost la rândul său implicat în cursă, la un alt nivel: ”Am candidat în consiliul pentru zona de vest, având 4 județe, cea mai mică din țară, în ideea să schimb ceva, și anume în special susținerea sportivilor din regiunea noastră, neajuns ce constituie o problemă. Căci în consiliul federal se decide tot, cine și unde pleacă, bursele, și am avut probleme mari, gen excludere din bursă fără motiv. Fiind inclus acolo, aș fi putut să-i susțin pe copiii noștri de-aici, indiferent că sunt ai meci sau ai celor din Arad, Caraș-Severin ori Hunedoara, dar ideea era să-i susținem pe cei talentați, în beneficiul atletismului și al sportului. Ori responsabilul reales al zonei noastre, Octavian Măzăran, niciodată n-a susținut pe nimeni de-aici, încât ajung să mă susțină mai mult altul de la mare distanță. Dacă aș fi în locul dumnealui, după fiecare sezon m-aș pune și mi-aș nota despre fiecare copil mai răsărit din zona mea, care, cine, ce a făcut. Asta am încercat prin candidatura mea, însă am luat bătaie zdravăn, am strâns 47 de voturi iar Măzăran Octavian a câștigat cu 117. De fapt majoritatea au rămas pe post de la un mandat la altul, doar câțiva, așa, au mai intrat…”

Care ar fi o mare deficiență cu care se confruntă lumea atletismului autohton la bazele structurii acestei ramuri? ”În primul rând, condițiile de pregătire nu sunt asigurate nici măcar celor de la nivelul de performanță, iar cât despre cei de jos, nu poți să le oferi absolut nimic. Țin minte vorba profesorului meu, antrenorul emerit Emil Grozescu, care spunea că aveai de căutat copii din medii sărace, din mediul rural, căci respectivii făceau sport, ori acum idealul este să provină din familii înstărite financiar, să-i poată astfel susține cineva, pentru că altfel nu te susține mai nimeni, nimic, și câte n-ar fi. Sunt multe, și este foarte multă școală la fiecare, de exemplu o văd pe Andreea Hojda, că pleacă dimineața, la 3 e acasă, la 4 la antrenament…”

La fel și cu baza materială, infrastructura de profil!? ”Din ce am văzut eu, nici aici nu s-a mers spre bine în ultimii ani. Nu s-au ridicat bazele promise, n-a ieșit de fapt nici una, ba din contră, s-a închis Dinamo, care era chiar O.K. pentru performanță la nivel de seniori, cu o pistă foarte bună pentru întrecerile noastre, iar Tineretului e în paragină, chiar dacă se mai țin ceva întreceri pe el, dar e de fapt închis…”

România, pe 2 la 4x400m în Balcaniada indoor U20 din februarie, cu Bălan în dreapta

Un sport românesc ca și paralizat de legislația catastrofală și birocrația unui sistem detașat doar ca iluzie de cel comunist-securist dar de fapt reinventându-l pe zi ce trece cu zel și sârg. Spune jurnalistul iar antrenorul încuviințează că ”de la legislație pleacă într-adevăr multe, căci iată!, nu poți da indemnizații, salarii, mă refer la cei mari, cu rezultate, nu poți oferi premieri… De exemplu a fost recent Balcaniada de sală a juniorilor, în Turcia, iar dacă te uitai pe podium, toate celelalte erau frumos echipate, doar ale noastre, când au urcat fetele pe podium, toate erau echipate care, cum, 4 fete, 4 culori, nu uniform, ci fiecare cu ce avea. Cristina Bălan era în echipamentul meu de club, ori înainte nici pomeneală să se întâmple așa ceva. Când concuram eu, mi-au aplicat un scotch peste adidas, căci nu era echipamentul oficial al lotului național. Toate țările au un echipament, noi nu avem. Asta doar din auzite, ultimul furnizor ar fi rupt contractul cu federația. Sunt deja câțiva ani de când tot ce s-a mai luat e de prin magazie, dar nu mai era echipament nou, asta încă înainte de situația cu Lavric…”

La care se ivește un alt subiect spinos și cât se poate de trist nu doar pentru lumea sportului, ci în general, raportat la existența umană pe acest pământ…

Gulyas numără cazurile din ultimul an și apreciază că ”14 cu probleme sunt mulți”. Ultima pe listă a apărut Andreea Luiza Ogrăzeanu, concurând anul trecut cu dublă legitimare și pentru CSM Timișoara, și care a obținut argintul pe 60 de metri în finala 1 feminină a Campionatului Național de seniori și tineret de sală de la București, dotat cu Cupa de Cristal, dar depistată atunci cu trimetazidină pe 18 februarie. ”Țin minte din timpul carierei mele de sportiv de exemplu cum în 2006 am fost învins de unul căruia numai ce-i expirase suspendarea, dar eu am fost luat la control, el nu. Ori primii trei clasați tot timpul ar trebui controlați și nu este normal ca pe cel de pe 2 să-l iei și pe primul, nu. Chestiile astea dor și se întâmplă…” I se întâmplă și ca antrenor. ”La toate a bătut-o Bogoș pe Bălan, tot timpul pe 800 de metri, dar mereu cu foarte puțin, însă iată care au fost problemele cu Bogoș…”

Revenind la registrul răscolirii după noi potențiale talente și la cel al selecției, cât de preocupați și insistenți mai pot fi oare antrenorii!? ”În general, nu mai vin copii din urmă și se stă chiar slăbuț cu selecția. Poate fi privită și critic implicarea antrenorilor, căci trebuie umblat, dar pe de altă parte e vorba și de stimularea lor. Ții o premiere dar nu inviți și antrenorul, să câștige și el ceva.. Atunci, unul poate cântări, să stau mai bine acasă sau să mă stresez căutând, așa că fără doar și poate trebuie stimulați un pic și antrenorii. Copii ar mai fi dar ce te faci când l-ai găsit, dai de la tine din buzunar!? Cred că va fi din ce în ce mai greu și încet, încet se va tinde în direcția despre care am amintit, spre copiii cu oarecare posibilități. Și cu sponsorii se stă tot mai prost, de exemplu am pierdut deocamdată bursa Cristinei Bălan, însă îi mulțumim doamnei Maria Grapini pentru lunile de mare ajutor, acel 1.800 de lei lunar…”

”Sportul trebuie susținut și iau reperul acelui studiu efectuat de o unitate de învățământ superior în SUA, că pentru fiecare dolar investit în sport sunt economisiți trei în sănătate. Ori noi ce facem!? Decontează statul spitalizarea și medicamentația atâtor pacienți… Se întreabă eventual unii ce poate câștiga Timișoara din medaliile în atletism dar exemplul sugerat de studiu e elocvent, căci prin sport se investește de fapt indirect în sănătate. Și chiar poți să te prezinți ca și comunitate prin imaginea unor competitori, ar putea exista un folos în acest sens, pentru investiția făcută…”

În fine… Sezonul în aer liber bate așadar la ușă iar premizele se anunță a fi bune pentru Bălan și Hojda după ce tandemul a acaparat ”singurele medalii obținute în atletism anul acesta în Timișoara, de LPS Banatul, dar tot ceea ce contează până la urmă este progresul lor valoric! Trecerea de la sezonul de sală la cel afară a fost simplă, după o săptămână de pauză, căci am reînceput practic de unde am rămas în sală, și nu de la zero, iar luna aprilie a fost una importantă, cu volumul mare de lucru, multe antrenamente, iar în plus am prins și vacanța, așadar numai bine…”

Raymond Ioan Gulyas a mai enumerat ”și alți copii de viitor, e Oscar Kiss, din generația 2002, un junior 3 în ultimul an, pe 4 și 5 la limită de medalii pe 3.000 și 1.500 de metri în sală. Vine și el acum din urmă… E un copil care acum 2 ani se alegea cu multe medalii, foarte bun, se juca la categorii mai mici. Acum îi plac și alte sporturi dar face față. A fost medaliat anul trecut la Olimpiada Națională a Sportului Școlar de cros și a fost răsplătit cu circa 2.500 de lei pentru reușită, de către Inspectoratul Județean Școlar Timiș. Anul acesta n-a luat medalii mai nimeni din Timis, dar Cristina Bălan a ieșit a doua la cros la ONSȘ, argint la categoria ei, pe 2 kilometri, și este ultima și cea mai importantă medalie pentru LPS. S-a ținut la Botoșani dar au fost condiții mizere ca și cazare, masă, acoperite de Ministerul Educației, ori și aici ar trebui atenție în privința acestor aspecte!”

Gulyas a amintit și alți doi atleți juniori, pe ”Antonio Cuturean, din generația 2001, pe care l-am adus de la Giarmata, un junior 2, pe locul 6, anul trecut la 800 de metri pe locul 3 la juniori 3 după un an de sport, însă apoi și-a rupt piciorul la fotbal și a survenit o ușoară plafonare, dar sperăm să sară bine… Cosmin Ardelean e din generația 2002, un junior 3 în ultimul an, locul 7, adus de la cei de la Școala Rudolf Walther, care sunt foarte înțelegători, ne-au furnizat mulți copii prin domnul profesor Chirițoiu”.

N-au fost însă alegeri doar la nivel federal, ci s-au repornit motoarele luna trecută și la Asociația Județeană de Atletism Timiș, în frunte cu profesorul Adrian Vrudnik, de la CSȘ Lugoj, speranțele tuturora legându-se pe viitor de o nouă reprezentare a celui mai vestic județ al țării în lotul olimpic de atletism al delegației României, așa cum se reușea anul trecut după multe ediții de așteptare prin eleva lui Ioan Damaschin, Adelina Dorina Pastor, concurentă la Jocurile Olimpice de vară de la Rio de Janeiro și ajunsă acum la 24 de primăveri, moment de vârf care ar trebui exploatat de localnicii din ramura de profil pentru a-și striga mai răspicat nevoile, gen o sală cu turnantă și nicidecum doar un culoar pentru 60 de metri, dar și binemeritatele drepturi.

Pentru conformitate, apropo de alegerile federale din ultima decadă a lunii trecute, au mai candidat la funcția de președinte al FRA și Constantina Diţă-Tomescu, fostă campioană olimpică în proba de maraton, Traian Badea, vicepreşedinte al FR Atletism, Monica Iagăr – fosta campioană naţională la săritura în înălţime, Constantin‐Cristinel Iacoban – preşedinte al grupării Atletic Club Iacris Bucureşti, respectiv Constantin‐Gabriel Obreja, terapeut în recuperare sportivă, fost membru al staff‐ului medical al FRA, iar rezultatele votului secret al Adunării Generale în cazul mandatului de 4 ani al preşedintelui şi celor 4 vicepreşedinţi ai Federaţiei Române de Atletism constă în învestirea lui Florin Florea în fruntea forului din strada Doctor Primo Nebiolo iar ca vicepreşedinţi Grigore Ursanu, Vasile Bogdan, Virgil Preda și Neculai Curta, membri regionali fiind Casandra Silviu, Nicolau Gabriel, Georgescu George, Bură Ion, Măzăran Octavian, Măcelaru Ioan, Herman Vasile și Grasu Nicoleta, membri simpli Dulgheru Gheorghe, Dragomir Cristian, Orza Cristian, Serafim Dan, Văduvoiu Dumitru și Barbu Augustin, în vreme ce secretar general este Iancu Augustin iar trezorier Sandu Claudia.

 

 

Acest articol a fost publicat în Atletism și etichetat cu , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


6 − = cinci

 


Ultimele articole din categoria Atletism: