Scandalul internațional cu circ al ”marii” rețele de socializare certifică și ignoranța și spălarea pe creier a publicului utilizator

Mai nimic din ceea ce a fost cu adevărat semnificativ în ultimele câteva secole pe planul cursului omenirii n-a fost deloc întâmplător, și oricum seamănă în doar mică măsură cu ceea ce se toarnă constant în mințile oamenilor la capitolul istorie, versiunea de băgat pe gât, negrul e alb și albul e negru. Ci a fost ticluit și înrâurit cu impact în timp la nivel planetar. Prea puțin este ceea ce și pare a fi.

Iar esențială în toată această mascaradă a rămas mereu miza pe îngrădirea libertăților și drepturilor autentice ale omului, apărate pe cât posibil prin spiritul viu al ochilor minții celor care au avut capacitatea străpungerii vălului înadins așternut și mereu împrospătat de cei interesați în a le înăbuși. Înăbușire care la ceasul mileniului III este și mai abil generată printr-o redefinire răstălmăcită a acestor valori fundamentale.

Cert e că pe vremurile fostei odioase orânduiri din Carpați, absolut conștienți fiind de apetitul pentru control al sistemului cu pâinea și cuțitul în mână, apetit ce înlesnea publicului identificarea inamicului comun, statul intruziv, ”cetățenii” își împărtășeau doar între patru ochi sau în cerc restrâns glumele deocheate și secretele nevinovate, într-un colț mai ferit de stradă ori în spatele ușilor închise, deși până și pereții aveau la o adică ochi. Mental însă, oamenii erau în gardă.

Dar în zilele tehnologiei tot mai avansate, în care și gradul de manipulare a populației a crescut implicit la un nivel cu mult mai mare decât oricând altcândva în cursul istoriei, pârghiile și resorturile ducerii de nas prin bruierea mentalului colectiv fiind net mai variate, complexe și în permanență atent unse, garda vigilenței a fost nechibzuit lăsată jos, oamenii încuviințând și îngăduind de bună voie chiar să își și răspândească intimitățile în spațiul virtual, în cazul unora într-o frenezie care nici măcar nu te mai pune pe gânduri, ci pune direct ștampila. Pe vremuri, cu simțurile mai ascuțite, își puneau problema, pe când în ziua de azi dioptriile ochelarilor ce le-au fost fixați pe nas pentru a desluși strict doar ceea ce doresc să le arate cei cu înmânarea obiectelor cu rame, i-au transpus într-o hăbăucă fixație oarbă. Noapte a minții în care tot ceea ce zboară mai înalt, mai lin și în tente mai apetisante se și mănâncă. Jocul curat murdar este trucat dar discernământul este la nivelul unui școlar.

Și sunt destui ignoranți sau naivi pe care îi auzi cu vorbele n-am de ce să-mi fie frică, n-am nimic de ascuns. Desigur, dar nu asta-i ideea. N-are nici cea mai mică legătură cu cheia magică a portalului înadins conturat de sistemul azi-mâine eficient la nivel planetar și chitit nevoie mare ca țel final pe adjudecarea absolută prin smulgere a sufletului și spiritului uman. S-a reușit momentan parțiala lor pervertire, într-o mai mare sau mai mică măsură, haosul dezinformării învăluitoare fiind amplificat tocmai prin uneltirile tehnologice servite sub aparențele celor mai bune intenții. Ceva de genul socializați și veți fi și mai liberi, fuduliți-vă și veți fi și mai ațipiți prin plinul de sine, amplificați haosul și dezbinarea prin propriile inițiative de mobilizare la adunare și protest, căci ne vedem noi meticulos și liniștiți de scopul real al interfeței .com, cea de colectare de date personale, întru valorificarea lor nu pe ochi frumoși, dar cu dublu țel. Atât informativ, cu rol de control, cât și mercantil, de valorificare a datelor în folosul mașinăriilor de făcut bani prin înfigerea pe gât a nenumăratelor ”bunuri” și ”servicii”. Modelarea consumatorului ”fericit”.

Desigur, nimic din toate astea n-ar părea deloc așa la prima vedere, fie chiar și după deloc surprinzătoarea erupție a scandalului în toi. Însă paradoxul face că garda a fost lăsată jos tocmai în niște ani în care apetitul pentru control al unui sistem actual cu mult mai balonat și mai dezaxat în scopurile sale, precum și cu atât mai pervers prin opacitatea sa teribil de greu de detectat și penetrat, este net mai mare, capabil la o adică să îngurgiteze pe nerăsuflate tot ce mișcă, la grămadă.

Iar unul dintre numeroșii cai troieni, emanat ca folositoare unealtă pe esențialul câmp de luptă al câștigării minților oamenilor în sfera ideologică a propagandei purjate neobosit prin vitalele canale controlate în masă și aproape în totalitate ca spațiu mediatic, de socializare virtuală și ”divertisment” de tot felul, și-a făcut pe deplin datoria în schimbul subvențiilor inițiale din pușculița guvernamentală aprovizionată de distratul public, colectând în folos comercial și financiar, cu ochii doar pe profituri, tot ceea ce se putea colecta ca date, informații și repere din oceanele ignoranței umane mustind pe uscatul dintre poluatele ape planetare. Esențial este însă aspectul că utilizatorii au îngăduit și consimțit cu dragă inimă și fără a trece deloc prin filtrul rațiunii cedarea pe tavă a cât mai multor date și detalii, mai mult sau mai puțin notabile, parcă la concurs, victime ale momelii induse în plan psihologic prin ațâțarea narcisismului inevitabil balonat în ultimele decenii spre infinit.

S-a mizat inteligent, detectată fiind fragilitatea psihicului uman ușor maleabil, pe cartea gâdilării ego-ului potențialilor utilizatori, iar în plasă s-a căzut cu miliardele, pudoarea de altădată fiind preschimbată în pornirea de a înfățișa și resturile rămase între dinți, tot cerul gurii. Hai să pretindem și mimăm fericirea, mai exact să ne pansăm durerile.

E cât se poate de simplu dar și decisiv în vremurile actuale, direct la țintă. ”Cetățenii” nu mai pun prea mult preț pe fundamentalele valori existențiale induse de veritabilele repere ale drepturilor civice și libertăților, oricum suficient răstălmăcite, imunizați în nepăsare prin a nu le mai percepe de o manieră constantă la adevărata semnificație și importanță, de unde și lipsa reacției firești față de ascunsa dar cât se poate de evidenta colectare de date personale, deturnarea interesului major al publicului fiind în schimb abil direcționată prin ingineria socială la o scară largă spre noile valori superficiale și legate de aparențe, mai degrabă de natură materială, comercială și financiară, primordiale în accepțiunea multora pentru hrănirea confortului psihic, asociindu-le cu percepția bunăstării. Dependența a fost creată, vigilența anesteziată. Vrem cât mai multe ”jucării”, ducă-se reperele reale! Ce contează că își târăsc traiul într-un totalitarism de tip fratele mai mare, iscodind cu banana sa trasă la șubler în măruntaiele vieții majorității, când percepția binelui e indusă de pârghia dependenței și totodată încolonării omenirii, banul!?

Sunt deja mari companii și nume sonore puse pe desprinderea din pânza de păianjen a rețelei de socializare, dar de ce oare toți acești iluștri s-au înghesuit inițial în ditamai turma aderării la curent!?!

Pe plan intern, în România, intens absorbant fără clasă a tot ceea ce ar putea fi musai cât mai trendy, ochelari de cal ai încălecaților în caruselul în care cu o mână cedezi treptat în fața insistenței neobosite a fratelui mai mare iar cu alta adăpi de la caz la caz instinctul supraviețuirii ori deșertăciunea desfrâului fățiș, scandaloasele dezvăluiri ale comasării, utilizării și răspândirii de către orchestratori a datelor personale n-au fost însă percepute la intensa magnitudine a importanței actului săvârșit, dat fiind neînțelegerea conștientă a impactului unor asemenea demersuri. Și nici n-ar fi putut fi altfel, din moment ce rețeaua de socializare cu pricina este percepută de mulți ca vreun portal spre rai, ajungându-se nu doar la expunerea servilă în vitrină a felurite aspecte de ordin personal, ci, într-o noapte a minții, chiar și la plăți și achitarea unor sume pe adresa ofertantului de servicii pentru cât mai larga răspândire și publicitate a respectivelor exponate, care or fi fost acelea. Adică nu doar te lași benevol despuiat de sine prin ceea ce asiguri pe tavă ca informații și ții să oglindești ca favorabilă imagine personală, dar mai și plătești pentru asta, cazuri multiple. Oameni care pe de altă parte se codesc să înmâneze un leu bătrânicii din piață, în fața căreia strâmbă din nas la o legătură de ridichi ceva mai înghețată…

Spațiul carpatin a căzut în pas sprințar și cu zâmbetul pe buze în plasa virtuală, inconștient prizonier de bună voie, vesel nevoie mare. Dependența e în floare. Iar pretextul a fost foarte șăgalnic, păstrarea legăturii cu semenii, cu cei apropiați. Așa ceva are mare priză la public în deșertăciunea sufletească și frica de singurătate a omului mileniului III. Dar de ce ne-am îndepărtat în primă instanță unii de alții și n-am cultivat-o natural și firesc?

Iar așa cum această insidioasă unealtă aspirator a contribuit și ea la remodelarea reflexelor, instinctelor și tendințelor tot mai multor oameni aduși în ziua de azi la stadiul de bieți consumatori fără un filtru al rațiunii, așa și multe alte îndulcitoare au erodat și pervertit încetul cu încetul sufletul și spiritul uman. Decăzut și prin acceptarea fără a clipi a denaturării, devalorizării, răstălmăcirii și alunecării în derizoriu a noțiunii de prieten. My friend? Să fim serioși… E sacru și nu virtual.

Iar în ceea ce privește apariția acestor rânduri tocmai pe rețele de socializare și pentru a nu fi acuzat de ipocrizie, presiunea ”pieței”, această manie colectivă, a determinat Sporttim să nu riște o solitară izolare, strălucirea prin absență în raport cu înfricoșătoarele tendințe ale înspăimântător de covârșitoarei majorități. Și a ales compromisul, deși e clar cine are mai mult de câștigat după cine…

 

Acest articol a fost publicat în și etichetat cu , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Mihai Comşulea

Mihai Comşulea
Timișorean născut în ianuarie 1973, fiu de sportiv în orientare turistică. Dus de la vârsta grădiniței la jocurile lui ”Poli”, pe ”1 Mai” și în ”Olimpia”, dar și prin deplasări. Absolvent de ”C.D. Loga” și al Universității ”Politehnica”, promoția 1996, pe când conturam deja 4 ani în presa scrisă sportivă, în ”Sport Vest” și ”Fotbal Vest”, la începuturi despre fotbalul britanic. Experimentat ulterior la fața locului, de la finale pe Wembley până pe cele mai cochete arene. Una dintre cărțile de fotbal, compilate în insulă. Peste ani, colaborări periodice sau punctuale în presa scrisă, națională și internațională, TV și radio. Legitimat din 2005 la gruparea atletică Serpentine RC London, participant activ la numeroase competiții de anduranță și implicat în acțiuni caritabile. Lansator Sporttim.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


cinci × 7 =