Franța, din nou campioană a lumii

După două finale de Campionat Mondial în emisfera sudică fără gol marcat în timpul regulamentar de joc, ultimul act al FIFA World Cup 2018 a oferit nu mai puțin de 6 goluri la revenirea turneului final pe bătrânul continent, duminică, la Moscova, unde Les Bleus au intrat pentru a doua oară în posesia trofeului suprem al competițiilor la nivel de echipe reprezentative, repetând triumful de pe teren propriu din urmă cu exact două decenii dar și făcând uitată finala pierdută acasă cu Portugalia a Campionatului European din urmă cu 2 ani: Franța – Croația 4-2 (2-1).

La capătul unei întreceri neplăcute pentru campioanele mondiale din mileniul 3, Brazilia părăsind turneul final în sferturi, Spania în optimi iar Germania încă după faza grupelor, așa cum pățea tot în calitate de deținătoare a trofeului și Franța în 2002, pe când Italia nici n-a reușit să-și asigure biletele pentru Rusia, ”albaștrii” din Hexagon au excelat din nou la capitolul goluri marcate în ultimul act, și mai multe față de succesul de la Paris din iulie 1998, într-un 3-0 cu Brazilia.

Fără a străluci, ba din contră, rămânând încă din startul partidei în umbra Croației la capitolul posesie a balonului și dominare teritorială, Franța a preluat însă de două ori conducerea în prima repriză în urma unor faze fixe executate de șeptarul Griezmann, dintr-o lovitură liberă ușor acordată în urma căreia Mandzukic a șters balonul cu capul în plasa laterală a propriei porți, respectiv dintr-un corner tot de pe flancul drept, la care, la prima bară, marcatorului Perisic i s-a prelins balonul și pe mână, centralul apelând în cele din urmă la tehnologia video și acordând penalty, transformat de același Antoine Griezmann: 2-1 în minutul 38.

Paul Pogba, cu un stâng din afara careului în dreapta lui Subasic pe o minge blocată de croați la un alt șut de la marginea suprafeței de pedeapsă, și junele Mbappe, tot printr-un șut din aceeași zonă, au desprins decisiv Franța în minutele 59 și 66, 4-1 la care după doar 3 minute Mandzukic a redus din handicap la o mare eroare de distribuție pentru acest nivel a portarului Lloris, elevii lui Zlatko Dalic întreținând astfel iluzia unei noi reveniri.

Deși vioară întâi în majoritatea întâlnirii și autoare a unei noi egalări și în cel de-al patrulea ei meci consecutiv din fazele eliminatorii, stângul lui Perisic de la 14 metri la colțul lung, în urma unei lovituri libere executate de Modric și continuată prin 3 lovituri succesive de cap plus așezarea lui Vida, anihilând în minutul 27 autogolul lui Mandzukic din minutul 18, Croația a plătit tribut celor două imprudențe din partea întâi din propriul careu cât și inspirației șuteurilor de culoare ai Franței din prima jumătate a reprizei a II-a, beneficiind și de spațiile largi avute la dispoziție.

Lacătul francez a rezistat în fața insistenței croate iar astfel selecționerul francez Didier Deschamps s-a înscris pe o extrem de scurtă listă a foștilor jucători deveniți campioni ai lumii și ca antrenori, după ce tehnicianul în vârstă de 49 de ani ridica în calitate de căpitan al Les Bleus atât trofeul mondial cât și cel continental, în 1998 și 2000.

A fost totodată și prima finală de la cea asiatică din anul 2002 decisă în timpul regulamentar de joc, celelalte trei din actualul mileniu având nevoie de reprize de prelungiri, în care Spania a dat lovitura Olandei în 2010 în Africa de Sud, iar Germania tot cu 1-0 Argentinei acum 4 ani în Brazilia, sau chiar de lovituri de departajare, fructificate de Italia contra Franței, 1-1 și 5-3 la Berlin în iulie 2006.

Croația, devenită prima formație calificată din faza grupelor dintre exponentele spațiului ex-iugoslav la turneele finale mondiale din noul mileniu, după ce în 2002 reprezentanta federației de la Zagreb și Yugoslavia nu intrau în optimi, iar la fel în 2006 tot Croația și Serbia & Muntenegru, în 2010 Serbia și Slovenia iar în 2014 din nou Croația și Bosnia & Herțegovina, și-a adus un aport substanțial la spectacolul sportiv al finalei moscovite, încheind competiția cu fruntea sus.

Franța, care a trecut în fazele eliminatorii în limita timpului regulamentar de Argentina, Uruguay și Belgia, înscriind patru, două respectiv un gol, a preluat astfel sceptrul suprem de la nemți, în cea de-a patra finală consecutivă adjudecată de tot atâtea selecționate europene, în special din fotbalul latin. Croația, care alături de Uruguay și Belgia a obținut punctaj maxim în faza grupelor, mai apoi calificându-se după lovituri de departajare în dauna Danemarcei și gazdei Rusia, respectiv în prelungirile de miercuri contra Angliei, n-a mai avut suflul pentru a anihila un și mai mare handicap în meciul cu trofeul pe masă.

Franța: Lloris – Pavard, Umtiti, Varane, Hernandez – Kante (54, Nzonzi) – Mbappe, Pogba, Griezmann, Matuidi (73, Tolisso) – Giroud (81, Fekir).

Croația: Subasic – Vrsaljko, Lovren, Vida, Strinic (81, Pjaca) – Rebic (70, Kramaric), Brozovic, Modric, Rakitic, Perisic – Mandzukic.

Mbappe a fost recompensat cu trofeul FIFA Young Player iar căpitanul croat Modric cu premiul Golden Ball, în vreme ce englezul Harry Kane a cucerit titlul de golgeter al turneului final, urmat pe acest podium de Griezmann și Lukaku, belgianul Courtois titlul de cel mai bun portar al întrecerii iar Spania trofeul Fair Play.

A arbitrat argentinianul Nestor Pitana. Cartonașe galbene: Kante, Hernandez – Vrsaljko.

Distribuie
Acest articol a fost publicat în Fotbal, Internațional și etichetat cu , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


sapte + = 16

 


Ultimele articole din categoria Fotbal: