Cât o echipă de fotbal. Daco-Getica, a 11-a formație retrasă din Liga 2 în serie unică din august 2016 încoace

Mai greu de crezut dar adevărat, numai trei sunt cluburile cu continuitate neîntreruptă în Liga 2 de la relansarea campionatului în actualul format competițional în serie unică, așadar din 6 august 2016 și până în prezent, deși s-au scurs nici 39 de luni, și anume CS Mioveni, UTA și ASU Politehnica Timișoara. În schimb nu mai puțin de 11 grupări cu drept de joc în noul sistem al eșalonului secund au abandonat în acest răstimp întrecerea, în medie una la fiecare 3 luni și jumătate. Cât de-o echipă de fotbal, completată luna aceasta, pe 20 octombrie, de ASC Daco-Getica, formație bucureșteană cu cântecul de lebădă pe ”Electrica” din Timișoara. Ediția 2016-2017 a fost devastatoare în privința retragerilor din concurs, dar deja și mai multe cluburi decât în respectivul sezon au mai aruncat ulterior prosopul, iar unii ar putea spune că erau doar grupări de umplutură, însă acesta a fost formatul numeric stabilit de FRF, inițial cu 22 de echipe la start, mai apoi cu 20. Dă însă din nou cu virgulă în calculele federale, pentru a treia stagiune dintre cele 4 cu un număr impar de participante. O competiție tot mai ”atractivă”, ”valoroasă” și ”calitativă”, pentru a apela la etichetele aplicate de propagandiștii supraestimării Ligii 2.  

Foto document. Ultimul salut de start în actualul sezon al Ligii 2 din partea grupării bucureștene ASC Daco-Getica, în primăvara lui 2017 promovată sub denumirea Juventus în Liga 1

Îmi aduc aminte de parcă era ieri confuzia cu semne de întrebare și plină de dacă și cu parcă din cursul conferinței de presă premergătoare debutului alb-violeților lui ASU Politehnica în Liga 2, din 5 august 2016, în preziua meciului inaugural acasă cu Chindia Târgoviște, pierdut cu 3-4, în care încercam cu toții, organizatori ai întâlnirii cu jurnaliștii și reprezentanți ai mass-media, să înțelegem câte ceva din zvonurile contradictorii care parveneau dinspre ”centru” și în general din lumea fotbalului eșalonului secund în ceea ce privește programul competițional al campionatului ce bătea la ușă, totul în lumina perturbărilor generate de foarte proaspăta veste chiar confirmată în legătură cu retragerea de la start a clubului din Baia Mare. Dar vor mai urma și altele, nu-i așa? Dar nu se-aude că și Șoimii Pâncota și Unirea Târlungeni ar avea într-adevăr mari dificultăți? Întrebările curgeau cu nemiluita, dominate de una mare și lată, în legătură cu oportunitatea trecerii la un sistem competițional cu 22 de protagoniste în serie unică. 

Temerile aveau să se confirme, alte cluburi căzând precum popicele pe parcursul ediției inaugurale în serie unică, mai întâi cel din Pâncota, iar apoi, încă înaintea încheierii turului de campionat, și nu a sezonului de toamnă, cel ilfovean din Berceni. Pauza de iarnă aducea sfârșitul altor două, din Râmnicu Vâlcea și Tărlungeni, sezonul de primăvară devenind o farsă, cu net mai puține meciuri pe etapă și prea multe formații așteptând pe rând pe margine, într-o rundă sau alta.

Tipic, optimiștii de serviciu dădeau ca de-obicei asigurări liniștitoare, cum c-ar fi vorba doar despre un fenomen temporar, conferit de perioada tranzitorie spre sistemul în serie unică, cât se-așează apele, însă iată că au trecut aproape 3 ani de la retragerile de la începutul anului 2017 și numărul disparițiilor cluburilor cu drept de joc pe scena eșalonului secund mai mult decât s-a dublat, asta și în ciuda trâmbițatei așa-zise regenerări a întrecerii prin reapariția la suprafață a unor trupe cu nume din centre de tradiție. Numai că pe gazon nu joacă doar numele…

Semnificativ, sezonul imediat următor celui inaugural în serie unică aducea tragerea pe dreapta a reprezentantelor unor notabile centre ardelene în peisajul fotbalului autohton, asta apropo de tradiție, cel brașovean încă înaintea startului, iar cel sătmărean respectiv târg-mureșean la ora pauzei de iarnă, prag între 2017 și 2018. Se putea chiar și mai rău? Este întotdeauna loc de așa ceva.

Căci respectiva ediție, șchioapă și aceasta, cu mai puține meciuri jucate în sezonul de primăvară, se încheia cu câte o neprezentare și pierdere a partidei la ”masa verde”, formații din Miroslava respectiv Suceava abia târându-se sau nici măcar peste linia de sosire.

Nu mai punem la socoteală calitatea multor prestații etalate în teren de numeroase participante, înmulțirea scorurilor de maidan și în general ambianța amatoricească din jurul întrecerii păstorite de onor F.R.F.

Încă o vară, încă o dispariție, în acest caz de pe cea mai înaltă poziție deținută la zi de un club tras pe dreapta, semn că nu doar suferindele din subsolul ierarhiei au căzut pradă abandonurilor, și anume CS Afumați, a cincea la finele sezonului 2017-2018. Se apela din nou la formule de înlocuire la start, precedent pe post de portiță întredeschisă ce a degenerat în urmările din vara lui 2019, când cu smulgerea din peisaj a ocupantei locului 8 la finalul campaniei precedente, CS Luceafărul, umplutura fiind servită sub forma trupei cu numele din Târgu Jiu dar găzduindu-și meciurile acasă la Drobeta Turnu Severin, doct denumită Viitorul Pandurii, o continuatoare numai după canoane în fotbalul românesc aplicate a celei ce a fost ACS Energeticianul, la rândul ei fostă ACS Șirineasa.

Însă n-au trecut decât puțin peste două luni de la toată această cacofonie de mai mare frumusețea și încă un club a sucombat în plin tur de campionat. Acel 7-2 recepționat pe ”Electrica” i-a fost fatal grupării bucureștene ASC Daco-Getica, și aceasta redenumită în vara lui 2018, după retrogradarea din Liga 1 drept Juventus. Ce mai nume sonore și pompoase, să sufere un asemenea tragic destin, după o meteorică tranziție deloc mirosind a bine pe cea mai scurtă rută din Liga 3 în elită și pe cale de întoarcere.     

Liga 2 șchioapătă așadar din nou, cu câte-un meci mai puțin jucat pe etapă, în aproape două treimi din parcursul total al sezonului, și cu câte-o echipă așteptând pe rând, rundă de rundă. Și nu mai pomenim din nou despre calitatea modestă spre slabă a marii majorități a întâlnirilor, despre scorurile de maidan, despre goana după rezultate, despre amânarea supărătoare a prea multor partide, despre arbitraje și în general despre climatul coclit al competiției.

De jalnică ce a devenit într-un regres în timp, și încă destul de scurt în noul mileniu, întrecerii Ligii 2 i s-a aplicat tare multă pudră, într-un impetuos efort imagistic al păstorilor competiției, însă doar ambalajul poate cu adevărat întoarce priviri, căci produsul este cel mult îndoielnic. Pecetea îi este ca și pusă, idee greu de digerat de aceiași optimiști de serviciu, mereu pudici la confruntarea adevărului inconvenabil. De fapt, la lista de ceva mai sus ar fi de adăugat înghesuirea ca la circ a difuzorilor pentru a transmite în direct un meci sau altul. Nu mai puțin de trei posturi la partida inaugurală a proximei runde, AFK Csikszereda – Turris-Oltul, uvertură de vineri de la ora 18 a etapei a XV-a. Fără a le subestima deloc, niște nou-promovate din Liga 3.   

Ierarhia va fi care va să zică din nou perturbată prin anularea de rezultate, dar vorba aceea, ce mai contează!?, din moment ce la încheierea campionatului se apelează oricum la câte-o retrogradată pentru a umple un anumit gol lăsat cu numeroase trepte mai sus pe scara clasamentului. 

Un meci oarecare din Liga 2 n-are țipenie de om în sectoare întregi de tribună. Ripensia – Daco-Getica 7-2, în octombrie

Iar astfel se accentuează creșterea lipsei de credibilitate a competiției, oricât de mult s-ar strădui propagandiștii să manipuleze percepția opiniei publice fotbalistice. Efectul se resimte în tribune, multe dintre acestea mai degrabă goale, la fel, oricât de mult s-ar strădui optimiștii de serviciu să scoată în evidență puhoiul de oameni care s-ar revărsa mai nou în jurul unor grupări în revenire din eșaloane inferioare, că e cazul pe ”Ilie Oană”, că e cazul în Regie, în Valea Domanului sau pe Cluj Arena. Spectatorii nu pot fi magnetizați pe stadioane prin difuzarea în direct de către 3 posturi în paralel a câte 4 partide pe etapă, asta în vreme ce câte-un joc dispare din program dat fiind abandonul echipelor, capac la subțierea continuă a fondului de sportivi din arena fotbalistică, pentru a nu mai pomeni despre valoarea calitativă a acestora, într-o evidentă scădere. Că orice individ poate deveni în ziua de astăzi ”vedetă” pe rețelele de socializare și că explozia nesănătoasă a prețurilor de transfer ca reflecție a comercializării fotbalului la vârful său a mers mână în mână cu diminuarea în timp a puterii de cumpărare a majorității prin imprimarea în neștire la nivel internațional a bancnotelor ca și de șters la fund, nu înseamnă însă că ar fi cumva intrinsec mai valoroși. Este o falsă imagine, perturbând percepția.

Și ce va mai urma? Fotbalul românesc culege încă cioburile dezinteresului manifestat de la un moment dat mai ales la nivel prim-divizionar dar nu numai în ceea ce privește creșterea propriilor copii și juniori, neglijare a ”pepinierelor” pe fondul maniei de a achiziționa cât mai mult, cât mai scump și cât mai rapid inclusiv de peste hotare, procesul regenerării fiind complex și complicat, iar cauza nefiind ajutată de pierderea de credibilitate a fotbalului, oricât de mult ar fi iubit. Și mai este drum lung de la speranțele conferite de selecționata de tineret până la anumite certitudini și confirmări, asta ca un balon de oxigen pentru întreaga piramidă a fotbalului intern.

Momentan, ceea ce se întâmplă în Liga 2 nu conferă motive de entuziasm, sclipirile pozitive pe ici, colea fiind mai degrabă excepțiile care confirmă regula. Și anume că încă este nevoie de o mult mai mare doză de realism, decât de trâmbițate aprecieri laudative. Dacă Liga 2 va deveni într-adevăr consolidată, cu grupări puternice și efective consistente numeric și valoric, atunci va exista eventual o șansă în plus pentru reîntremarea organică a fotbalului autohton, și nu pe baze aleatorii sau spoite, dar până una alta adevărul mușcă la sânge. 

Abandon și meciuri mai puține, aspecte disruptive în planul programului competițional, de parcă n-ar fi oricum suficiente amânate. Nu despre o emulație este vorba în Liga 2, ci despre o gestionare cu mască a degringoladei instaurate în fotbalul românesc, cele 19 protagoniste de la ora actuală fiind în covârșitoarea lor majoritate mai modeste calitativ într-un comparativ arc peste timp decât marea majoritate a celor 54 de formații din eșalonul secund în vremuri nu demult apuse. Măsură a deșertăciunii sportului rege de la noi.

Clasamentul actualizat în urma anulării rezultatelor lui ASC Daco-Getica, ultimele scoruri ale etapei a XIV-a în Liga 2 precum și programul rundei a XV-a, cu Ripensia – Concordia sâmbătă de la 11 și Petrolul – ASU Politehnica sâmbătă de la 11:30, pe coloana dreaptă.

Acest articol a fost publicat în Fotbal, Liga 2 și etichetat cu , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


9 × trei =

 


Ultimele articole din categoria Fotbal: