Gazdei cremei Europei în badminton i se taie sala de pregătiri

Timişorenilor care sunt inima badmintonului local, un restrâns grup de sufletişti ce ţine vie flacăra unei ramuri sportive aprinse în această ţară pe Bega şi care disciplină a proptit deseori Timişul în ierarhiile naţionale prin rezultatele ei, le este făcută viaţa amară tocmai la primirea în oraş a delegaţiei Federaţiei Europene de Badminton, pentru una dintre cele 4 şedinţe anuale, prin periclitarea poziţiilor lor de antrenamente în sala în care se pregătesc de decenii, ce urmează pare-se a fi ferecată.

Nimeni altul decât Poul-Erik Hoyer, unicul european câştigător al probei de simplu într-o finală olimpică, din cadrul Jocurilor Olimpice de Vară din 1996, la Atlanta, se va afla în calitate de preşedinte al Consiliului Badminton Europe în fruntea delegaţiei FEB ce-şi va desfăşura de vineri până duminică şedinţele în sala Paris a Hotelului Timişoara, însă la această onorantă oră pentru badmintonul local, de a avea în propria bătătură crema acestei populare discipline la nivel mondial, inimoşilor locului le este servită la rece avertizarea cu „tăierea” sălii. Şi aici nu este vorba despre un club privat, ci tocmai despre membrii secţiei de badminton a Clubului Sportiv Şcolar 1, ce aduce constant medalii naţionale Timişoarei, graţie antrenamentelor derulate peste ani în respectiva sală…

CSS1 Timişoara, anunţată că ar putea fi zburată din gazda sa de ani, sala vechiului Liceu UMT

După cum explică Ştefan Nyari, antrenor-artizan al triumfurilor peste ani ale Timişoarei badmintonistice la nivel naţional, „acum ar trebui de fapt mai multă pregătire, încă două ore de antrenamente ca poziţii la sală”, anticipând alinierea cu 6 sportivi la Campionatul European de juniori sub 17 ani din Portugalia, lotul României fiind unul predominant timişorean, întrecere programată ulterior Campionatului Naţional U17, ce va avea loc tot în week-end, la Oneşti.

Când colo, despre ce este vorba? Conducerea Colegiului Tehnic Regele Ferdinand I intenţionează închiderea popularei săli de sport din incinta unităţii de învăţământ vecine, pe care a absorbit-o prin comasare, şi anume Grupul Şcolar Tudor Tănăsescu, fost Liceul UMT, „refugiu” al juniorilor şi seniorilor badmintonului Timişoarei în ultimele decenii bune. Ştefan Nyari, antrenor şi fac-totum în ceea ce priveşte badmintonul local împreună cu Corina Dan, nimeni alta decât Director de Comunicaţii în Consiliul Badminton Europe ce se reuneşte în week-end pe Bega, o timişoreancă şi unic român în acest for, a fost înştiinţat de diriguitorii Colegiului în privinţa ferecării sălii, motivată cu o pledoarie despre risipă şi cheltuielile induse de menţinerea în circuit a locaşului sportiv.

„În mod normal am fi avut 16 ore de antrenament pe săptămână, plus alte două pentru amatori, ceea ce reprezintă 4 zile de pregătire cu sportivii CSS1 în sala fostului Liceu UMT. Este un program care de fapt nu ne ajungea, ţinând cont că avem o organigramă cu grupe de începători, intermediari şi avansaţi, iar a programa în acelaşi timp în sală mai mult de 16 sportivi, nu mai reprezintă un antrenament aşa cum scrie la carte. Avem 30 de tineri, jucători de la 5 ani până la fostul multiplu campion naţional, Florin Posteucă, trecut de 30. Dar acum am putea rămâne complet pe dinafară”, a explicat antrenorul Ştefan Nyari.

Paradoxul situaţiei constă în faptul că toate argumentele susţin continuitatea pregătirii celor de la CSS1 în sala fostului Liceu UMT, şi nu doar prin prisma existenţei unei circulare ministeriale care stipulează că grupele Cluburilor Sportive Şcolare au acces gratuit în săli ale unităţilor aparţinând de Ministerul Învăţământului.

În primul rând, după cum a pledat în apărarea activităţii badmintoniştilor antrenorul Nyari pe lângă directorul Păcurariu, „am suportat de-a lungul anilor costurile reparaţiilor în această sală, pe care badmintonul a vopsit-o de şapte ori. Risipa şi cheltuielile nu noi le-am generat, ba din contră, am remediat în primăvară o situaţie neplăcută, când caloriferele pocneau de căldură în condiţiile în care temperatura în martie ajunsese la 20C, pierderile fiind de fapt pe buzunarul Primăriei Timişoara, nu al liceului. Nu ştiam ce să facem, pentru că de ce ar merge căldura când nu e nevoie, şi am rezolvat problema cu ajutorul părinţilor sportivilor noştri… Ni s-a mai argumentat cu faptul că sala este neîntreţinută ori doar noi suntem de fapt cei care facem curăţenie şi o îngrijim. Se pare că au în vedere înlocuirea suprafeţei de joc, dar în varianta cu stratul de ciment acoperit cu un covoraş subţire de 4-5 milimetri, care este moartea articulaţiilor la un sport ca badmintonul, pe când ideal este acest parchet pe strat de carton, fapt remarcat de toţi competitorii ce se pregătesc sau trecuţi pe aici, <n-am probleme aici>, comparativ şi cu terenurile altor săli din oraş. Ori nu vii peste noapte să anulezi o sală în care ne-am derulat activitatea aproape 35 de ani. Nu cred că sunt motive plauzibile. Reprezint badmintonul timişorean şi am tot interesul să o fac la nivelul la care ar trebui să fie, prin reputaţia pe care şi-a câştigat-o cu trudă peste ani, şi întreb care ar fi motivele să se tragă o linie…”

O uşă de acces în incinta sălii a fost sudată în cursul zilei de marţi, din considerente de protecţie, în condiţiile diminuării numerice a serviciilor de securitate şi pază ale instituţiei de învăţământ lărgită prin comasare, şi badmintoniştii se întreabă ce va urma şi dacă într-o bună zi vor găsi într-adevăr lacătul pus… Interesant este însă că dacă sportivilor legitimaţi la un grupare juvenilă de profil de sub aripa Ministerului Învăţământului, şi anume CSS1 Timişoara, multiplă medaliată la fileu, le este periclitat accesul la sală, se închid în schimb pare-se ochii la descinderile unora sau altora, pentru mişcarea ca loisir...

La această oră la care gazdele timişorene ale delegaţiei Federaţiei Europene de Badminton pun la punct detaliile organizării cinei festive la restaurantul Camelot, cu atât mai specială cu cât Poul-Erik Hoyer va fi aniversat la împlinirea a 46 de ani, atinşi în 20 septembrie, caricaturistul Ioan Popa Popa´S urmând a-i înmâna un portret, unii sunt puşi pe aruncarea în stradă tocmai a acestor membri ai comunităţii noastre ce aduc cinste şi medalii Timişoarei…

Ca un alt paradox, la şedinţele din week-end va participa şi un vicepreşedinte la nivelul badmintonului mondial din partea FEB, un alt danez, Thorsten Berg, care a ajutat în numeroase rânduri activitatea FRB şi a acestui sport în România, dovadă că străinii ne sprijină uneori mai mult decât noi înşine o facem. Unii pun propte, alţii pun piedici, şi încă fără motiv ori argumente solide.

„Regele Ferdinand I” dispune acum atât de un teren de minifotbal cât şi de o sală de sport reamenajată, ce va găzdui orele unei nou înfiinţate clase speciale de rugby, badmintoniştii de la CSS1 gândindu-se deja la alte variante, în eventualitatea unei aruncări în stradă. O soluţie ar putea fi oferită prin recenta înfiinţare în cadrul CSM Timişoara a unei secţii de badminton, acum două săptămâni, la Oneşti, cu ocazia şedinţei Biroului Federal al FRB, fiind aprobată afilierea acestei secţii la forul naţional. Rămâne de văzut disponibilitatea noului director al Clubului Sportiv Municipal, Lucian Reclaru, confirmat în post în urma unui examen, după ce activase o vreme în interimat, de a prelua sub umbrela CSM badmintoniştii juniori absolvenţi la CSS1, şi cu posibilitatea oferirii unor poziţii de antrenament într-o incintă din oraş.

„Vorba regretatului domn Damşa, de la conducerea DJTS Timiş, <badmintonul deseori ne-a salvat prin rezultatele sale şi a ridicat Timişul în ierarhiile naţionale la final de an>, iar să tratezi în asemenea mod această ramură, nu este logic şi normal”, a spus Ştefan Nyari. Ar fi de aşteptat ca factori de decizie, inclusiv din fruntea Municipalităţii şi pe linia sa sportivă în cadrul Primăriei sau a Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş, nu doar să aplece urechea la doleanţele pertinente ale micii lumi a badmintonului local, ci să şi sprijine această suflare.

Iarna, pe vânt, mingea de badminton, şi nu „fluturaşul”, cum e denumit în termeni populari, moare în aer liber. Halo, Timişoara, vreo sală, ceva?

Distribuie
Acest articol a fost publicat în Badminton și etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


7 − unu =

 


Ultimele articole din categoria Badminton: