FIFA U17 World Cup după faza grupelor: Brazilia și Franța trec cu punctaj maxim în optimi, Japonia, Paraguay, Spania și Argentina neînvinse. Ungaria vine acasă

Faza grupelor turneului final al Campionatului Mondial de fotbal pentru juniori sub 17 ani s-a încheiat duminică seară în Brazilia, unde două dintre naționale, cea a țării gazdă și a Franței, au intrat în optimi cu victorii pe linie, pe când alte 3 selecționate, Japonia, Paraguay și Spania, au câștigat și acestea seriile fără a pierde, opt reprezentative fiind deja în schimb eliminate, printre care și o exponentă a Europei, Ungaria, fără succes în cele 3 apariții. Până marți, când va demara faza eliminatorie a FIFA U17 World Cup, cu 5 dintre formații din America de Sud și 4 de pe bătrânul continent, câteva considerente…

În primul rând, din capul locului trebuie subliniat că dat fiind preluarea organizării turneului final de către Brazilia, odată ce a devenit clar la începutul acestui an că Peru, țară desemnată în prealabil a găzdui competiția, n-o mai poate ține, Seleção a preluat cu atât mai mult pe umerii naționalei în galben-verde-albastru speranțele unei întregi națiuni ca juniorii săi de 2002 să recucerească după ceva ani trofeul. Iar năzuințele gazdelor sunt și mai mari prin prisma faptului că este vorba despre primul turneu final mondial juvenil de fotbal din istorie cu Brazilia la pupitrul organizatorului, rol în care se regăsea în trecut la ora competițiilor de seniori.

Tradiția spune în schimb că gazdele n-au în general câștig de cauză în turneele finale mondiale organizate la această categorie de vârstă, cu excepția care confirmă regula, Mexic la ediția din 2011. Brazilia n-a mai triumfat pe scena finală la FIFA U17 World Cup tocmai de la ultima ediție găzduită în Europa, în urmă cu 16 ani în Finlanda, pe de altă parte gazdele întrecerii în curs demarând ca și perfect, cu cel mai bun bilanț după faza grupelor tocmai în dreptul selecționabililor lui Guilherme Dalla Déa: 3 3 0 0 9-1 9 puncte. Pe rând, 4-1 (2-0) cu Canada, 3-0 (1-0) cu Noua Zeelandă și 2-0 (0-0) vineri cu Angola în duelul pentru locul 1 în Grupa A, și cu mențiunea că ultimele 4 goluri înscrise de gazde în actuala competiție au fost marcate după mijlocul reprizei a doua. Momentan, toate bune și frumoase în tabăra Seleção, aflată pe jumătatea de tablou competițional a fazei eliminatorii și cu europenele Franța, Italia și Spania. În principiu, n-ar fi exclusă o semifinală cu Franța.

Dalla Déa a convocat 20 de juniori din generația 2002 și unul din 2003 de la 12 cluburi strict din Brazilia, Palmeiras având cei mai mulți selecționabili în lot, patru, urmată la acest capitol de Flamengo, cu 3, respectiv Corinthians, Gremio, Santos și Sao Paulo cu câte doi fiecare, două treimi dintre golurile din grupă fiind înscrise de trioul alcătuit din mijlocașul Talles Costa, de la Sao Paulo, și atacanții Gabriel Veron și Joao Peglow, de la Palmeiras respectiv Internacional, fiecare trecuți deja de 17 ani și cu câte două reușite la activ.  

Grupa A a fost însă facilă și dezechilibrată, o dovadă în acest sens fiind oferită și de faptul că una dintre cele două ocupante ale locurilor 3 care n-au pătruns din seriile patrulater în optimile de finală cu începere de marți este învinsa Braziliei, Noua Zeelandă, în aceeași categorie cu Tadjikistan, eliminată și aceasta, în vreme ce Mexic, Australia, Chile și Olanda s-au strecurat mai departe în această ordine ierarhică a bilanțurilor realizate de naționalele de pe treapta a treia.

Cât despre ocupantele locurilor 4, dacă Ungaria și SUA și-au făcut deja bagajele cu câte un punct câștigat, în schimb Haiti, Canada, Camerun și Insulele Solomon au părăsit întrecerea cu eșecuri pe linie, unele dintre cele 36 de partide de până acum oferind și scoruri nedemne de un turneu final. Nu prea multe concluzii pot fi așadar trase.

Numărul meciurilor este suficient de ridicat, fiind vorba deja despre cea de-a opta ediție a FIFA U17 World Cup cu 24 de naționale participante, în creștere de la 16 odată cu turneul din Coreea de Sud din 2007, și atunci tot cu 5 reprezentative europene în competiție, precum la startul reuniunii din această toamnă.

Aspect în privința căruia ar fi de menționat că după ediția sud-coreeană se continua cu 6 selecționate europene în concurs, față de cele numai trei la ultimul turneu final cu 16 participante, din anul 2005, cifră redusă însă la cinci și menținută în 2019 odată cu Campionatul Mondial sub 17 ani găzduit de India în 2017, o premieră prin etalarea strict europeană din ultimul act, Anglia – Spania 5-2. Mai concurau acum 2 ani din Europa pe subcontinentul indian și Franța, Germania și Turcia, numai două dintre respectivele naționale de pe bătrânul continent asigurându-și biletele și pentru Brazilia: Franța și Spania. În schimb, Anglia a devenit a doua deținătoare consecutivă a trofeului mondial la grupa de vârstă sub 17 ani care nu s-a calificat pentru turneul final. Abordat în această toamnă în Brazilia din prima urnă valorică de Franța și Spania, iar de Italia și Olanda din urna 3, Ungaria aliniindu-se la start din cea de-a patra și ultima. Iar fără a se întâlni în jocuri directe, cele 5 naționale europene au înregistrat în grupe un bilanț comun general pozitiv de 8 victorii, dintre care 3 ale Franței și câte două ale Italiei și Spaniei, respectiv două remize și 5 înfrângeri.

Apropo de europeni, a fost și cea de-a opta ediție consecutivă de turneu final mondial U17 organizată departe de bătrânul continent, ultimele 7 întreceri în afara Europei fiind adjudecate de Nigeria, și încă de 3 ori, Mexic de două ori iar Elveția și Anglia o dată. De fapt, rareori s-a derulat ”Mondialul” U17 în Europa, mai întâi la a treia și ultima sa ediție drept FIFA U-16 World Championship, în 1989 în Scoția, iar apoi în 1991 în Italia și în anul 2003 în Finlanda. Unde Brazilia cucerea atunci pentru a treia și ultima oară trofeul la această categorie, în dauna Spaniei, cel mai adesea pierzătoare a finalei, în 4 cazuri…

De fapt, nici în ceea ce privește organizarea turneelor finale, și nici în privința numărului de exponente cu drept de calificare, mai nou așadar numai 5 din totalul de 24, care va să zică nici un sfert, răsfrângându-se indirect asupra numărului limitat al triumfurilor europene în ultimul act, ”Mondialul” sub 17 ani nu este apanaj al bătrânului continent, ci mai degrabă un laborator experimental al FIFA de testare și implementare pe liniile răspândirii fotbalului la nivel global.

Spre exemplu, pentru organizarea actualului turneu final și-au depus candidatura numai Peru și Rwanda, federația africană retrăgându-se însă din cursa în doi și lăsând cale liberă sud-americanilor, care au aruncat la rândul lor prosopul, găzduirea fiind implicit preluată de vecinii brazilieni, conform deciziei FIFA din 15 martie. ”Mondialul” în curs ar fi trebuit de fapt să înceapă cu 3 săptămâni mai devreme conform repartizării sale inițiale în grija peruanilor, dar, chiar și așa, tocmai Peru va deveni peste 2 ani prima țară din lume care să găzduiască și pentru a doua oară turneul final FIFA U17 World Cup, într-o revenire pe tărâm incaș după 16 ani.

Dacă Seleção se va alinia peste 2 ani în Peru în calitate de campioană mondială, rămâne de văzut, cert fiind că Brazilia a câștigat primele sale titluri la juniori ”B” în Egipt și Noua Zeelandă dar a pierdut în schimb finale ale turneelor găzduite în America de Sud, atât în Ecuador cât și de peruani.

Nigerienii, calificați și aceștia în optimile din săptămâna în curs, au pătruns cel mai adesea în ultimul act cu trofeul pe masă, de opt ori, câștigând de 5 ori ”Mondialul” U17, urmați pe lista învingătoarelor de Brazilia, cu 3 titluri din 5 finale disputate, și Ghana și Mexic, cu câte două izbânzi finale.

Franța, după URSS în 1987 în Canada, devenea în 2001 în Trinidad Tobago a doua națională europeană campioană a lumii la categoria de vârstă sub 17 ani, grație unui 3-0 în ultimul act cu Nigeria, vecinii ei elvețieni adjudecându-și trofeul acum 10 ani într-un 1-0 în finala cu gazdele, și este vorba tot despre nigerieni, Anglia devenind recent a patra exponentă a bătrânului continent triumfătoare la această grupă de vârstă.

Cvartetul Franța – Italia – Olanda – Spania poartă acum speranțele celor de la UEFA în Brazilia, Franța calificându-se din grupă cu al doilea cel mai bun bilanț după gazde, tot cu victorii pe linie și golaverajul 7-1, iar Spania cu exact același golaveraj, dar cu 7 puncte din 9 posibile, italienii obținând în schimb șase, învinși fiind duminică.

Ibericii au câștigat grupa, 0-0 cu Argentina, 5-1 cu Tadjikistan și 2-0 (2-0) duminică în dauna codașei Camerun, pe când italienii, după 5-0 cu Insulele Solomon și 2-1 cu Mexic, au fost detronați de la șefia seriei patrulater în meciul decisiv la vârf de la încheierea primei faze a turneului final, 1-2 (1-1) duminică seară cu Paraguay, împotriva căreia deschideau scorul prin Pirola în minutul 3.

Franța, pe linie, 2-0 cu Chile, 3-1 cu Coreea de Sud și 2-0 cu Haiti, desprinderea de sud-americani făcându-se spre mijlocul reprizei a II-a prin golurile lui Lucien Agoume în minutul 63 din lovitură de la 11 metri și Isaac Lihadji în minutul 64. Apoi, cu exact același 11 de start, dar și două înlocuiri identice, diferind doar minutele, ”albaștrii” s-au detașat mai rapid de asiatici, prin reușitele lui Amaud Kalimuendo-Muinga în minutul 17 și Timothee Pembele în minutul 42, același Isaac Lihadji punctând din nouă în partea secundă, 3-0 în minutul 78. Unicul gol încasat până acum de francezi cădea apoi în minutul 89…

Selecționerul Jean-Claude Giuntini a apelat apoi la 7 modificări în formula de start pentru ultimul joc din grupă cu haitienii, titularizându-l inclusiv pe unicul component alb de extracție autohtonă din efectivul de 21 de juniori al ”Cocoșului galic”, și anume Johann Lepenant, de la SM Caen, doar rezervă în primele două partide. Iar golurile au căzut tot în minute consecutive din repriza a doua, precum în primul 2-0 cu Chile, contra insularilor înscriind cel mai selecționat junior peste ani al acestei generații în ”albastrul” Franței, cu peste 40 de apariții, și anume Georginio Rutter, marcator în minutul 78, din penalty, respectiv 79.

Iar așa cum ”Mondialul” U17 este o oglindă la scară mare a globalizării manifestate și prin sport, componența lotului Franței este un eșantion al acelorași tendințe pe care de exponențială amplificare, răspândire și în cele din urmă desăvârșire la nivel continental. De fapt, cea mai fructuoasă exponentă a Europei în grupele turneului final brazilian s-a prezentat în primele două meciuri în care și-a asigurat biletele pentru optimi strict fără vreun băștinaș din Hexagon între titulari sau rezervele introduse în teren: Zinga (Le Havre) – Pembele (PSG), Matsima (AS Monaco), Kouassi (PSG), Agoume – cpt. (Internazionale), Kalimuendo-Muinga (PSG; minutul 72, Rutter – Rennes), Aouchiche (PSG), Mbuku (Stade Reims), Ahamada (Juventus; min. 81, Millot – AS Monaco), Lihadji (Marseille; min. 90, Hassan – Chateauroux), Soppy (Rennes). Același 11 și contra coreenilor, dar și două schimbări identice, Rutter intrând însă din minutul 76 în locul lui Kalimuendo-Muinga iar Hassan puțin mai repede în locul lui Lihadji, din minutul 85, după ce Millot intra de astă dată din minutul 64 în locul lui Aouchiche.

Ulterior, în jocul cu haitienii, componența Zinga – Akinjogunla (Toulouse), Kouassi, Agoume (57, Aouchiche), Millot (minutul 90+1, Taibi – Angers), Rutter, Tshibuabua (Saint Etienne), Altikulac (Lyon), Hassan, Lihadji (70, Kalimuendo-Muinga), Lepenant (SM Caen).

Au rămas așadar în cursă toate cele 4 câștigătoare ale trofeului aliniate de la startul turneului final, Brazilia, Franța, Mexic și Nigeria, optimile de finală programând marți partidele eliminatorii Angola – Coreea de Sud și Nigeria – Olanda, miercuri Japonia – Mexic, Senegal – Spania, Brazilia – Chile și Franța – Australia, iar joi: Ecuador – Italia și Paraguay – Argentina.

De notat așadar și prezența Italiei, cel mai sus la ”Mondialul” U17 pe locul 4 în 1987, la a doua ediție, pe-atunci ”U16”, precum și cea a Olandei, o dată pe podium, locul 3 la ediția din 2005, în Peru, batavii având însă viață grea în Brazilia: 0-3 cu Japonia, 1-3 cu Senegal și un 4-0 suficient pentru calificare cu SUA. Mult mai bine s-au prezentat așadar până acum niponii, dar și Paraguay respectiv Spania, trei selecționate câștigătoare de serii fără a pierde vreun joc, imbatabilă fiind momentan și Argentina, a doua în grupa ibericilor. Din fruntea unei serii s-a mai calificat și Nigeria, însă cu un eșec în ultima rundă, 1-2 vineri cu Australia, meci arbitrat de Istvan Kovacs, asistat de compatrioții Marinescu și Artene, implicați și în întâlnirea de duminică 27 octombrie Senegal – SUA 4-1, cu mențiunea că tot din Europa mai sunt delegate brigăzi din țări vecine României, Bulgaria și Serbia, dar și din zona Baltică, Letonia și Suedia.

O idee în plus și despre Ungaria, cândva sfertfinalistă a ”Mondialului” U17, de astă dată primind opt dintre cele 9 goluri încasate începând cu mijlocul reprizei a II-a, după ce a condus în fiecare dispută cu oponentele din emisfera sudică. Vecinii de la vest au pășit cu stângul peste Atlantic, 2-4 de la 2-1 la pauză cu Nigeria, fiind egalați în minutul 20 și depășiți pe final cu goluri în minutele 79, 81 și 86. Ajunși din urmă au fost și în cel de-al doilea meci, 2-2 (2-0) cu Australia de la 2-0 în minutul 20, ”cangurii” revenind în minutele 69 și 74. Și înfrângere pe final cu Ecuador, 2-3 (0-0), după ce ungurii au deschis scorul și au egalat, 2-2, golurile sud-americanilor fiind înscrise în minutele 66, 68 și 86.

Peste o săptămână, duminică 10 noiembrie și luni 11 noiembrie, sferturile de finală. Semifinalele, joi 14 noiembrie, iar finalele la medalii, duminică 17 noiembrie în capitala Brasilia, unul dintre cele 3 orașe gazdă ale competiției.

Acest articol a fost publicat în Fotbal, Internațional, Juniori și etichetat cu , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


noua + 5 =

 


Ultimele articole din categoria Fotbal: