După aproximativ 2 ani de la memorabilul ”ultim meci jucat pe stadionul Dan Păltinișanu” înaintea trâmbițatei demolări între timp amânate a vechii arene, atunci o finală județeană a Cupei României, marele oval a găzduit în prima seară de miercuri a verii cea de-a 26-a partidă oficială de la acea așa-zisă ”ultimă” întâlnire, de astă dată un baraj de promovare în eșalonul 4, cucerit de Flacăra Parța în fața Unirii II Sânnicolau Mare, cu 2-1 la pauză 1-1, joc la care au avut acces absolut toți cei care și-au îndreptat pașii spre incinta sportivă din sudul Timișoarei, mai puțin reprezentantul Sporttim, blocat sistematic fără explicații și prin trimitere de la o poartă la alta, baraj de netrecut. Unirea II l-a pierdut, Sporttim n-a putut consemna, în imposibilitatea de a lua notițe pe marginea acestui 2-1. În consecință, fără cronica meciului și fotografii din cursul partidei, ci doar dinaintea acesteia.
Într-o notă discriminatorie, Sporttim a fost solitar pe lista neagră a interzicerii accesului la acest meci între grupări din Campionatul Județean Timiș de liga a V-a, în contrast cu absolut toate celelalte publicații, ”verde”.
Fără a putea asista la meci, imposibil de făcut aprecieri pe marginea jocului, dar cert este că echipa mai ”în priză”, Flacăra, a înscris după pauză golul victoriei, suficient pentru a trece de Unirea II, care nu mai jucase în cealaltă serie a ”Daciadei Guvid-1984 pe Repede Înainte” din duminica de 6 iunie, în urmă cu peste două săptămâni, când se impunea acasă cu 6-4 în fața Mureșului Cenad și se menținea cu 3 puncte avans și bilanțul 5 4 1 0 22-10 13 în fruntea grupei cu 6 formații. Flacăra a jucat în schimb și în ultimul weekend, 5-0 (1-0) cu cei din Pișchia, a șasea victorie din tot atâtea apariții pentru echipa din Parța în fruntea celeilalte serii a improvizației de primăvară, iar continuitatea i-a prins pare-se mai bine, câștigând și pe ”Dan Păltinișanu” cu destinația Divizia D Timiș.
Anunțat pe site-ul AJF marți la ora 16, în preziua meciului, jocul de baraj a strâns ceva spectatori dar reprezentantul Sporttim a fost lăsat cu ochii în soare, accesul interzis pentru întâlnirea de la ora 19, c-așa-i în fotbal, ordin de la stăpânire, pus în practică prin executare de diverse persoane de la porți, iar în dreptul stăpânirii a se citi Asociația Județeană de Fotbal Timiș, organizatoare a partidei. La ora 18 şi 10 minute am ajuns la intrarea în zona vestiarelor, la care am fost întâmpinat de Traian Dejeu, care mi-a spus că nu este voie să intru pe-acolo, ceea ce nu era ulterior valabil în cazul altor trimiși din presă, informându-mă în schimb că mi se permite pe la poarta E, trimis fiind într-acolo. Fiind o seară foarte, foarte răcoroasă și plăcută, dar și cu timp la dispoziție până la ora de start, n-a fost vreo problemă pe arșița din iunie, însă ce să vezi!? Pistă falsă. Așadar surpriză… Am urcat scările iar unii au venit spre mine si mi-au spus că nu am voie să intru la meci, ordin de la cei de sus. Minune a lumii, Dumnezeu a coborât pe pământ iar ”fotbalul mic” a fost trecut la mari delicatese, nu pentru oricine, strict pe sprânceană, cu tratament special rece-cald pentru o anumită parte unicat a presei.
Apelat în consecință Zaharie Ciev, observator al meciului, care mi-a spus că nu are ce să facă. Bine mersi. Nici românii nu mai prea au multe de făcut, timpul o va dovedi, pe fondul prostiei răutăcioase ca o cangrenă pentru nația carpatină, slalomul printre cretini devenind pe zi ce trece sport extrem.
Și totuşi, am reuşit câteva fotografii de pe arena ”Dan Păltinișanu”, chiar inedite dat fiind circumstanțele aparte, ideal de preluat de oficioasele obișnuite peste ani a pescui clișee din paginile Sporttim. Cât am putut sta acolo au intrat peste 100 de spectatori și a venit și Jandarmeria, spunându-le că o parte a presei nu are voie, la care un jandarm a replicat că presa este liberă. Ei bine, se mai și schimbă vremile… Și chiar nu-i venea să creadă că n-ar mai fi tocmai liberă în privința accesului: ”Noi nu am primit nici un comunicat din partea AJF-ului că presa nu are voie.” Dar mai sunt oare necesare asemenea înștiințări, când totul poate funcționa și altfel, pe repede înainte, din aproape în aproape și cu improvizații de ”urgență”!? Pardon, ”alertă”. Și au plecat sus…
Între timp a venit și Nicușor Tanasoglu şi a rămas și acesta surprins că nu mi se permite intrarea la meci: ”Hai cu mine!” Și au venit oamenii de ordine si m-au rugat să nu intru. Dacă m-au rugat, pesemne îmi doreau binele, să n-o pățesc de rău. Și am plecat. Moment în care a apărut și primarul Parţei, Drăgan, care m-a invitat sus, explicându-i însă că nu am voie să intru: ”Nu mi se permite, chit că alții au intrat.”
”Nu se poate! Chiar dumneavoastră!? Care scrieți despre tot fotbalul mic… Să nu aveţi voie? Cine v-a interzis?” Iar Ionel Bolog a spus ”cei de sus… Dacă știam că intru într-un asemenea rahat, mai bine nu veneam; aici noi ne cunoaştem de peste 40 de ani.” Toți cei cu care am interacționat în aceste edificatoare momente pentru starea fotbalului timișean și românesc în general au dovedit omenie, compasiune și înțelegere, dar ce folos? Ordinele sunt pentru a fi executate și Dumnezeii au coborât pe pământ pentru a ne lumina și călăuzi pașii în situații de ”alertă”.
Să trăiți, am înțeles. Îndepărtare de stadion pe repede înainte, fără joc de glezne, nespecificat în protocolul de interzicere a accesului în stadion. Acest bastion al rezistenței la a 26-a reprezentație oficială după cântecul de lebădă amânat înaintea demolării lăsate pe altădată cândva.
În protocolul interdicției n-a fost specificată nici interzicerea efectuării de fotografii în spațiul public, așa încât o altă indiscreție, clișee cu ”minuni” de la stadion, pentru a nu folosi termenul mizerie, cu tente negative. Reamintindu-mi însă despre cotele recoltelor cincinale, m-am reeducat brusc pe repede înainte, ”Să fim pozitivi, tovarăși!”, în sensul gândirii sănătoase cu tente strict laudative, și am încercat compilarea unei ode pe adresa stăpânirii: ”AJF e mare / AJF e tare / Flexându-și mușchii nevoie mare / O parte a presei în parcare.”
Fotbalul timișean poate mulțumi din inimă stăpânirii pentru oportunitatea de a fi avut în calendarul său competițional marea finală de baraj județean Flacăra – Unirea II pe ”Dan Păltinișanu” – o mutare de geniu, iar Sporttim este vinovat pentru relele, cutumele și metehnele din mândrul fotbal timișean, de unde și blocajul accesului la baraj. Bine ni s-a făcut, o măsură înțeleaptă, de bun simț și bine calibrată a stăpânirii în sensul stârpirii elementelor reacționare, măsură precum toate celelalte de peste ani. O țară plină de măsuri, de distanțare la 1,5 metri, 2 sau 4, dar și de duioasă expediere a marginalilor indezirabili. Simple amintiri despre viitor.
Despre cele care aveau să se întâmple pe gazon am aflat telegrafic ulterior, Parța – Unirea II 2-1 (1-1), fără a le vedea însă cu ochii mei. Dacă e să mă iau după informatori, și aceștia de bună credință, Unirea II a deschis scorul în minutul 43 prin Bogdan Moroșan, iar egalarea a venit după un minut, semnată de Remus Barburescu. La reluare, în minutul 62, cei de la Parța au punctat pentru 2-1 prin reușita lui Ovidiu Semenea, rezultat final, chit că învingătoarea a mai ratat și o lovitură de la 11 metri cu 10 minute înainte de final, prin Doru Sabău. Promovare în liga a patra. Din 7 mutări. Genială, AJF.
Dumnezeu să-i apere, căci nu știu ce fac. Și fotografiile pe care totuși le-am efectuat… De Iosif Canea.
