”Cu lupa pe ei…” VI: Conducerea AJF, ”pe persoană fizică“ și… limitările ei

Al patrulea weekend consecutiv fără ”fotbalul mic” timișean, de-o lună în pauză forțată, și vor mai fi și altele, încă un subiect în atenția lui Observel, semnatar al consemnărilor sub genericul ”Cu lupa pe ei…”, de pe coloana dreaptă a paginii I în Sporttim.

După ce am trecut în revistă organele de conducere colectivă ale AJF a venit rândul precizărilor vizându-i pe cei care ocupă scaunele de conducere ale asociației, pe persoană fizică, și care, în fapt, sunt beneficiari ai unor avantaje financiare plătite de membrii afiliați. Mai pe-nțeles, ei primesc retribuții din taxele și penalitățile achitate de către cluburi / asociații, dar mai beneficiază, în același timp, și de delegări la nivel de ligă. Și astea semnificativ retribuite!… Avantaj ei!… La serviciu!

Să nu se-nțeleagă greșit! Nu pledez pentru ”muncă patriotică“ la nivelul conducerii AJF-ului, tocmai pentru că acești oameni depun (sau ar trebui să depună) o muncă în folosul membrilor afiliați, pentru care, absolut normal, trebuie să fie și retribuiți. Ceea ce vreau să precizez, însă, este faptul că, conducerea AJF este cea care prestează PENTRU membrii afiliați, nu membrii trebuie să presteze pentru conducere!

Mai mult, conducerea AJF ar trebui să acorde sprijin logistic și informațional membrilor afiliați. Iar în măsura în care are și competențe manageriale, să găsească soluții pentru sprijinirea financiară a dezvoltării fotbalului din județul Timiș.

Numai că, pentru așa ceva este nevoie de viziune managerială! Ceea ce, dați-mi voie să mă îndoiesc că se va regăsi la actuala conducere a AJF Timiș. Pentru că persoanele care o compun momentan au destule “semne de întrebare” în privința calității pregătirii profesionale.

Lăsând preambulul, să trecem… la concret! Conform Statutului AJF Timiș și Statutului cadru, despre care am tot pomenit că ar fi trebuit să fie adoptat de fiecare AJF încă din 2015!

Alegerea președintelui și a vicepreședinților

Ce spune Statul în vigoare despre cele două funcții?? Ocupanții acestora sunt aleși de Adunarea Generală a AJF, întrunită statutar și regulamentar (!), cu cvorumul întrunit de 2/3 dintre reprezentanții membrilor afiliați. Membrii Comitetului Executiv nu contribuie la stabilirea cvorumului și nici nu au drept de vot! Aceștia nu mai au dreptul să reprezinte cluburile / asociațiile care i-au propus și trimis în Comitetul Executiv!

Mandatul este de 4 ani pentru ambele funcții! Nici mai mult, nici mai puțin! Indiferent de motivele invocate, exceptând doar cazurile de forță majoră, precizate în mod expres (stare de urgență, stare de război, pandemie), adică atunci când prezența reprezentanților membrilor afiliați nu este posibilă fără a li se pune acestora în pericol integritatea fizică.

Nici un alt motiv NU constituie forța majoră și nu permite prelungirea mandatului președintelui sau a vicepreședinților! Ca să fie foarte clar pentru toată lumea! Oricum, o astfel de decizie nu poate fi luată de nimeni în afara Adunării Generale, avizată fiind în prealabil de Comitetul Executiv al FRF, și doar după motivarea precisă și serioasă a unei astfel de solicitări. Nu fac această precizare doar informativ. Ci pentru că există unii care se pare că visează la așa ceva!

Deci, stimați membri afiliați, rețineți: prelungirea mandatului nu o poate decide o persoană fizică sau un grup de interese, aflat vremelnic la conducerea AJF. Votul din Adunarea Generală este suveran. Și, tocmai pentru a evita astfel de surprize, vă recomand să fiți foarte atenți la Ordinea de zi a oricărei Adunări Generale și să nu tratați cu ușurință acest aspect, ca să evitați surprizele neplăcute ulterioare.

Vorba aia: paza bună trece primejdia rea!

Dacă în Statutul AJF în vigoare nu se pomenește nimic despre numărul de mandate pe care le poate deține un președinte, în Statutul cadru numărul mandatelor este limitat în mod expres la TREI. Așadar, odată adoptat acest Statul cadru, nu va mai exista situația similară cazului fostului președinte al AJF Timiș, Dănuț Lața, care a supraviețuit la cârmă fotbalului județean mai bine de 35 de ani.

Pentru a ocupa funcțiile de președinte sau vicepreședinte orice candidat trebuie să îndeplinească condiții prealabile, conținute în dosarul de candidatură. Acestea trebuie să fie reale și documentate legal.

Pentru funcția de președinte pot candida doar persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții prealabile (Cap. C, art. 36, pct. 2):

”-  este cetățean român;

  • are studii superioare;
  • nu a suferit condamnări penale privative de libertate, fapt justificat prin cazier judiciar eliberat cu cel mult 10 zile anterior depunerii dosarului;
  • a îndeplinit pentru o perioadă de 4 ani una dintre următoarele funcții:
  • președinte AJF/LPF/FRF,
  • vicepreședinte AJF/LPF/FRF,
  • președinte al unei comisii permanente din cadrul AJF/LPF/FRF,
  • președinte de club / asociație, indiferent de nivelul de competiții. Aceasta se dovedește printr-o declarație pe proprie răspundere, legalizată la notar;
  • nu a fost declarat persona non grata de către Adunarea Generală a FRF/AJF;
  • vârsta maximă 68 de ani.“

Aici apare o nouă diferență importantă față de Statutul cadru, care precizează la art. 44, pct. 3, lit. g, că ”a îndeplinit un rol activ în cadrul fotbalului asociație (ca jucător sau ca oficial în cadrul FRF /LPF/AJF sau structuri sportive) pentru cel puțin 2 ani în ultimii 5 ani anteriori datei la care este propus ca și candidat. Dovada se face cu o declarație pe proprie răspundere, legalizată la notar.“

Tot Statutul cadru prevede, la art. 44, pct. 4, că ”pentru alegerea președintelui AJF numai membrii afiliați pot propune candidați. Un membru afiliat poate propune un singur candidat pentru funcția de președinte AJF. Dosarele de candidatură se depun la secretariatul general al AJF cu cel puțin 15 zile înainte de data la care este convocată Adunarea Generală.“

Pentru alegerea președintelui este necesară obținerea cel puțin a majorității absolute a celor prezenți, adică jumătate plus unu dintre voturile membrilor afiliați prezenți. Numai că, revin cu această precizare extrem de importantă, cvorumul pentru un astfel de vot este de 2/3 dintre reprezentanții membrilor afiliați statutar și regulamentar, care trebuie să fie prezenți! Cu delegație de la club / asociație și să facă parte în același timp din organele de conducere ale membrului afiliat, prevăzute expres în Statutul și Actul constitutiv al clubului / asociației!

Repet pentru conformitate: NU oricine poate reprezenta un membru afiliat la Adunarea Generală !!!!! În caz contrar, atât votul, cât și deciziile, sunt NULE de drept!!!

În situația în care sunt mai mulți candidați și nici unul dintre ei nu obține majoritatea absolută a voturilor celor prezenți, cu cvorumul întrunit, se va organiza un al doilea tur de scrutin. În situație de balotaj la al doilea tur de scrutin (egalitate), candidatul care a obținut majoritatea simplă (numărul cel mai mare de voturi exprimate și validate) va fi declarat câștigător. Dacă egalitatea persistă, atunci se reia scrutinul între cei doi candidați.  

Același Statut cadru, care ar fi trebuit să fie adoptat încă din 2015, la art. 44, pct. 8, prevede următoarele: ”președintele AJF nu poate deține nici o altă funcție în cadrul unei structuri sportive afiliate la FRF/AJF, iar în situația în care deține o astfel de funcție are obligația de a renunța la aceasta în termen de 60 de zile de la data la care a fost ales în funcția de președinte AJF, în caz contrar alegerea sa urmând să fie nulă de drept. De asemenea, nici un angajat al AJF nu poate deține nici o altă funcție în cadrul unei structuri sportive afiliate FRF/AJF.“

După cum lesne se poate constata, prevederile Statutului cadru sunt mai explicite și adaptate realităților concrete ale fotbalului actual. Spre deosebire de Statutul AJF Timiș, în vigoare din anul 2012, care se dovedește a fi neadaptat noilor condiții de desfășurare a competițiilor pe care le organizează AJF-ul.

Președintele AJF nu are deloc rolul de ”baron“ al fotbalului local! El are niște atribuții clare și limitate! Care sunt acestea? Cităm din Statul AJF Timiș în vigoare:

  1. ”Reprezintă și angajează legal AJF;
  2. Are drept de semnătură;
  3. Prezidează Adunările Generale, Comitetul executiv și Comitetul de Urgență;
  4. Verifică aplicarea și respectarea legislației în vigoare, a Statutului și regulamentelor în vigoare în întreaga activitate a AJF;
  5. Verifică aplicarea strategiilor și politicilor de dezvoltare a activității fotbalistice stabilite de Adunarea Generală, cu respectarea legislației în vigoare, a Statutului, regulamentelor și hotărârilor AJF;
  6. Propune persoanele care urmează să ocupe funcția de Director economic/Trezorier și cea de Secretar general; este autorizat să exercite orice atribuții delegate de Adunarea Generală și/sau Comitetul Executiv, cu respectarea prevederilor din prezentul Statut;
  7. Poate delega atribuțiile sale unor persoane cu funcții executive din cadrul AJF.“

În concluzie, președintele AJF nu poate exercita discreționar funcția, nu poate solicita NIMIC în afara legislației, a Statutului și regulamentelor în vigoare!

În art. 46 al Statutului cadru, atribuțiile președintelui sunt completate cu “propune și revocă numirea Secretarului general, a președintelui Comisiei Județene de Arbitri, este responsabil de delegările observatorilor oficiali de joc”.

Se schimbă și vârsta limită, care urcă la 70 de ani.

Vicepreședinții, doar de decor?

În Statutul AJF Timiș aflat în vigoare, vicepreședinții sunt tratați cam… la etcetera, condițiile de candidatură fiind, practic, atașate articolului care se referă la alegerea președintelui (art. 36, pct. 5). Astfel, un vicepreședinte are durata de mandat similară cu a președintelui și poate candida doar dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

  • “Are cetățenie română;
  • Are studii medii;
  • Nu a suferit condamnări penale cu privare de libertate, urmând ca în termen de 10 zile de la alegere să prezinte cazier judiciar;
  • Să nu fi fost persona non grata declarat de Adunarea Generală AJF;
  • Vârsta maximă 68 de ani;
  • Să îndeplinească pentru o perioadă de minim 2 ani funcții de conducere în cadrul cluburilor / asociațiilor afiliate AJF/FRF.”

Nu înțeleg de ce un vicepreședinte nu ar trebui să aibă studii superioare și de ce el poate candida fără a prezenta cazier judiciar?!? Pe care îl va aduce doar după alegere. Adicătelea de ce să mai cheltuie el o taxă (la vremea redactării Statutului se achita o anumită taxă pentru emiterea cazierului judiciar), dacă nu este ales. (Încă o dovadă de neconcordanță cu condițiile actuale).

După cum foarte lesne se poate constata, condițiile impuse vicepreședinților par a fi fost redactate cu “dedicații” pentru anumite persoane, agreate de unicul președinte de până în 2018, dar se remarcă și faptul că, în accepția fostului președinte Dănuț Lața, care a “păstorit” această formă de Statut, vicepreședinții erau doar de decor la AJF și, practic, erau desemnați de președinte după bunul plac.

La art. 36, pct. 6, apare o prevedere importantă prin prisma ultimelor alegeri ale conducerii AJF! Acolo se face referire expresă la cine validează dosarele de candidatură!

Deci, atenție! Zice așa:Comitetul Executiv al AJF Timiș va aproba validarea dosarelor, care vor fi supervizate de un reprezentant desemnat de Direcția de Tineret și Sport Timiș.

La ultimele alegeri, Comitetul Executiv s-a “spălat pe mâini” și a delegat această sarcină, a validării dosarelor de candidatură, unei comisii înființate ad-hoc, alcătuită din trei juriști. Ba mai mult, reprezentantul Direcției de Tineret și Sport Timiș a lipsit de la validare.

Însă Statutul AJF Timiș spune cu totul altceva! Este sau nu este o încălcare a prevederilor Statutului, pe care conducerea AJF este obligată să le respecte? Mă întreb și eu…  

Și la acest capitol Statutul cadru vine cu câteva “apdatări”, la art. 45! Precizează faptul că un membru afiliat poate propune un singur candidat și că dosarele se depun cu cel puțin 15 zile înaintea Adunării Generale de alegeri la Secretariatul general (pct. 4). Și mai prevede la condiționări că, persoanele candidate trebuie să fie propuse de cel puțin 2 membri afiliați! Dar și, spre deosebire de președinte, vicepreședintele trebuie să aibă și un program strategic de organizare și dezvoltare a activității fotbalistice!?! Și aici se schimbă vârsta limită, care urcă la 70 de ani.

Alegerea vicepreședinților se face cu votul majorității absolute a reprezentanților membrilor afiliați statutar și regulamentar, prezenți. Cvorumul de 2/3 este și aici obligatoriu de îndeplinit.

Cu alte cuvinte va fi mai greu să fii vicepreședinte decât președinte! Ca să candidezi ai nevoie de program de organizare și dezvoltare. Președintele nu are, culmea, această obligativitate!! Dar, el urmează să conducă și să pună în practică ce a programat vicele său!!!

Cum ar spune nenea Iancu, Curat murdar!!!

Concluzia finală: respectarea statutului și regulamentelor nu este opțională! E obligatorie!

Acest articol a fost publicat în Divizia D Timiş, Fotbal și etichetat cu , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


opt − = 1

 


Ultimele articole din categoria Divizia D Timiş: