ASU Politehnica, televizată la Târgoviște, la aniversare

Experimentală și de probă la întâia sa ediție în serie unică, Liga 2 a dat deja – așa cum se mai poate întâmpla în testări – mari rateuri încă din prima jumătate a parcursului său, ce ia sfârșit în această seară odată cu jocul FC Brașov – CS Afumați, de la ora 18, putând fi trecută încă de pe-acum la capitolul eșecuri prin prisma situației din campania în curs, dar în schimb s-a ținut măcar de programarea inițială, așa, ciudat concepută, respectând datele stabilite în vară prin a nu lăsa și amâna primele două etape din retur pe 2017, cum le-ar fi surâs unora.

ASU Politehnica și Chindia se întâlneau pe 6 august de la ora 11 pe ”Dan Păltinișanu” în etapa I a Ligii 2 în premieră în serie unică, încheindu-se 3-4, cu revanșa programată duminică 4 decembrie de la 11,30 în Dâmbovița, televizată

ASU Politehnica și Chindia se întâlneau pe 6 august de la ora 11 pe ”Dan Păltinișanu” în etapa I a Ligii 2 în premieră în serie unică, încheindu-se 3-4, cu revanșa programată duminică 4 decembrie de la 11,30 în Dâmbovița, televizată

 

Actualul sezon va rămâne cel mai probabil înscris în istoria competiției eșalonului secund nu altfel decât precedentele din deceniul în curs, cadru neputincios în fața derapajului de nestăvilit al abandonului diverselor echipe în plin concurs. Ceea ce s-a întâmplat în campaniile trecute, derulate în două serii, s-a repetat deja din prima jumătate a stagiunii actuale, și era extrem de puțin probabil să nu fi survenit asemenea retrageri, cu atât mai mult cu cât criza cronică din fotbalul românesc se adâncește continuu și cu fiecare nou semestru iar translația spre o serie unică și implicit pe o mai mare arie geografică inducea premizele adâncirii problemelor financiare ale unora dintre participante.

Avocații schimbării susțin sus și tare, foarte ferm, că trecerea la un eșalon secund în serie unică trebuia efectuată indiferent de șocurile create și primele lor urmări, fie și tăindu-se în carne vie, dar marea întrebare care se pune este de ce tocmai și abia acum, când această modificare ar fi trebuit de fapt pusă pe roate cu mult timp înainte, într-o perioadă în care translația ar fi fost mult mai firească și fără a crea deranjul actual. Degeaba s-a tot scris… Altele erau datele problemei, cât încă lucrurile nu o luaseră la vale, însă multe tempouri s-au pierdut în detrimentul fotbalului românesc și prin respectiva tărăgănare, iar ceea ce s-a înfăptuit în cele din urmă în 2016 a venit doar ca efect al unui picaj general ca și implacabil, o recunoaștere a stării de fapt, schimbarea sistemului competițional fiind implicit forțată și artificială.

Este în consecință un sezon de sacrificiu, un bluf de proporții, și care de fapt nici n-a fost inițial într-atât de evident, dar asta, paradoxal, doar mulțumită retragerii băimărenilor tocmai înaintea startului, lăsând astfel întrecerea să purceadă într-un număr par de protagoniste, 20, și implicit cu zece partide pe rundă, fără ca vreuna să stea pe rând pe tușă.

Însă nu trebuie uitat aspectul esențial că FRF proiectase competiția cu 22 de cluburi la start, care număr era evident că nu va fi nimerit întocmai în haosul de la ora înscrierilor. Opțiunea pentru 22 era pur circumstanțială, de pe-o zi pe alta și nu în baza unei viziuni și strategii coerente de dezvoltare a competiției pe termen lung, ci luând mai ales în calcul pe cine ar putea conta forul federal la start. Apt combatant? Poftim…

Imaginați-vă un scenariu în care băimărenii nu s-ar fi retras încă dinaintea primei etape și s-ar fi pornit la drum încă din capul locului cu câte o grupare luând loc rundă de rundă pe tușă. Vai și amar! Anomalia unui altfel extrem de important nou start, dat fiind că se trecea în premieră la seria unică, dar lăsat fie și într-un asemenea moment special la cheremul numărului impar 21, a trecut totuși drept normalitate doar grație ieșirii din scenă a băimărenilor. Zece meciuri, toate bune și frumoase, FRF salvând cât de cât aparențele, o nouă cută nu prea mare la un blazon deja mult prea șifonat. Dar salva de avertisment lansată prin abandonul la start al maramureșenilor a fost cât se poate de puternică. Și au urmat Șoimii Pâncota respectiv ACS Berceni…

Zece elefanți, se legănau… 22, visul umed al federației, s-a transformat într-un coșmar cu câte două cluburi stând acum pe rând pe margine, aproape etapă de etapă, cu excepția rundei în care trupele retrase ar fi dat piept în jocul direct. Au mai rămas așadar numai 18 protagoniste și cine știe dacă nu cumva și vreun alt club va trage pe dreapta în iarnă sau în restul returului.

Totul s-a întâmplat și se întâmplă și în continuare după ureche în fotbalul românesc, într-o nesănătoasă dezorganizare și improvizație, în lipsa viziunii de ansamblu, iar momentul acestei ultime schimbări ce va fi probabil apărat prin vorbele tot mai bine mai târziu decât niciodată a fost la fel de aleatoriu ales precum cel din 1992, când se trecea tot prin reducție de la un eșalon secund cu 3 serii a câte 18 cluburi la unul cu două serii a tot atâtea formații. Pe-atunci erau retezate dintr-un foc și peste vară 18 locuri de concurs, acum ceva mai puține, deși ar fi ceva mai greu de specificat cu exactitate, dat fiind marja cu eroare și virgulă tolerată de FRF și în privința numărului participantelor în cele două serii de până mai ieri, și în cea unică.

Pe-atunci, cel mai bine se adaptau din mers Ceahlăul și Steaua Mizil, primele două clasate în Seria I, după ce cu un sezon înainte, derulat în trei grupe diferite, nemțenii încheiau pe 3 în Seria III iar prahovenii pe 7 în Seria I, respectiv UTA în Seria a II-a, în urcare cu o poziție de la un an la altul și devansându-le pe podium pe FC Bihor și Jiul, care prindeau ultima stagiune desfășurată în 3 grupe prin retrogradarea din elită.

La ora actuală, tocmai o nou-promovată s-a desprins puțin în fruntea noii competiții în serie unică, campioana turului Juventus București urmând a inaugura vineri la ora 18 partea a doua a parcursului, în deplasare la Mioveni, însă chiar și o altă grupare sosită în 2016 din Liga 3, ACS Sepsi-SIC, navighează în zona podiumului, îngroșând evidențele legate de îndoielnicul nivel valoric al vulnerabilei Liga 2.

În toată această vâltoare și degringoladă experimentală, cu abandonuri și perechi de echipe stând pe rând pe margine, nou-promovata Timișoarei a fost la rândul ei nevoită să se adapteze din mers și prin constatare, aducând însă din fericire cea mai frumoasă pată de culoare în cenușia, fada și depopulata întrecere a eșalonului secund, și anume grupul suporterilor din tribună, și acasă dar și în deplasare, și nici n-ar fi putut fi altfel, tocmai suporterii fiind motorul grupării pe care au adoptat-o și elevat-o în cel mai scurt timp.

Mai ales prin ei, dar și prin tinerețea și spiritul unitar al unui colectiv care s-a bazat în general pe continuitate, ASU Politehnica și-a adjudecat deja cât se poate de clar locul său bine pus deoparte în Liga 2, eșalon ce avea mare nevoie de o asemenea protagonistă cu voce și portavoce. Uitați-vă la pustiul din jur!

”Violeții” au testat deja apele și au înțeles destul de rapid că nu puteau emite prea mari pretenții încă din primul foc, în ceea ce ar fi constituit oricum un sezon de acomodare și prin prisma formatului competițional propus în serie unică și implicit cu deplasări chiar și în extremități opuse ale țării, Liga 2 având slăbiciunile-i evidente dar totuși și plusuri în comparație cu eșalonul terț, pentru a nu pomeni de palierele județene, iar parcursul elevilor lui Brîndescu, chiar dacă n-a fost nici pe departe strălucit, a avut totuși darul de a-i cam oțeli deja pe tinerii debutanți unor alte rigori, reajustându-și totodată așteptările de moment.

Pe acest fond și ținând de un anumit spirit distinctiv pe ”Știința”, a plăcut în egală măsură mesajul răzbătut din remarca antrenorului principal Brîndescu pe seama necesității respectării cadrului competițional prin a nu se renunța, în primul rând din principiu, la programarea inițial stabilită de FRF, cu cele două prime runde din retur ținute tot în 2016, și asta indiferent de rezultatele pe care le-ar înregistra poliștii, după cum brav a pus problema tehnicianul, de fapt firesc dar totuși brav în raport cu modul cum se pune de regulă problema în spațiul mioritic.

Câți ar mai gândi astfel în ziua de astăzi, și nu doar în fotbal, din care tot în aceste zile au răzbătut nu doar de la nivelul Ligii 2 ci chiar și de mai sus contraexemple de un vădit oportunism speculativ, ci în general în societate, în mersul vieții!? Tare puțini, din nefericire pentru mersul lucrurilor.

Și ei, cei de la ASU Politehnica, precum Marius Cociu, ridicau a nedumerire din sprâncene înaintea startului, și pe bună dreptate, ce-i oare cu primele două etape separate de retur și înfipte prin alipire turului tot în continuarea lui 2016!?, dar dacă tot s-a convenit așa, ce e vorbă, nu-i tocmeală.

Strădalnică în a se adapta noului palier valoric al Ligii 2 dar și sistemului în serie unică la nivel național, ASU Politehnica a respectat principial și calendarul ales, iar gândul bun i s-a întors deja, ziua aniversară a lansării în 1921 a sportului Politehnicii fiind sărbătorită de ”violeți” tocmai unde le stă cel mai bine, pe gazon, în campionat, la startul returului, coborând de fapt cortina peste runda a 20-a, penultima din acest an.

Prilejul fiind aparte, deplasarea alb-violeților la Târgoviște, pentru jocul cu Chindia, în pierdere de viteză și chiar în derută după ultimul 0-3 acasă cu arădenii, va fi marcată prin televizarea întâlnirii de duminică de la ora 11,30. Poliștii au jucat de regulă sâmbăta, minus intermediarele de miercuri și cu excepția deplasării de vineri la Râmnicu Vâlcea, prima după promovare, în care remizau alb, dar când au făcut-o duminica, n-au pierdut în deplasare, 1-1 recent la Arad, cu UTA Bătrâna Doamnă.

Pauza din ultimul week-end, în care au stat umăr la umăr cu Luceafărul, s-ar putea mai degrabă să le fi prins și bine, având acum de apărat o serie de două ieșiri fără înfrângere, la trupele de baraj din iunie, 3-2 la Călărași și 1-1 pe Motorul, deplasarea în Dâmbovița fiind cel puțin la fel de dificilă, în fief-ul unei grupări care se lansa în noua stagiune printr-un 4-3 tocmai pe ”Dan Păltinișanu” și care impunea inițial un anumit tempo, fiind lider după etapele a 5-a, a 7-a și a opta dar și încă de 5 ori pe podiumul campionatului în primele 9 runde.

E bine așadar că ASU Politehnica a avut în acest haos actual al incertitudinii din Liga 2 o voce și de pe banca tehnică, punând punctul pe i și făcându-se auzită, căci o alta mult mai puternică are oricum minut de minut în timpul meciurilor, dar nu numai, și anume dinspre suporteri, alb-violetul făcându-și simțită pe bună dreptate prezența, suntem aici. Și e bine, neapărat necesar să fie spus lucrurilor pe nume, poate, poate se mai prinde și lipește și de alții, întru a-i determina în timp să adopte mai riguroase repere și reflexe mentale, detașate de obiceiul micii înțelegeri și al strecurării în funcție de interese infime și de moment.

O altă ocazie în plus și în 10 decembrie, acasă cu CSM Râmnicu Vâlcea, la căderea cortinei peste 2016 în Liga 2. Vor fi apoi circa peste două luni și jumătate de pauză, prilej și de introspecție la ceea ce s-a declanșat prin această mult prea întârziată trecere într-o serie unică, în ton cu mintea românului de pe urmă, cam când cuțitul era demult la os.

CS Balotești și CS Afumați vor sta în week-end, în care și meciurile de la Mioveni respectiv Râmnicu Vâlcea, cu UTA BD oaspete sâmbătă de la ora 12, vor fi televizate, în runda a 21-a, din 10 decembrie, urmând a sta Sepsi și Academica Clinceni. Clasamentul la zi, rezultatele etapei a 19-a și programul viitor, pe coloana dreaptă.

 

Acest articol a fost publicat în Fotbal, Liga 2, Poli Timişoara și etichetat cu , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Comentariile nu sunt permise.


Ultimele articole din categoria Fotbal: