Remarcat de forul mondial pentru promovarea sportului şi totodată organizator pentru a câta oară a Internaţionalelor României plus a Campionatului Naţional de seniori, cu localnici în forul Badminton Europe şi cu multipli medaliaţi în 2013, badmintonul timişorean se întreabă de ce s-a ales la „Gala Sportului 2013” doar cu mărunţiş

“N-a fost an de la Dumnezeu în care aceste ierarhii să fie bine făcute”, o constatare de sezon lansată decembrie de decembrie de măcar o persoană implicată în sportul timişean în urma “Galei”, a fost rostită şi după evenimentul de ieri, membrii unei ramuri olimpice cu o bună activitate pe mai multe planuri şi în 2013 arătându-se cel puţin contrariaţi, dacă nu chiar revoltaţi, de ceea ce au perceput drept o subapreciere şi subestimare a badmintonului local şi a reuşitelor sale la capătul unui sezon în care sportivi din această mai puţin mediatizată disciplină au greblat o acoladă de medalii la nivel naţional şi internaţional, dar nu numai, generate fiind şi o multitudine de iniţiative cu un impact pozitiv în ceea ce priveşte promovarea sportului.

Desigur, nominalizările şi clasamentele de final de an nu pot împăca în egală măsură pe toată lumea, şi aceasta tocmai prin natura complexă a comparării unor ramuri cât se poate de diferite, chiar dacă respectivele se înscriu în marjele disciplinelor olimpice sau neolimpice, dar atâta vreme cât ierarhiile se întocmesc totuşi pe baza unor criterii de punctaj asupra cărora s-a căzut de acord în privinţa utilizării lor, oricât de contradictorii şi eventual injuste ar putea fi acestea, atunci ar fi mai bine date publicităţii, pentru claritate, limpezime şi înlăturarea inerentelor suspiciuni.

Subiectivismul nu poate fi complet extirpat din asemenea demersuri în care eşti nevoit să cuantifici cu aceeaşi unitate de măsură de exemplu canotajul şi tirul, sau mai bine zis rezultatele înregistrate în aceste ramuri, pentru a ne referi tot la două discipline olimpice, însă dacă nominalizările tot sunt întocmite şi puse în scenă cu oarecare tam-tam şi straie de gală, de ce atunci să nu se expliciteze şi criteriile de ierarhizare, până în cel mai mic detaliu!?

Este întrebarea pe care şi-o autoadresează cei din badmintonul timişorean, care au fost din nou puşi în delicata postură de a nu putea înainta DJST Timiş lista completă cu rezultatele pe 2013 datorită simplului fapt că până şi în luna aceasta s-au mai decernat premii în competiţii organizate de Federaţia Română de Badminton, şi încă dintre cele mai importante, cum a fost cazul Campionatului Naţional de seniori, tineret, veteran şi masters, găzduit de Timişoara. Şi unde Timişoara a mai câştigat medalii pe ţară!

Dar CSM Timişoara era interpelată în privinţa reuşitelor secţiei de badminton deja din noiembrie, ca urmare a unui viciu de sistem ce ţine de organizarea “Galei” şi premierea sportivilor în marja de timp în care sumele alocate de Consiliul Judeţean Timiş performerilor pe 2013 trebuie cheltuite conform rigorilor legislativ-financiare, până la un anumit termen.

Dar chiar şi luând până la urmă în seamă titlurile cucerite la fileu luna aceasta, DJST Timiş şi implicit CJT, organismul cu achitarea premiilor, n-au acordat badmintonului local mai mult de două menţiuni pe 2013.

Ceea ce a atras oprobiul practicanţilor localnici ai acestui extrem de popular sport la nivel mondial, care şi-au enumerat argumentele, expuse mai jos, şi au înghiţit în sec aplecând urechea la şoaptele deloc nefondate sugerându-le traficul de influenţă, lobbysmul şi alte reflexe ţinând de natura umană şi egocentrismul împingând lucrurile pentru “ieşirea în faţă”, cu ocazia conturării unor asemenea clasamente.

Pe scurt, pentru că la eveniment s-a amintit şi despre impactul pozitiv al promovării sportului în comunitate, în sistemul de învăţământ, trebuie specificat că badmintonul n-a fost pomenit în ciuda evidenţei de netăgăduit că Timişoara a fost ales drept oraş pilot de către Federaţia Europeană de Badminton, Badminton Europe, între cele 8 reprezentante din 51 de ţări de pe continent în ceea ce priveşte implementarea proiectului mondial “Shuttle Time – Badmintonul în şcoli”.

Mai mult, preşedintele Federaţiei Mondiale de Badminton a salutat reuşita timişoreană a implementării proiectului, remarcând nici mai mult nici mai puţin că oraşul de pe Bega şi o localitate din Iran au izbândit cel mai bine în paşii incipienţi ai acestui program.

De prisos de reamintit că unii dintre foarte puţinii stâlpi de rezistenţă ai acestui sport în Timişoara, Corina Dan, o persoană care trăieşte pentru badminton şi nu din badminton, este Director de Comunicare al Federaţiei Europene de Badminton, aleasă în cadrul forului internaţional – şi câţi asemenea reprezentanţi ai sportului local avem oare în cadrul organigramelor la nivel continental!? -, iar Animona Huţu, timişoreanca noastră, este preşedintele F.R. Badminton, care a pus pe roate cu succes în Timişoara sus-amintitul proiect, “Shuttle Time Romania”.

Care a strâns sute de elevi la mişcare, pentru a nu mai pune la socoteală găzduirea de către Timişoara a Campionatului Internaţional al României, din calendarul forului mondial, trecut în martie 2013 de cea de-a zecea sa ediţie, cu concurenţi de pe toate continentele şi sportivi din top 100 la nivel mondial prezenţi, sau a “Naţionalului” de seniori.

Marius Corciuc, Andra Olariu şi Lucian Reclaru, preşedintele CSM Timişoara

Nici o cât de infimă remarcă, ieri, în plen, despre toate aceste aspecte, dar nici despre campioana naţională pe echipe sub 19 ani, CSM Timişoara, căci badmintonul este foarte mult şi un sport de echipă, şi nu ca perechi de dublu, ci ca lot aliniat pentru a aborda o competiţie ce invariabil se desfăşoară în probele de simplu, masculin şi feminin, dublu, masculin şi feminin, respectiv dublu mixt. Ei bine, la aşa ceva îţi trebuie chiar echipe, deşi nu pare, şi este vorba aşadar despre un sport de echipă, şi nu de simpla lovire a “fluturaşului”, cum eronat i se spune mingii de badminton.

Tot ce s-a vorbit la “Gala Sportului 2013” de badminton a fost trecut, succint, la capitolul menţiuni. Judecaţi şi Dumneavoastră pe baza căror criterii de punctaj se întocmesc aceste ierarhii, dacă Marius Corciuc, în acest an campion balcanic la dublu băieţi, vicecampion balcanic la dublu mixt, cu timişoreanca Emanuela Avrămuţ, şi pe 3 cu selecţionata României la Balcaniada de seniori, pentru a nu mai enumera distincţiile interne, a ajuns pe undeva printre menţionaţi.

Mai mult, răsplata pecuniară a fost net inferioară celei încasate de partenerul său de dublu la reprezentativă, Ionuţ Grădinaru, care a fost recompensat cu 1.300 lei de către cei din Galaţi. Corciuc mai este însă şi campion naţional de simplu la seniori, vicecampion al ţării de dublu şi pe 3 la dublu mixt.

Tot doar menţionată a fost şi revelaţia Andra Olariu, cea mai tânără campioană naţională de seniori din istoria badmintonului nostru, la doar 15 ani! Campioană naţională la U19 cu echipa CSM, campioană a ţării la dublu mixt, dar şi la dublu fete, categoria tineret, precum şi la simplu fete, între senioare, Andra a arătat prin cele 4 titluri la zi în România, insuficiente însă pentru a fi salutată cu mai mult decît o trecătoare menţiune, cât de discutabile sunt aceste clasamente şi implicit aceste festive “Gale”.

Andra Olariu şi Marius Corciuc, doar menţiuni la "Gala Sportului 2013"

 

Andra Olariu s-a întrebat pe bună dreptate, fără a ştirbi din meritele celorlalţi sportivi timişeni care au devansat-o în clasament, şi ale căror merite le recunoaşte, nu aceasta fiind problema, câte alte titluri pe ţară ar mai fi trebuit să acapareze. Sau poate să le fi preschimbat şi pe cele de vicecampioană la U19 şi acele câteva bronzuri tot în aur…

Culmea ridicolului, numai la auzul termenului, şi anume „voucher”, sora sa mai mare, multipla campioană naţională de senioare Sonia Olariu, actualmente în cârje după o accidentare la joc, n-a ajuns nici măcar printre menţionaţi, deşi locul 3 la Campionatul European Universitar din Suedia şi locul 1 la Campionatul Mondial al Universităţilor de Medicină şi Farmacie, din Slovenia, ar recomanda-o, cu menţiunea că la asemenea întreceri se impuneau şi forţe ale badmintonului în competiţiile sub egida Federaţiei Internaţionale, dat fiind înclinaţia sportivilor la fileu să activeze şi în asemenea profesii. Aşadar, un concurs totuşi deloc de neglijat. Soniei i s-a acordat un… voucher. Hilar.

Pe alţi medaliaţi pe 2013 la nivel naţional, Ariana Prodan, Mircea şi Radu Vasiu, nici nu-i mai subliniem, pentru a nu fi noi suspectaţi de vreo pledoarie pro-domo în favoarea badmintonului, pe care nu-l “împingem în faţă”, ci doar reamintim – a câta oară!? – că ar trebui să fie respectat la adevărata-i valoare.

Distribuie
Acest articol a fost publicat în Badminton și etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Comentariile nu sunt permise.


Ultimele articole din categoria Badminton: