Cornel Ţiţ

Cornel Ţiţ
Cornel Ţiţ (1934-2014), născut în 4 iunie 1934 la Arad, decedat în 7 noiembrie 2014 la Timişoara. Maestru al Sportului, titlu decernat în anul 2012. Din copilărie timişorean, a activat aproape patru decenii în automobilism, din care 25 de ani ca pilot, navigator şi antrenor iar alţi 12 ca arbitru, răstimp în care a cucerit 6 titluri de campion naţional de raliuri şi cel de campion balcanic cu lotul naţional, în anul 1977, devenind ulterior antrenor al acestuia, în 1981. De profesie economist, absolvent în 1956 al A.S.E. Bucureşti, şi activând vreme de trei decenii la Consiliul Judeţean Timiş, actualul arbitru internaţional şi membru în Comisia Centrală a Arbitrilor are în palmares şi locul I la grupă şi clasă şi locul 5 în ierarhia generală a Raliului Dunării, etapă în Campionatul European. Seniorul automobilismului timişorean s-a dedicat şi instruirii vreme de 14 ani a aproape o mie de viitori conducători auto la categoria B, fiind patron al şcolii de şoferi amatori Rallye Club, în ultima vreme editând volumul al III-lea al "Anuarului Automobilismului Sportiv din România 1968-2004", al cărui autor este, completându-l cu anii 2005-2009. Regăsindu-se între specialiştii care întocmesc Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România, ediţia a II-a, fostul pilot de raliuri a fost declarat împreună cu braşoveanul Florin Vlad arbitrul anului 2009 în România, în cadrul Galei Campionilor de Automobilism, de la Sinaia, în 4 decembrie 2009, ocazie cu care Federaţia Română de Automobilism Sportiv i-a decernat o plachetă de excelenţă pentru întreaga activitate în arbitraj. Editorialist colaborator al Sporttim, în care a găzduit "Cai Putere": arhiva sa, pe pagina autorului.

Ei au fost primii…

În ultima perioadă, odată cu apariţia diverselor surse de informare, a crescut exponenţial şi numărul persoanelor care îşi arogă paternitatea în varii privinţe…

Astfel, şi în domeniul sportului auto şi de karting au apărut unele afirmaţii cum că X ar fi cel care a iniţiat evenimentul Y, urmate imediat de replica lui Z, contracarând prin a spune că dumnealui a pus pe roate iniţiativa, şi nu X. Ceea ce ne-a sugerat ideea de a scrie „Ei au fost primii”…

Spre exemplu, s-a afirmat recent într-un comunicat al ACR-CJAK Timiş, în privinţa domnului Ladislau Giurisici, că este „pentru prima dată în istoria sportului românesc când un timişorean face parte dintr-o structură la un asemenea nivel”. Sincer, ne bucură promovarea domnului Giurisici, şi îi dorim succes, numai că ar fi necesare anumite clarificări, şi anume că în anul 1974, când lua fiinţă Federaţia Română de Automobilism şi Karting (F.R.A.K.), care încorpora toate capitolele sportului automobilistic românesc, a fost creată şi Comisia de Competiţii, în cadrul căreia a fost cooptat şi un timişorean, Dorin Borlovan.

Ulterior, în structurile F.R.A.K. au mai fost cooptaţi şi Cornel Ţiţ, în cadrul Comisiei de Antrenori, respectiv Gheorghe Gelca, membru în Consiliul Federal.

Ulterior, domnul Cornel Jurcă a afirmat, într-o consemnare în mediul online, că domnul Giurisici ar fi aşadar al doilea timişorean, dar abia după domnia sa. Şi iată cum două persoane îşi arogă paternitatea în acest caz, fără ca vreuna să manifeste acurateţe în privinţa informaţiei lansate, în condiţiile în care, de fapt, primul timişorean care a făcut parte dintr-o structură la nivel înalt a fost Dorin Borlovan.

Cu această ocazie, ţin să evidenţiez o serie de personalităţi care şi-au adus contribuţia în decursul anilor precedenţi la propăşirea şi dezvoltarea sportului automobilistic timişorean, şi care din păcate au fost deja uitate.

Aşadar, „Ei au fost primii”…

Primul preşedinte al Comisiei Judeţene de Automobilism şi Karting: ing. Anton Avramescu.

Primul raliu, etapă de Campionat Naţional, organizat de Timişoara, la iniţiativa lui Dan Dragomirescu, în 1969: Raliul „Sud-Vest”.

Primul echipaj timişorean participant la o etapă de Campionat Naţional de Raliuri: Grigore Berenyi & Romulus Colesniuc (pe Alfa Romeo).

Primii campioni naţionali de raliuri ai Timişoarei: Mircea Chicin & Corneliu Ţiţ (ITA Timiş), în 1976.

Prima echipă campioană naţională de raliuri a Timişoarei: ITA Timiş, în 1976, în componenţa Mircea Chicin, Corneliu Ţiţ – căpitan, Virgil Bălaş, Gheorghe Nistor, Grigore Berenyi, Constantin Bercea, Lucian Drăgulescu, Helmuth Untch şi Romulus Colesnic.

Primul campion naţional de viteză în coastă al Timişoarei: Tiberiu Molnar (Agronomia Timişoara; antrenor Virgil Bălaş), în 1980.

Primul campion naţional de karting al Timişoarei: Milan Ostoin (LIA Timiş), în 1980.

Prima echipă campioană naţională de karting a Timişoarei: ITA Timiş, în 1986, în componenţa Doru Ţăranu – antrenor, Ioan Heigl, Constantin Vînău, Nicolae Kozma, Milan Ostoin, Marcel Venturini, Dan Szaplonczai, Marius Grecu şi Pavel Ţăranu.

Primul concurs internaţional de automobilism organizat în Timişoara: Raliul „Porţile de Fier”, în mai 1973, cu plecarea din Beograd şi sosirea la Timişoara, unde s-a desfăşurat un circuit de viteză, în centrul civic, iniţiatori fiind Dan Dragomirescu şi Anton Avramescu.

Primul arbitru internaţional de automobilism al Timişoarei: Dorin Borlovan.

Primul timişorean care a făcut parte din structurile F.R.A.K.: Dorin Borlovan.

Primul club studenţesc de automobilism din România: înfiinţat la Timişoara, în ianuarie 1974, fondatori ai Asociaţiei Sportive Medicina fiind dr. Lucian Florescu, ing. Grigore Zoiade şi ing. Paul Scladanyi. „Medicina” avea să organizeze în acelaşi 1974 prima ediţie a Raliului Studenţilor, în care au luat parte 71 de echipaje din toată ţara. De remarcat că raliul s-a derulat într-o perioadă în care în România era înregistrată prima criză de carburanţi, benzina comercializându-se pe bonuri, dar chiar şi aşa peste 70 de echipaje s-au aliniat la start.

Primul timişorean antrenor al lotului naţional de raliuri: Corneliu Ţiţ, în 1981, în funcţia ocupată de Petre Vezeanu (decedat în martie 1981).

Primul campionat naţional universitar, adresat exclusiv studenţilor: la Timişoara, în 1982, la iniţiativa cluburilor Agronomia (antrenor, ing. Virgil Bălaş) şi Politehnica (antrenorul echipei, Corneliu Ţiţ).

Prima ediţie a Raliului Juriştilor: la Timişoara, în 1978, la iniţiativa lui Dorin Borlovan, între timp competiţia ajungând la a XX-a sa ediţie.

Prima echipă din România care să-şi doteze bolizii cu instalaţii de emisie-recepţie: ITA Timiş, la iniţiativa lui Romulus Colesnic.

Prima echipă care să deţină un autobuz special amenajat pentru deplasarea la concursuri: echipa de karting LIA Timiş, la iniţiativa inginerului Ivan Heigl.

Prima victorie timişoreană într-o etapă de Campionat Naţional: Gheorghe Nistor & Corneliu Ţiţ, în 1978, la „Raliul Zăpezii”, la Braşov, învingându-i la ei acasă pe Ludovic Balint şi Gheorghe Udrea. Succesul a fost dublat de echipajul Grigore Berenyi & Petru Toth, clasat pe locul 2 la general.

Prima întrecere monomarcă în motorsportul românesc: Cupa Dacia Nova, în 1997, în organizarea firmei Procar din Timişoara (manager Dan Boboescu).

Primul Campionat Judeţean din România: cel din Timiş, iniţiat în anul 2000 de Alexandru Borlovan. Ulterior, Ladislau Giurisici a preluat organizarea competiţiei, ajunsă la ediţia a XV-a şi bucurându-se de o numeroasă participare.

Prima participare timişoreană într-o etapă de Campionat Mondial: Bogdan Adrian Stanoiev & Dănuţ Haţigan, în 2008, pe locul 8 la clasă în „Raliul celor 1.000 de lacuri”, în Finlanda, una dintre cele mai dificile etape ale calendarului competiţional.

Nu prima, dar cea mai valoroasă performanţă realizată de timişoreni s-a consemnat la „Raliul Dunării”, în 1977, într-o etapă de Campionat European, echipajul Constantin Bercea & Corneliu Ţiţ clasându-se pe locul I la grupa I şi la clasa 1.300 cmc, respectiv locul 5 la general, performanţă consemnată şi în revista de specialitate britanică „Rally Racing”. Raliul a constituit şi etapă în Campionatul Balcanic iar punctele acumulate de către timişoreni selecţionatei României au fost decisive în câştigarea primului loc la Balcaniada din 1977.

Ca alte menţiuni, în anii 1987, 1988, 1989 şi 1990, datorită numărului foarte mare de participanţi, Federaţia Română de Automobilism şi Karting a creat şi cea de-a doua grupă valorică, Divizia B. Echipajul timişorean Bogdan Stanoiev & Octavian Cazan obţinea în 1988 locul 1 în Divizia B, Seria I, promovând în Divizia A.

„Raliul Banatului” a avut 22 de ediţii, ultimele zece constituind etape în Campionatul Naţional de Raliuri, organizate fiind de AS Motorsport Blitz (preşedinte, ec. Cornel Jurcă).

În anul 1979, din echipa ITA Timiş făcea parte şi pilotul Helmuth Potche, originar din Giarmata, care a imigrat în Germania, angajându-se la concernul Audi, unde a devenit unul dintre cei mai apreciaţi tehnicieni ai instituţiei, fiind promovat în funcţia de director.

În anul 1980, Romulus Colesnic a imigrat în Germania împreună cu familia, incluzându-l pe fiul său, Călin, pe-atunci în vârstă de 10 ani. Actualmente, Colin Kolles este team-manager al echipei de F1 Force India.

În fine, Timişoara deţine actualmente 2 Maeştri ai Sportului la automobilism, şi anume Arpad Szalai şi Corneliu Ţiţ, iar din echipa Uzinelor Dacia au făcut parte şi 4 timişoreni, şi anume Arpad Szalai, în anii 1977, 1978, 1979 şi 1980, Andrei Vinţă, în 1977, Corneliu Ţiţ, în 1981, şi Dinu Vela (1997).

 

Acest articol a fost publicat în și etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


cinci + 9 =