Răzvan Toma

Răzvan Toma
Nume: Toma. Prenume: Răzvan. Născut: 08.04.1964 (Bucureşti). Starea civilă: căsătorit, tată a două fete. Studii: Institutul Politehnic Bucureşti, facultatea TCM, secţia Maşini-Unelte. Lucrez în presa sportivă începând din 1986, pe când eram student. Atunci am fost colaborator la cotidianul „Sportul”. La 01.04.1990 am fost angajat la acest cotidian care între timp şi-a schimbat numele în „Gazeta Sporturilor”. În septembrie 1991 am devenit membru fondator al săptămânalului „Fotbal Plus”, unde ulterior am ajuns redactor-şef adjunct. În vara lui 1994 am trecut la „Sportul Românesc” iar la începutul lui 1996 am fost membru fondator la cotidianul „Sport XXI”, unde am fost redactor-șef adjunct. În vara aceluiaşi an m-am reîntors la „Gazeta Sporturilor” unde am stat până în 2003, când s-a făcut permutarea redacţiilor „Gazetei” cu a „ProSport”-ului. De la începutul anului 2004 am devenit liber-profesionist, colaborând cu mai multe publicaţii, agenţii, chiar posturi radio şi TV, fiind specialist în domeniul istoriei şi statisticii fotbalistice. Am fost unul dintre fondatorii, în 1991, al Comisiei de Istorie şi Statistică a FRF, al cărui preşedinte am devenit de la sfârşitul lunii octombrie 2011 până în 2014, atunci când a fost radiată de noua conducere. Am scris sau am făcut parte din colectivele care au realizat mai multe lucrări. Pentru „High-Life-ul Fotbalului European” şi „Fotbal de la A la Z” am fost premiat de Asociaţia Presei Sportive din România. Alte lucrări pe care vreau să le menţionez sunt toate anuarele fotbalului românesc apărute după 1990 (la cele de după 2000 fiind coordonator) ca şi „Istoria Fotbalului Românesc” apărută în 2009, cu prilejul centenarului FRF,. De asemenea am colaborat şi la importante cărţi din fotbalul internaţional, precum „A-Z del Futbol Europeo”, „European Football Yearbook” sau “L’Atlas Mondial du Football”. Am fost corespondentul din România al publicaţiilor „Don Balon” (Spania) şi „A Bola” (Portugalia), ca și al agenției Press Association (Marea Britanie).

Prăbușirea din Liga 1

Înainte, din primul eșalon echipele cădeau în cel de-al doilea. Acum, se prăbușesc direct în prăpastie. La recentul meci din play-out CSMP Iași – Pandurii, la un moment dat s-a putut auzi din tribune scandarea „B-ul, B-ul”, o urare… tradițională prezentă și pe stadioanele tinereții mele cu care de obicei fanii gazdelor își „încurajau” o adversară aflată pe marginea prăpastiei (cea dintre primul și al doilea eșalon).

Astăzi însă, paradoxal, dacă unei viitoare retrogradate îi strigi așa nu înseamnă că îi dorești neapărat răul, evident în mod involuntar dacă ne referim la suporterii adverși.

Cum așa? Păi de obicei, în ultima vreme, când o echipă retrogradează din Liga I se desființează, nemaifiind în stare să supraviețuiască mai ales că veniturile se subțiază drastic. Acest fapt foarte trist arată cât de artificial trăiesc echipele din fotbalul nostru, dependente aproape total din banii de la televizări, nefiind în stare să conceapă sau să atragă alte surse de venit.

Când am făcut eu ochi în fotbal și multă vreme după aceea, de obicei o retrogradată era principala candidată la revenirea pe prima scenă. Se strângeau rândurile, erau păstrați oamenii cei mai importanți și se aborda cu mult optimism revenirea în Divizia A, cum se numea pe-atunci. Mai toate aceste echipe erau susținute de intreprinderi stabile. Acum au devenit foarte rare asemenea cazuri. Sau dacă mai există echipe retrogradate care totuși se înscriu la viitoarea ediție a eșalonului secund, ele vor deveni în scurt timp carne de tun pentru celelalte, până când, în cele din urmă se vor retrage din competiție.

Ardeal Târgu Mureș și Pandurii Târgu Jiu, foarte sigurele viitoare retrogradate, la cum se prezintă situația lor la zi, nici vorbă să dea impresia unei reveniri rapide, chiar alinierea la startul viitoarei ediții a Ligii 2 fiind incertă.

Iată soarta retrogradatelor primului eșalon din 2000 încoace:

2015-16

ACS Poli Timișoara a rămas finalmente în primul eșalon doar pentru că nou promovata Rapid București a intrat în faliment; Petrolul Ploiești a intrat în faliment.

2014-15

Gaz Metan Mediaș a revenit imediat în Liga I; FC Brașov a continuat în eșalonul secund; Universitatea Cluj a continuat în eșalonul secund dar a suferit încă o retrogradare consecutivă intrând în faliment; Rapid București a revenit imediat în Liga I, dar cum afirmat mai sus, a intrat în faliment; Oțelul Galați a început competiția însă la finele sezonului regular a retrogradat; Ceahlăul Piatra Neamț au început competiția dar după sezonul regular a abandonat, intrând în faliment

2013-14

ACS Poli Timișoara a revenit imediat în Liga I; Săgeata Năvodari a început competiția însă la finalul turului s-a desființat; Corona Brașov s-a desființat imediat; FC Brașov și-a păstrat locul în Liga I pentru că SC Vaslui a dat faliment

2012-13

CS Turnu Severin s-a desființat imediat; CSMS Iaşi a revenit imediat în Liga I; Gloria Bistriţa a jucat întreg sezonul, ocupând un loc în prima jumătate a seriei sale, însă în pauza competițională s-a desființat; Concordia Chiajna și-a păstrat locul în Liga I pentru că Rapid București nu a primit licență

2011-12

FCM Târgu Mureş a revenit peste două sezoane în Liga I; CSU Voinţa Sibiu a început competiția însă după 11 etape s-a desființat; Sportul Studenţesc Bucureşti a jucat întreg sezonul, ocupând locul 9 în seria sa, însă în pauza competițională a fost retrogradată până în Liga a VI-a din cauza datoriilor; CS Mioveni a devenit una dintre puținele prezențe constante a eșalonului secund

2010-11

Universitatea Craiova a fost suspendată din toate competițiile de FRF; Victoria Brăneşti s-a desființat imediat; Unirea Urziceni; Sportul Studenţesc Bucureşti şi-a păstrat locul în prima ligă prin retrogradarea pe probleme de licenţă a echipelor FC Timişoara (ar fi revenit imediat în Liga I, însă și-a retras licența) şi Gloria Bistriţa (a revenit imediat în Liga I)

2009/10

Politehnica Iaşi s-a desființat imediat; Ceahlăul Piatra Neamţ a revenit imediat în Liga I; Unirea Alba Iulia a jucat două sezoane, iar în al treilea, adică 2012-13 s-a retras la jumătatea sezonului, intrând în faliment; Pandurii Târgu Jiu și-a păstrat locul în primul eșalon prin retragerea din fotbal a echipei Internaţional Curtea de Argeş

2008/09

Farul Constanţa s-a mai târâit în eșalonul secund până în vara lui 2016 (când a falimentat), plină de datorii și evitând două retrogradări numai pentru că se retrăgeau alte echipe; CS Otopeni a continuat să joace în eșalonul secund timp de patru sezoane, până în vara lui 2013, când nu s-a mai înscris la start, desființându-se; Gloria Buzău a mai trăit, rezistând și unei retrogradări în Liga 3 (în vara lui 2012), revenind în eșalonul secund imediat, însă după încheierea sezonului 2015-16 a fost retrogradată din cauza unui scandal legat de pariuri ceea ce a însemnat falimentul ei

2007-08

Ceahlăul Piatra Neamţ a revenit imediat în Liga I; Dacia Mioveni, cum afirmam mai sus, este una dintre puținele prezențe constante în Liga 2, prezență întreruptă scurt de promovarea în Liga I din vara lui 2011; UTA Arad a continuat să evolueze în eșalonul secund până la finele ediție 2013-14 când a retrogradat și totodată a falimentat; Universitatea Cluj după ce sezonul ce a urmat a evitat in extremis retrogradarea în Liga 3, în următorul a izbutit revenirea pe prima scenă

2006-07

FC Naţional Bucureşti a jucat întreg sezonul ce a urmat, pentru ca în imediat următorul să se retragă la jumătatea sa, intrând în faliment; FC Argeş Piteşti a revenit imediat în Liga I; Jiul Petroşani după trei sezoane a retrogradat și în Liga 3, unde nu a putut rezista, preferând să activeze numai la nivel de eșalon 4, cu o mică excepție, când și-a mai încercat șansa într-al treilea; Ceahlăul Piatra Neamț și-a păstrat locul prin faptul că una dintre promovate, Delta Tulcea, nu avea licență

2005-06

FCM Bacău a mai activat în eșalonul secund până în sezonul 2009-10, când s-a retras cu două etape înainte de final!, promovând imediat, însă în vara lui 2012 a intrat în faliment; Pandurii Târgu Jiu și-a păstrat locul în Liga I prin faptul că a fost retrogradată din cauza unor datorii la stat Sportul Studențesc București (care a revenit în Liga I în vara lui 2010)

2004-05

Apulum Unirea Alba Iulia imediat a retrogradat în Div. C, a revenit prin cumpărarea unui loc de B, pentru ca în vara lui 2009 să promoveze în Liga I; FC Braşov a revenit în Liga I după trei ediții; Universitatea Craiova (a revenit imediat în Liga I)

2003-04

Ceahlăul Piatra Neamţ a revenit în Divizia A după două sezoane; Petrolul Ploieşti a revenit în Liga I tocmai în vara lui 2011; FC Oradea a evoluat în eșalonul secund până în ediția 2015-16, când după prima parte a falimentat

2002-03

Sportul Studenţesc Bucureşti a revenit imediat în Liga I; UTA Arad în vara lui 2006 ar fi trebuit să retrogradeze, numai că paradoxal, a ajuns în Divizia A, cumpărând locul de la Liberty Salonta!

2001-02

Petrolul Ploieşti a revenit imediat în Liga I; UMT Timişoara a început sezonul, însă după etapa a 12-a s-a retras, reluând campionatul sezonul următor în Divizia C unde a evoluat până în 2007-08 când a retrogradat, ulterior desființându-se.

2000-01

Rocar Bucureşti a început competiția însă la finele turului a intrat în faliment; Gaz Metan Mediaş a activat în Divizia B până în vara lui 2008, când a promovat în Liga I; Foresta Suceava după două sezoane a retrogradat în „C”, iar în sezonul ce a urmat a abandonat, intrând în faliment

Așadar, s-a lăsat cu multe lumânări aprinse…

Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


8 × sase =