După ce a ajutat duminică la organizarea celei de-a treia ediţii a Maratonului Internaţional Cluj, ai cărui paşi pe drumul cel bun i-a remarcat şi prin vorbele „în 14 ani n-am atins asemenea buget la Maratonul Timişoarei, dar depinde şi ce vrea oraşul, şi se pare că aşa ceva nu prea vrea”, Constantin Dumitra, organizator al competiţiei similare de toamnă de pe Bega, a enumerat schimbările de traseu pe care trebuie să le efectueze de pe-o zi pe alta la Crosul Firmelor 2013, programat pe 12 mai, forţat fiind de împrejurări.
www.sporttim.ro: Tele, cum este afectată de lucrările care au loc în Timişoara organizarea şi desfăşurarea Crosului Firmelor, de peste două săptămîni şi jumătate, pe care Atletic Club Maraton o pregăteşte la o nouă ediţie, pentru timişoreni?
Constantin Dumitra: Este destul de afectată, deoarece aşa se pare, că toată zona centrală a oraşului va fi paralizată şi mă lupt cu morile de vînt. Tocmai mă pregătesc să intru la Primăria Timişoara şi voi ajunge şi la Poliţie, pentru că am fost nevoit să modific traseul Crosului Firmelor, mutîndu-l din centru undeva în zona stadionului Dan Păltinişanu. Aşadar nu va mai fi în centru dar voi cere ca inelul pe care l-am ales ca nou traseu să fie închis traficului. Atît, îl vreau închis! Mai încercăm totuşi să obţinem acolo un perimetru pentru scena de festivitate a evenimentului…
www.sporttim.ro: Care ar fi aşadar noul traseu al Crosului Firmelor din 12 mai?
C.D.: Startul va fi la stadion, în zona tribunei I, cu plecarea spre McDrive, de unde se coteşte lateral dreapta, iar la Profi se face din nou dreapta, continuîndu-se prin faţa bazei sportive a Universităţii Politehnica Timişoara, apoi pe Calea Buziaşului, iar de la giratoriu înapoi pe Bulevardul Iosif Bulbuca, cu reintrarea pe final la stadion. Traseul însumează 4,8 kilometri iar ciclismul va avea două asemenea ture, în total 9,5 kilometri.
www.sporttim.ro: În schimb data să înţelegem că rămîne totuşi neschimbată?
C.D.: Da, Crosul Firmelor 2013 rămîne pe 12 mai la ora 10, cu primul start al alergătorilor, urmat la 10,30 de cel al cicliştilor.
www.sporttim.ro: Nu se mai putea sub nici o formă ţine în zona centrală, nu-i aşa?
C.D.: Nu, căci chiar dacă s-ar termina eliberarea zonei aflate în lucru, ne-am lovi de alte obstacole, cutia poştală ar rămîne tocmai în drum…
www.sporttim.ro: Aproximativ cîţi participanţi s-au înscris pînă la ora actuală?
C.D.: Circa 1.200 de participanţi, şi sunt unele firme aflate la prima participare, cărora le spunem bine aţi venit!
www.sporttim.ro: Revenind la aspectul legat de traseul concursului, ne-am întîlnit duminică la Maratonul Internaţional Cluj, şi amîndoi am putut constata acolo, tu implicat fiind în organizare, eu participînd ca maratonist, că ruta aleasă de gazdele clujene a fost complet izolată de trafic…
C.D.: Într-adevăr, un aspect pe care l-au rezolvat, iar drept dovadă Maratonul Cluj a cîştigat deja teren, în doar 3 ediţii. La primele ediții s-a alergat în Centru, de unde, iată, a crescut foarte bine şi frumos, acum pornind şi încheind la Cluj Arena, ceea ce i-a ajutat foarte mult cu configurarea traseului, pentru că în jurul stadionului erau oricum şi alte porţiuni ferite de trafic, aşa încît distanţele pe care trebuiau să le protejeze s-au scurtat. Apropo de stadion, îmi aduc însă aminte că am încercat şi noi pentru Maratonul Timişoara varianta cu stadionul Dan Păltinişanu, şi am fost întrebaţi <Cum adică, oamenii să calce pe gazon!?… Nu, dacă vrei, înafara stadionului…> La Cluj Arena n-au fost deloc asemenea probleme, cu călcatul pe gazon, ori la cîte perforări și adaosuri sunt în jurul stadionului Dan Păltinişanu, mai bine nu cu asemenea complicaţii. Dar la noi ştii şi tu cum este şi cum se pune problema…
www.sporttim.ro: Mai exact, în ce capacitate ai fost implicat duminică la Maratonul Internaţional Cluj, pentru că, se ştie bine, în ultimii peste 10 ani ai fost organizatorul Maratonului Timişoara, pe care l-ai lansat, ajungînd cel mai vechi din ţară?
C.D.: Am contribuit de la începutul Maratonului Internaţional Cluj, pentru că logistica Horaţiu a primit-o de la mine, referitor la modul de organizare al competiţiei. Atunci m-a rugat insistent să-l ajut şi m-am implicat, dar la ediţia din acest an a fost vorba doar despre sistemul de cronometrare prin chip, pentru că am preluat ChampionChip pentru competiţiile din România, ceea ce constituie un întreg domeniu în sine, căci un singur covor special de înregistrare a timpilor costă 2.000 de euro şi dispun de un set, ori ne trebuiesc 4 seturi. În plus, am avut menirea de a-l completa pe crainicul competiţiei, cu date despre participanţi, date pe care ei ajung acum să le înveţe. De exemplu despre Ion Gheorghe, veteranul din Arad, şi aşa mai departe, îi prezentam pe unii dintre alergători…
www.sporttim.ro: Se poate ajunge şi în Timişoara ca Maratonul să fie totuşi complet închis traficului, în orele respective?
C.D.: Vezi doar că în ultimii 2 ani am renunţat tocmai la proba de maraton, din considerente logistice, dar şi pe baza realităţii existente şi la Cluj. Pentru că ceea ce am constatat la competiţia de duminică a fost că a existat într-adevăr o mai mare masă de participanţi, nimic de zis, dar aţi fost sub 200 de maratonişti, ceea ce îmi întăreşte convingerea că România este încă nepregătită din mai multe puncte de vedere pentru această probă de maraton, ori pentru a-l organiza doar pentru cîţiva oameni, este foarte greu. Însă anul viitor voi ţine proba de 42,2 kilometri în cadrul Maratonului Timişoara, nu însă şi anul acesta. Cît despre asigurarea traseului, la Cluj Poliția locală a acţionat aşa cum a făcut şi cea din Arad la semimaratonul lor, pur şi simplu pe aici nu se trece, e eveniment sportiv, şi cu asta basta. Şi s-au mobilizat destul de mulţi. La noi cred că sunt mai puţini în Poliţia Locală, poate şi în cea Rutieră, deşi raza de acoperire e mai mare…
www.sporttim.ro: Ca o concluzie, dacă e să compari creşterea rapidă a competiţiei clujene, comparativ cu morile de vînt de care aminteai şi cu care te-ai luptat în ultimii peste 10 ani în Timişoara…
C.D.: Problema este că la noi se gîndesc şi se canalizează numai pe fotbal şi îmi pare rău să o repet dar Timişoara nu iubeşte cu adevărat sănătatea prin mişcare. În Timişoara nu predomină nimic altceva decît mai ales fotbalul, şi este o problemă în acest sens. Dar dacă nu se doreşte, asta este. Mîine am cîteva minute în direct la TVR Timişoara, ca invitat, şi voi releva aspectul că metabolismul unui timişorean de 50 de ani este ca al unui om de 75 de ani din străinătate, pe cînd acolo este exact invers. Şi bineînţeles, cu întrebarea ce este de făcut în acest sens, pentru a-i încuraja pe oameni să încerce să-şi schimbe stilul de viaţă. Clujul a avut doar a treia ediţie, dar ai observat şi tu cum a fost, şi de exemplu a alergat şi primarul Emil Boc în cursa populară de 6 kilometri. Spune ceva. La fel Gheorghe Falcă la Arad. Edilii se implică şi acest lucru se vede din mai multe puncte de vedere, pentru a nu mai pomeni de implicarea sponsorilor. Acolo chiar au făcut-o şi în 14 ani n-am atins un asemenea buget cît am aflat că a avut Maratonul Internaţional Cluj la ediţia 2013. Depinde de ceea ce vrea orașul şi se pare că aşa ceva Timişoara nu prea vrea.
www.sporttim.ro: Altfel? Aşa cum te-ai implicat la Arad sau Cluj Napoca, ar mai fi şi alte noi destinaţii?
C.D.: Da! Craiova. Prin Ford, Primărie şi Camera de Comerţ, vom lansa în 8 septembrie Crosul Firmelor din Craiova. Iar pe 30 iunie vom avea pe Bega un Dragon Boat al firmelor.
www.sporttim.ro: Aşadar multe alte oraşe răsar pe harta alergării ca sport de masă, dar tocmai în Timişoara pari a întîmpina cele mai mari dificultăţi şi cumva pierdem teren…
C.D.: Pierdem mult teren, am rămas mult în urmă ca sport, de exemplu în comparaţie cu Clujul. Ai putut vedea cîţi făceau mişcare pe cont propriu, înafara concursului. Însă Maratonul Timişoara rămîne totuşi unul cu totul special şi aparte, cel mai vechi din ţară, şi mai altfel, aspectul definitoriu fiind că este inclus pe lista AIMS, Asociaţia Internaţională a Maratoanelor şi Curselor de Distanţă.
