La revedere, pe 2016! Timișoara, strălucitoare prin badminton. Concluzii și ilustrate de pe Bega, la cea de-a XIII-a ediție a ”Internaționalelor de Badminton ale României”

Cine a avut curiozitatea de joi până duminică să calce în Sala ”Constantin Jude”, a simțit magnetismul micuței mingi ”fluturaș” de a reuni laolaltă o mulțime de tineri performeri, veniți din Extremul Orient și până în Arhipelagul Britanic, să joace badminton la Timișoara. În tribună, o mică babilonie lingvistică, dovedind cutezanța și reușita acestei mai puțin mediatizate dar foarte populare discipline de a pune anual în scenă pe malurile Begăi o competiție din circuitul International Series, cu vârfuri din top 100 mondial, oferind martie de martie Timișoarei prin ”Internaționalele României” o deschidere către lume și o întrecere sportivă de cea mai mare anvergură pentru capitala Banatului, întrecută doar în cazul acestui 2015 de Euro Basket. Iar ediția cu numărul 13 a strălucit și ea…

DSC_8723

 

 

Și pentru a detecta mai exact magnitudinea evenimentului în raport cu realitățile arenei locale, uitați-vă în jur și socotiți câte alte întreceri reunesc anual pe malurile Begăi binișor peste 100 de sportivi buni și foarte buni, de prin toate colțurile lumii, dintre care unii, reveniți la Timișoara, de exemplu finalistul indonezian Ade Chandra, ceea ce spune ceva!

Cea de-a XIII-a ediție a strălucit inclusiv prin prezența unor demnitari din diplomație, rafinamentul Excelenței Sale Domnul Diar Nurbintoro, Ambasadorul Republicii Indonezia în România, care le-a îndeplinit voia compatrioților finaliști de a-i medalia în festivitatea de premiere, împletindu-se de pe margine cu entuziasmul efervescent și nedisimulat al soției sale, exclamând și tresăltând la fiecare minge din vârful scaunului, gata parcă să intre în teren. Trăia fiecare punct cu intensitatea propagată de rapiditatea schimburilor peste fileu.

DSC_8889

 

 

A strălucit prin pledoaria pentru badminton a finaliștilor din Djakarta, expunând parcă în pași de dans stilul înzestrat al școlii asiatice, niște fulgi pe suprafața verde Li-Ning. Iar crescendo-ul competiției de 4 zile, însumând aproape 200 de partide, a fost completat cu suspansul surprizelor finale, în trei dintre cele cinci ultime acte. Dar nu doar prin talentul asiaticilor a strălucit, ci și prin ardoarea europenilor de a se ridica la nivelul naturaleții celor din îndepărtări estice. Iar printre europeni s-au regăsit și sportivi naturalizați, reprezentând a doua generație de imigranți de peste mări și țări sau chiar, în cazul finaliștilor la dublu mixt, perechea Jansen, sub tricolorul Germaniei, cândva copii adoptați.

A strălucit prin zâmbetele și naturalețea protagoniștilor, obosiți după un turnir intens de apariții pe unul dintre cele 5 dreptunghiuri verzi, de pe tabloul principal de vineri, via sferturile și semifinalele de sâmbătă, spre finalele de ieri, într-un sport la prima vedere facil și la îndemâna practicanților săi, dar de fapt mult mai complex și istovitor decât ar părea pentru un novice, fapt probat pe propria piele de performeri ai altor ramuri.

DSC_9203

 

A strălucit prin orchestrația pusă în scenă de organizatori, Federația Română de Badminton, care are polul de putere pe malurile Begăi, cu sprijinul autorităților locale, mai atente de la an la an în privința acestui eveniment crescând incremental în însemnătate, și nu este deloc puțin ceea ce au ținut uns pe roate cunoscătorii din domeniu, de a asigura la foc continuu arbitrajul de linie la 5 terenuri, joi pentru mai bine de 9 ore iar vineri de la 9,30 dimineața, neîntrerupt, până după orele 21, cu alte două reuniuni a câte 3 ore și sâmbătă. Iar mica armată de liniori, studenți la Facultatea de Educație Fizică și Sport a Universității de Vest și liceeni la LPS Banatul Timișoara, s-au întors cu dragă inimă să participe și la ediția din acest an. Așa cum, salutar, au sosit din nou din străinătate, benevol, arbitri principali care au concurat la buna desfășurare a competiției.

A strălucit prin puterea echipei organizatorice, în creștere la rândul ei de la an la an, pe fundațiile nucleului conturat odată cu primele ediții, după ce timișoreanul Florentin Banu reușea în urmă cu două decenii introducerea acestui concurs în circuitul International Series, un bun câștigat de Timișoara. Au fost la datorie cu grijă la detalii peste 100 de voluntari, oameni cu servicii și responsabilități, dar câștigând timp pentru badminton, implicați de la ”centrul de control”, unde era sistematizată continuitatea partidelor în paralel pe cele 4-5 terenuri, până la primirea oaspeților și grija acordată relației cu mass-media: ”Bine ați venit! Cu orice putem să vă fim de folos, să ne solicitați… Dacă doriți să stați mai comod, bunurile vă pot fi depozitate într-un loc păzit!” Inevitabil, evenimentul a decurs normal și plăcut, rezultanta radiind prin zâmbetul protagoniștilor, la căderea cortinei.

DSC_9303

 

 

A strălucit fără doar și poate prin prezența sportivilor din peste 30 de țări, captați de aura aparte a badmintonului. Care are un întreg mic ritual al său, într-o înțelegere tacită, într-un limbaj cod al cunoscătorilor, totul într-un spirit de fair-play, respect reciproc și față de competiție. În teren, cel mult un chiot al învingătorului, dar mai adesea respirația ca și tăiată a participanților, după fandări și arcuiri pe spate. Pe margine, în înaltul tribunei din ”Constantin Jude”, pe coronamentul superior, jucători încălzindu-se în tăcere, cu sau fără rachetă, în mișcări specifice. În tribună, împărtășind impresii și jonglând între limbile de circulație mondială, alți sportivi așteptându-și rândul, viitori sau foști adversari. Și n-au lipsit românii, 17 la număr, care nu s-au făcut deloc de râs, păstrând proporțiile nivelului valoric, ca o ideală pregătire pentru participarea sub ”tricolor” la Campionatul European de Juniori, ce bate deja la ușă în Polonia.

Iar Sonia Olariu și sora sa mai mică, o campioană națională en titre de seniori deși la doar 16 ani, Andra Olariu, chiar au strălucit până vineri seară! Când Sonia și-a și câștigat biletul pentru sferturile de finală de sâmbătă, însă cu prețul unei rupturi musculare în talpă la una dintre ultimele mingi, spre victorie, ceea ce i-a retezat șansa unui joc cu favorita numărul 1 și viitoarea câștigătoare Lianne Tan, asiatica născută în Belgia. Ascensiunile timișorencelor au răzbătut până și la urechile președintelui Comitetului Olimpic Sportiv Român, Alin Petrache, care, aflat printre invitații organizatorilor, a și onorat la semifinalele de sâmbătă seară cu prezența, referindu-se răspicat la lansarea unui Centru Olimpic de Tineret pentru badminton pe malurile Begăi.

DSC_8668

 

În niște zile foarte mohorâte pe Bega, interiorul Sălii ”Constantin Jude” a strălucit la propriu și la figurat, ca o pledoarie pentru sport și prin badminton, și ca o dovadă că Timișoara poate avea continuitate în conservarea tradiției acestui eveniment, care se speră să salte într-o bună zi de la categoria turneelor de 5.000 de dolari la cele de 15.000, când aspiranții la cucerirea cupelor și medaliilor ar sosi la start cu și mai multe puncte în ierarhia Badminton World Federation. Iar ediția din martie 2016, într-un an olimpic, are potențialul să adune la ”Internaționalele României” din sala de pe malurile Begăi și participanți surpriză.

Un punct foarte luminos în mediocritatea uneori fără orizont a sportului practicat și organizat ca eveniment competițional în aceste locuri. Iar lumina strălucitoare a fost întreținută și însuflețită de oameni, deopotrivă inimoase gazde și talentați protagoniști, în tribună sosind la ultimele acte și ceva spectatori. N-a fost cu nu știm ce buget, ba din contră, ca o dovadă în plus că un lucru bine făcut, eficient dar și finuț și cu ștaif, pornește mai întâi din suflet, aviz tuturor ”profesioniștilor”, și n-a fost, desigur, nici pe placul tuturor, ceea ce ar fi și imposibil, sistemul experimental de disputare al jocurilor, la solicitarea forului internațional, după criteriul cel mai bun din 5 seturi până la 11 sau două diferență de la 10 la 14, dar nu numai, ducând și la câteva prealabile retrageri din competiție, însă a fost o reușită pe cinste.

După așa ceva, și în general sunt reținut în laude, Timișoara chiar se poate uita împăcată și liniștită în oglindă. Iar pentru cei care n-au urmărit transmisia TVR3 a fazelor finale, niște ilustrate realizate de Mohamed Awad pentru partenerul mediatic al evenimentului, Sporttim. La revedere, pe 2016!

 

 

 

Acest articol a fost publicat în Badminton și etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


9 × doi =

 


Ultimele articole din categoria Badminton: