Emanația lui Robu, spulberată și mai crunt, tot la zero, de o altă nou-promovată: Universitatea, 4-0 la Cluj cu ACS Poli

Acum un an pe vremea asta, cât ACS Poli încă mai naviga prin Liga 1 cu năzuințe de perspectivă pentru actualul sezon legate de prinderea unui loc de cupele europene, AS FC Universitatea își croia ascensiunea dintr-una din seriile Ligii 3, așa cum proceda și Energeticianul din grupa vestică, tot cu destinația Liga 2. În care, pe rând, nou-promovatele din Petroșani și Cluj i-au aplicat retrogradatei din elită corecții cu 3-0 și 4-0, echivalând cu a patra și a cincea înfrângere consecutivă la zero în deplasare pentru gruparea emanație a edilului de pe Bega: 1-0 pentru Academica la Clinceni, 2-0 pentru CS Balotești în Ilfov, 1-0 pentru Metaloglobus în București, 3-0 și 4-0 în ultima vreme.

Acestea sunt bornele rușinii induse imaginii fotbalului timișorean de caravana în dezagregare în pelerinajul său prin țară, efecte ale unei îndoielnice stări de fapt încă din capul locului, doar că pe-atunci încă era vară și cald, foarte cald în acel 2012, iar razele soarelui mascau evidențele și amplificau beatitudinea săracilor cu duhul. Au trecut însă 6 ani și ceva iar în uvertura rundei a XIV-a din Liga 2 s-a mai consemnat și un AS FC Universitatea Cluj – ACS Poli Timişoara 4-0 (1-0).

Și-ar mai vrea oare mulți acum ca formația idee a primarului Robu să facă Timișoara de râs prin țară!? Deloc. Unii s-au dezis deja de trupa strămutată pe ”Electrica”, căci n-ar mai fi de nasul lor fin, adulmecând doar rezultatul, alții se dezic și în continuare pe zi ce trece, de parcă s-ar fi sinchisit, dacă scorurile le-ar fi fost pe plac, de discutabilele și controversatele cote ale fundațiilor inițiale. Iar alții ar dori-o chiar desființată și cât mai repede, eutanasie și nu moarte naturală.

Ne-am păcăli cât de mult, căci ne place cel mai mult și mai mult, minciună cât încape, doar să avem rezultate de care să ne bucurăm. Dar de unde rezultate?

Din contră. Insolvență. Administrator în insolvență care este și fost dar și actual conducător al clubului. Ba în plus și povestitor pe la posturi cu vino încoa, despre măruntaie și rufe murdare ale clubului.

Și cum de n-ar fi asemenea lucruri murdare pe praful și foametea asta!?! Dar cum oare să pomenim despre praf și foamete!?! Că doar insolvența este un hocus-pocus, o inginerie, un artificiu din bagheta magică, înlăturând sărăcia în țările continentului de abanos.

Însă rufele murdare chiar cadrează binișor în balconul Ligii 2, frumos împodobit cu sclipiciul anumitor case, case cu cote, case cu mize, ca să mănânce și gura cuiva ceva.

Postura în care au ajuns tineri crescuți pe gazon și din resursele comunității spune însă totul despre sapa de lemn la care a fost condamnată din start emanația, proiect care însă nu s-ar fi bizuit nicidecum pe asemenea carne de tun în cazul în care treburile ar fi mers conform planului, ci pe importuri pe bănuți serioși, doar că, atunci când situația o ia razna, cai de bătaie ajung să fie pe nimic și ochi frumoși tocmai localnicii. Între ciocanul pierzaniei și rătăcirii în carieră, ca și puși cu spatele la zid de vizionare strategii administrativ sportive cu bătaie scurtă, și nicovala samsarilor de jucători, adulmecând și-acum precum întotdeauna, târcoale prin Timișoara.

Un oraș condamnat cu deceniile a-și devora benzile de producție, a le risipi pe nimic, ba a ajunge spre spartul târgului și subiect de gargară națională pe drama unor localnici pe post de carne de tun. Acest nedorit efect a fost indus de vizionara operă a grăitorului neîntrerupt de la catedră. Cei care dau lecții. De democrație. De sport. De fotbal. De împodobire capilară. De învestire de dealeri auto în parcul verde și dreptunghiular al sportului în 11 cu minge rotundă.

Dar vine ziua când și alți universitari ajung să-ți predea lecții, despre cum se pot contura lucrurile și fără a fura startul prin preluarea locului unei nou-promovate din Liga 3. Tot ce-i posibil ca ”verzii” din Recaș să nu fi pendulat 6 ani între Liga 2 și Liga 1, însă tot ce-i posibil și ca ”verzii” din Recaș să nu fi ajuns în ziua de azi bătuți consecutiv prin țară cu 3-0 și 4-0 de nou-promovate, și nici ca despre jucători de-ai lor să emane ceea ce emană din guri de administratori. Acesta este cadrul care a fost pus la dispoziția tinerilor crescuți pentru a fi induși spre seniorat, iar Timișoara fotbalistică strânge acum cu obrazul roșu ca focul cioburile unei imagini praf și pulbere.

Arhitecții marelui proiect și acoliții lor de 2 bani acadeaua sunt însă imuni stării de jenă, cum jenă nu exista nici când haite de maidanezi erau asmuțiți inițial în a sfâșia cuvintele pline de realism și adevăr din aceste pagini. Adevăr mereu inconvenabil într-o țară certată grosolan și iremediabil cu ideea de realism și adevăr. Ne-ar surâde, însă doar când ne-ar fi strict convenabil și pe plac.

Așadar pentru asta și-a crescut Timișoara copii fotbaliști, pentru a ajunge tinerii să sufere împunsătura din spate în fața gropii de potențial a clubului, la greu, carne de tun și de băgat la înaintare pe când vizionare căpetenii au capitulat în pană de idei, pană, pană odată ce robinetul banului public e oprit. Halal inducție spre seniorat. Dar istoria doar se repetă. În acest oraș fotbalistic sau la căderea de mari metropole în război.

N-a prea fost vreodată tineretul, și asta fără a ne înșela memoria, marea miză a echipelor căutând performanța pe ”Dan Păltinișanu”. A fost doar varianta de sacrificiu pe fondul lipsei bănuților. Penurie ca plajă ideală de risipire a ”grădiniței” în cât mai multe zări, pe mai nimic. Au fost ele tocate fabrici peste întreprinderi, fier vechi din ceea ce era cândva mai, mai ca stofa englezească, așa încât de ce n-ar fi risipit pe mai nimic și potențialul uman local!?

Un oraș cu oameni gen selecționerul reprezentativei de seniori a României ori ex-jucători de impact pentru cluburi profesioniste din Occident, chiar și în Champions League, dar care cu greu și-ar găsi cumva loc în schema unor proiecte emanând dezastre precum cel în derulare. Pentru că la asemenea butoane trebuie strânși strict doar oamenii de încredere ai președintelui, că se ocupă cu căminele din ”Complex”, că se ocupă cu îmbogățirea parcului auto local, nici nu contează, doar de încredere să fie.

Și-uite unde se-ajunge cu încrederea… În gura presei naționale, că se pariază contra de foame și de sete într-un fotbal înrobit de flageluri distructive și într-o societate morbidă moral, dar și la picioarele unor nou-promovate, care te joacă în 3-0 și 4-0.

E doar logic. Cauză și efect. Consecințe inevitabile. Iar practicarea unor anumite îndeletniciri vine oarecum firesc, din moment ce galeșa Liga 2 a fotbalului românesc coclit-cooperatist-edilitar e în pat cu anumite plătitoare. Imaginea de ansamblu e desăvârșită și nu poate decât a continua să se ridice pe culmi ale civilizației și progresului.

O grupare cu apucături după chipul și imaginea eminențelor cenușii, și este de-ajuns să constați ce cruntă mizerie e dusă de vânt pe străzile Timișoarei dar și cine are parte din acționariat la regia scăpând de sub control curățenia capitalei Banatului, pentru a deduce lesne de ce nu merg atâtea lucruri.

A și jucat ACS sub Feleac? A, un vis urât pentru păstorii oaspeților. Păi ce-are domnule Clujul acela și n-are Timișoara!?! N-are probabil oameni de cultură ai Filarmonicii aruncați din vorbe în stradă pentru a fi înlocuiți dacă nu se conformează.

Poate că n-o avea nici Cluj tocmai nu știu ce, dar n-are în orice caz tranziția sinistră spre ceea ce tinde a deveni încet și sigur Timișoara.

AS FC Universitatea a avut în schimb o tranziție ofensivă care i-a pus pe vizitatori pe picior greșit încă din minutul 1. Din nou corner și în minutul 5. În minutul 7 avea și Denis Golda să şuteze de la 16 metri lateral dreapta la colţul lung, Bozoancă respingând cu greu mingea care se îndrepta spre gol.

Foc de paie însă, precum în alte meciuri. Și ce ocazie mare aveau apoi clujenii în minutul 8, centrare de pe flancul drept a lui Goga, cap Gavrilă de la nici 8 metri peste transversală. Din nou ocazie și în minutul 13, prin Gavra, care rata de la 6 metri lateral stânga, şut pe lângă bară la o centrare a lui Haţiegan de pe dreapta.

Minutul 16 aducea sutul lui Greu de la 16 metri, peste poartă, dar şi cel al lui Stere, de la 16 metri lateral, mult peste transversală. În minutul 24 însă, fără scăpare. O centrare ca la carte de pe dreapta, a lui Haţiegan, o diagonală pe stânga spre Cristian Gavra, și lat din 6 metri… 1-0.

În minutul 36, Goga a ajuns singur cu Contra, încercând scăriţa, respinsă de portar cu palma stângă. Minutul 41, corner Dumitrescu, respins de Haruţ, șut Haţiegan respins de Contra de lângă vinclu…

Haruţ primea imediat mai apoi un cartonaș galben pentru fault, iar de la pauză Ivanov era înlocuit cu Bocşan, după ce inițial, în 11-le de start, reintrau Pop și Stere, noutăți față de prima garnitură de sâmbătă de pe ”Electrica”, 1-2 cu ASU Politehnica, împotriva căreia începeau Melinte și Bîrnoi, absenți astăzi.

Minutul 48 aducea dublarea avantajului, după degajarea greşită a lui Contra, ieşit la marginea careului de 16 metri. De la peste 30 de metri, Dumitrescu nu ierta, ci înscria în poarta goală… 2-0.

Minutul 52 aducea şutul lui Goga de la 16 metri, respins de Contra în corner, iar minutul 57, ieșirea lui Haţiegan, înlocuit cu Ene. Contra reţinea apoi din fața lui Gavra centrarea lui Sepsi și respingea şutul lui Dumitrescu de la circa 23 de metri, în corner.

A venit şi golul trei în minutul 70, după o pasă excelentă pe centrul terenului, Goga la Gavra, plecat spre poartă şi autor al unui lob de la 15 metri lateral dreapta peste Contra, la colţul lung.

În minutul 72 ieșea Sepsi și intra Berci, respectiv Stere la timișoreni, înlocuit cu Nafi Iseini. În minutul 81, Greu primea cartonașul galben, fault asupra lui Haruţ, iar în minutul 8 ieșea Dorin Codrea și intra Sergiu Românu, banderola fiindu-I predată lui Bocşan.

Capac la toate, cu două minute înainte de final, Goga a marcat cu capul din 7 metri la centrarea de pe stânga a lui Sepsi, 4-0. A treia oară câte 4 goluri încasate în deplasare de ACS Poli, după un 4-1 pentru nou-promovata dobrogeană la Ovidiu și 4-2 pentru CS Luceafărul la Sânmartin. ACS are căruța plină cu goluri, ACS este ambasador pe scena Ligii 2 al primarului unui oraș care suferă. Să-și asume. Căci a talibanizat prin proiectul său lumea arenelor fotbalistice locale.

*

AS FC Universitatea Cluj: Dur-Bozoancă  – Adrian Coman, Abrudan, Cordoş, Sepsi, Dumitrescu, Florescu – cpt., Goga, Haţiegan, Gavra, Greu.

Antrenor: Mircea Cojocaru.

Pe bancă: Albuţ – Ene, Hordouan, Marius Coman,Giurgiu, Taub, Berci.

ACS Poli Timişoara: Mario Contra – Motreanu, Basic, Ivanov, Haruţ –  Keita, Dorin Codrea – cpt., David Pop, Daniel Filip – Golda, Stere.

Antrenor: Ştefan Nanu – suspendat; Adrian Săvoiu – secund.

Pe bancă: Smaranda – Bocşan, Toboşaru, Românu, Iseini.

Au arbitrat: Andrei Moroiţă (Ploieşti) – Florin Pucheanu (Ulmi – Dâmboviţa) şi Alexandru Mihăilă (Râmnicu Vâlcea). Arbitru de rezervă, Marius Omuţ (Satu Mare). Observator de arbitri Aron Huzu (Sibiu), iar delegat de joc Radu Bitea (Oradea).

 

 

Acest articol a fost publicat în Fotbal, Liga 2 și etichetat cu , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


sapte − = 0

 


Ultimele articole din categoria Fotbal: