Câteva „reprize” la sacul cu amintiri al maestrului Ilie Kos (II)

Mergem mai departe cu povestea… Aşadar, la 26 de ani, Ilie Kos făcea saltul peste corzile ringului… În momentul în care crainicul tuna, cu voce de bas, „Eliberaţi ringul…”, acest tânăr subţirel şi energic, îmbrăcat în trening de această dată, îşi lua scăunelul şi trecea cu el în afară, aşteptând înfrigurat la colţ… Nu a fost deloc uşor, pentru că, sentiment pe care îl au şi fotbaliştii, e mult mai… altfel când eşti în exterior, când vezi cu alţi ochi meciul, egal de box sau de fotbal, dar e imposibil să intervii altfel decât prin glas ori agitând în van mâinile…


„Masetrul Menczel m-a luat lângă el. Am acceptat această trecere cu gânduri bune, bine stabilite, în primul rând să nu greşesc aşa cum s-a greşit faţă de mine”.

Şi a mai fost o împrejurare favorabilă: la scurt timp, maestrul Menczel i-a transferat cam toate atribuţiile lui Ilie Kos, oferindu-i mână liberă să conducă antrenamentele. „Ne consultam în permanenţă în ce priveşte etapa în care suntem, discutam planul de lecţie, dar după aceea mă lăsa singur să-mi duc îndatoririle. Mi-am câştigat respectul colegilor, care erau de vârstă apropiată, precum şi al celor mai mici. Eram respectuos, dar şi exigent. Cu trecerea anilor, mi-am lărgit sfera cunoaşterii, atât în ce priveşte cunoştinţele teoretice, dar şi cele practice, studiind cărţi scrise de cunoscuţii tehnicieni prof. Eustaţiu Mărgărit, prof. Alexandru Vadar, Florea Costin, precum şi studiile tehnicienilor din fostul URSS, Popov, Denisov şi Oleg Frolov”.

Maestrul Kos face un pic de filozofie a antrenorului. „Nu e suficient să fii un bun tehnician. Ca antrenor, trebuie să îndeplineşti mai multe condiţii, pentru a lucra cu oamenii. Munca cu omul e cea mai grea misiune şi în primul rând trebuie să îţi placă ceea ce faci”.

Bun. Să revenim la cariera maestrului. În decursul anilor 1977-78, la CS CFR Timişoara exista câţiva sportivi care băteau cu putere la porţile marii performanţe. Să dăm nişte nume: Aurel Stana, Andrei Pleşa, Dumitru Gherasim, Dumitru Voinescu, Gheorghe Pârvănescu şi Mihai Ciubotaru, revenit de la ASA Bacău. În vara lui ’78, antrenorul Paul Menczel se retrage în pensie, iar locul său este ocupat de fiul său, Paul Menczel junior. Astfel, la un moment dat, la club funcţionau trei antrenori: Paul Menczel jr. – antrenor coordonator, Ioan Marconi – antrenor cu normă întreagă, şi Ilie Kos, cu jumătate de normă, fiind în acelaşi timp şi tehnician la serviciul Desfacere al intreprinderii Detergenţi. Asta până într-o bună zi de toamnă, a aceluiaşi an 1978, când o delegaţie a uneia dintre cele mai mari şi mai importante fabrici din oraş avea să-l caute pe maestrul Kos, cu o propunere teribil de tentantă…

(va urma)

Acest articol a fost publicat în Box și etichetat cu , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Un răspuns la Câteva „reprize” la sacul cu amintiri al maestrului Ilie Kos (II)

  1. urdas calin dan spune:

    urdas calin nr tel 0747885228.am luat lucul 5 la europene la culturism si mam calificat la mondiale.astept sa comunic cu dumneavoastra.o zi buna

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


cinci − = 2

 


Ultimele articole din categoria Box: