Șuntată la mijlocul săptămânii de găzduirea unui prim meci acasă de campionat din octombrie încoace, și suntem în Ajunul Sfântului Nicolae, Ripensia a resimțit astăzi din plin, cu ocazia întâiului joc în Liga 2 din 7 noiembrie – aproape o lună, pierdut cu 2-0 (2-0) în deplasare în Banat, efectele discontinuității competiționale cu care a fost nevoită să se confrunte ca urmare a abuzivelor, absurdelor și deloc necesarelor protocoale induse de FRF în fotbalul românesc fără pic de justificare științifico-medicală și total disproporționate ca nivel al complicațiilor pe seama grupărilor secund-divizionare în raport cu riscurile doar inflamate isteric de mass-media, nimic altceva, în ”narațiunea oficială” a farsei cu manipulare de la A la Z poreclită Covid-19. Situația în care a ajuns să se afle Ripensia, luxată din mai multe puncte de vedere, este exemplul perfect din sport al consecințelor diabolicului complot urzit pe pielea omenirii de oculta satanică posedând lumea, și căruia decidenții din România i-au dat concursul prin implementarea unor restricții normative demontate argumentat peste hotare în aceste zile în totalitatea lor din cele mai credibile, pertinente și profesioniste reputate minți luminate și respectabile din medicină, știință, cercetare și nu numai. Se dovedește aspect după aspect, fără urme de îndoială, că toate măsurile solicitate maselor de bună credință dar neavizate nu-și aveau deloc locul și rostul în conspirația înadins creată, o exersare a minciunii la superlativ în scopul de a controla, sabota și pauperiza în timp societatea civilă, de a-i restrânge libertățile civice sub pretextul de moment al unei false epidemii, nici măcar declarată oficial în Carpați. În sport, dreptul legitim de a-ți apăra șansele prin joc a fost violat fără discuție, fiind suficient de notat doar ca prim aspect că mult invocatele ”testări” sunt absolut irelevante dar mai ales și în primul rând eronat identificate ca menire a lor, ceea ce o spune chiar inventatorul PCR, laureat al Premiului Nobel pentru descoperirea sa. Despre care, ceva mai în detaliu mai jos…
În loc să apere interesele fotbalului și ale participantelor la întrecerile din Carpați, FRF n-a făcut altceva decât să se alinieze în vederea lansării noului sezon, după stoparea celui precedent, conformismului fără abatere al implementării unor impuneri normative nu doar deloc necesare și detrimentale binelui fizico-psihic individual și colectiv al protagoniștilor, ci care au și alterat semnificativ mai tot ceea ce ține de bunul mers al unei competiții a Ligii 2 și așa cu suficiente probleme.
Nu numai că toate măsurile, procedurile și reglementările solicitate cluburilor n-au deloc acoperire, justificare și argumente probate de dovezi autentice dinspre sferele științei, medicinei, cercetării, ceea ce ar fi suficient pentru stoparea peste noapte a acestor inginerii sociale cu tentă punitivă nedetectată de publicul susceptibil condiționării, dar sunt realmente o injustă povară pentru participantele la Liga 2, atât ca perturbare a ciclurilor normale de pregătire și al sistemului competițional, cât și în plan financiar, inducând costuri suplimentare deloc necesare, pentru a nu mai pomeni despre bătăile de cap, stresul, timpul și energiile risipite fără motiv de către cei direct implicați, starea lor emoțională fiind subtil afectată. Și cât stomac, răbdare și înțelegere să poată avea cei periodic ”testați” fără absolut nici cel mai mic motiv real!?
Și totul strict numai pentru o colosală scamatorie de proporții mondiale, indusă sârguincios și în România. Unde FRF a dansat exact cum a vibrat ”de sus” lanțul ierarhic al filtrării impunerilor până la firul de iarbă.
Ripensia a căzut cel mai rău din Liga 2 în această capcană a vânătorilor de ”pozitivi” și ”cazuri”, și parcă i-a fost scris încă dinaintea campionatului, dat fiind amânarea deplasării din runda inaugurală, la U Craiova 1948, nou-promovată care anunța probleme de lot la start.
Iar timișorenii au ajuns să fie șuntați deja de la organizarea a nu mai puțin de 3 meciuri acasă, mai exact cel programat inițial dar și la rejucare cu CS Mioveni, precum și cel cu Farul.
Asta pentru a nu mai reaminti despre dezechilibrul din capul locului al sistemului competițional croit de FRF în condițiile opțiunii pentru disputarea doar turului de campionat, nu și a returului, astfel încât Ripensia s-a ales până acum cu numai 4 partide pe teren propriu în Liga 2 în aproape 3 luni de zile, începând din 9 septembrie, când debuta în cele din urmă cu întârziere, abia după derularea etapei a II-a, și deloc din vina sa. Comparativ, astăzi a bifat cel de-al 7-lea meci afară… Iar următoarea partidă se anunță a fi tot… în deplasare, vineri 11 decembrie la Cluj, de la ora 16.
Ripensia este privată de un meci acasă de campionat de 5 săptămâni, nefiresc fiind și aspectul că astăzi a jucat abia prima partidă în Liga 2 după o pauză forțată în această competiție de 4 săptămâni, și asta în plin sezon de toamnă.
Iar dacă notăm că roșu-galbenii s-au aliniat de la ora 11 pe arena ”Mircea Chivu” din Reșița după o serie de 3 victorii în deplasare dintr-un șir de 4 triumfuri între 20 octombrie și 7 noiembrie, după care le era scurtcircuitată prezența strict pe seama unor ”testări” fără rost și ”rezultate” care nu înseamnă nimic altceva decât maculatură statistică pentru urzitorii ingineriei sociale fără știința populației, atunci s-ar putea estima că traiectoria sportivă a grupării din Timișoara a fost vădit influențată negativ în ultima lună de niște protocoale extrasportive despre a căror implementare ar trebui să dea socoteală FRF, în condițiile în care rigorile zilei sunt un nonsens pe radarul oricărui om de știință, doctor în medicină ori cercetător atât competent și cu discernământ, cât și onest.
În principiu, credibilitatea competiției și a ierarhiei provizorii rezultante este deja implicit afectată și alterată, iar cu cât vor mai surveni și alte amânări de jocuri sau decizii la ”masa verde” care n-au de-a face nici măcar cu rațiunea lucrurilor, darmite cu sportul, și asta doar pentru a fi alimentată și în continuare isteria pe marginea unei farse, cu atât mai mult se va ciobi integritatea Ligii 2.
A cărei cursă pentru calificarea în play-off este ca și compromisă din punct de vedere principial și etic al spiritului sportiv, din moment ce este influențată agravant pe linii extrasportive de circumstanțe pentru care cluburile nu se fac deloc vinovate. Responsabilitatea implementării cadrului strâmb al setului absurd de măsuri care a dat peste cap mersul Ligii 2 în acest tur cu scop de departajare este a Federației Române de Fotbal, iar culpa este a federalilor, echer în fața MTS, la rândul său executant de nimic al unor absurdități care se vor contura în adevărata lor grozăvie abia în timp, dar când totul va fi deja mult prea târziu…
Au compromis ediția 2020-2021, iar Ripensia este un exemplu viu. De la acel 0-1 la Chiajna, în 7 noiembrie, timișorenii au fost prinși în lasoul vânătorilor de umflat statistici propagandistice, iar astăzi, în 5 decembrie, au resimțit din plin efectele, fiind înfrânți în deplasare pentru prima oară după 4 jocuri sau aproape două luni de la un alt 2-0, tot în fief-ul unei nou-promovate, din Slobozia.
Iar maniera în care au fost depășiți de nou-promovata CSM Reșița, care n-a mai conturat până acum un asemenea dolofan 2-0, a dovedit cât rău poate face unui colectiv sportiv o ”izolare” cu ”distanțare socială” de două săptămâni în plin campionat, 14 zile fără pregătiri comune ale unui lot dintr-un sport de echipă. Abia vinerea trecută se reapucau ripensiștii de antrenamente după ce li se interzicea două săptămâni să se întâlnească de forță majoră după liniile aberant trasate de urzitorii ingineriei sociale în derulare, dar fără nici cea mai mică justificare reală de natură medicală, științifică.
Asta nu mai e nici măcar viață – ce tot propun sfătos și grijuliu din martie încoace fățarnicii executanți echer din capitală ai politicilor globale de demoralizare a populației, darmite sport.
A rezultat a treia lor înfrângere în deplasare la nou-promovate din Liga 3, bilanțul general afară al Ripensiei devenind 7 2 0 5 4-16 6 puncte.
S-au întâlnit două necăjite bănățene vecine ierarhice și șuntate încă din chiar prima etapă de campionat, în care n-au jucat, reșițenii așteptând în virtutea numărului impar de cluburi din Liga 2, și a câștigat gazda mai conectată la pulsul și ritmul întrecerii de campionat, în care evolua și săptămâna trecută, joi, 0-0 la Rapid, ca parte a unei ”duble” în deplasare cu tot cu eșecul cu 1-0 la Farul, fără a avea însă ulterior Cupa României în program.
Reșițenii se redresau acasă de dată recentă, cu Alin Minteuan nou la cârmă, 1-0 în jocul amânat de două ori cu Concordia și 2-1 cu ”U” Cluj în 12 și 14 noiembrie, astăzi înscriind pentru a doua oară de două ori într-o partidă în această ediție a Ligii 2, din centrări de pe dreapta în prima repriză.
Inițial, CSM nu înscria acasă în primele 3 apariții după promovare, 0-4 cu Petrolul, 0-0 cu ASU Politehnica și 0-3 cu cei din Slobozia, primul gol marcându-l abia în 17 octombrie, într-un alt eșec, 1-2 cu necăjita Pandurii Lignitul.
Mai confortabilă afară, unde se impunea cu 1-0 la Bacău și Buzău, remizând 0-0 la bucureștenele Metaloglobus și Rapid, CSM Reșița se alinia în etapa a 15-a cu cele mai puține goluri marcate în acest sezon, 7 în 13 apariții, la egalitate de puncte în ultima pătrime a clasamentului cu oaspeții de pe Bega, singurii fără remiză în Liga 2.
Și n-aveau cum s-o obțină în condițiile date, cărășenii exploatând momentul complicat al Ripensiei, cu săptămâna dată complet peste cap după ce marți a aflat că nici meciul amânat pe miercuri, a doua zi, cu CS Mioveni, nu se va mai disputa.
Cosmin Petruescu a apelat la 4 noi titulari față de jocul pierdut duminică pe ”Electrica” în Cupa României cu Astra, și anume Lalic – atunci rezervă neutilizată, care a început în locul lui Țieranu – astăzi rezervă, Vasluian, care nu era convocat duminică, Stoi și Tudorache – intrați atunci din minutul 64, pe când Neagu, Popovici și Ene n-au mai fost înscriși în 11-le de start din Valea Domanului, rezerve. Iar comparativ cu ultima deplasare în campionat, la Chiajna, noi în formula de început au fost astăzi Burdeț, Rogac, Fridrich și Stoi, schimbări așadar mai degrabă pe linie defensivă.
Care defensivă s-a cam clătinat încă din primele minute la Reșița, în urma unor faze fixe de pe dreapta, fără însă ca gazdele să-și fi reglat și tirul.
Și totuși înscriau încă din primul sfert de oră, insistând tot pe flancul drept, centrare a lui Buș și cap Victoraș Astafei, 1-0 în minutul 13.
Meciul continua să curgă aproximativ în aceeași notă, cu imprecizii la finalizare ale nou-promovaților, reușind să treacă peste accidentarea fundașului central căpitan Dudea, înlocuit în minutul 26.
Căci veteranul Laurențiu Breșneni avea să dubleze avantajul în minutele dinaintea pauzei, din careul mic, după o lovitură liberă executată de Dat din dreapta suprafeței de pedeapsă: 2-0 în minutul 40.
Ripensia scăpa totuși cu fața curată, iar cu atât mai mult în repriza a II-a, când doar imprecizia gazdelor, inspirația portarului Dobre dar și rugăciunile sale la îngeri au limitat proporțiile scorului, înghețat.
Petruescu a încercat o revitalizare, triplă schimbare după o oră de joc, la CSM intrând apoi ex-ripensistul Chera, pentru ultimele 20 de minute, însă meciul era deja jucat…
Fără a știrbi absolut deloc din meritele victorioasei CSM Reșița, la modul general este o înfrângere suferită de fotbal ca joc competițional în regim de dictatură pseudo-medicală, astăzi cu Ripensia în rol de pacient-victimă al evidentului vast caz în speță.
Sporttim va demara publicarea unei noi serii de consemnări ale realității factuale obiective de actualitate din afara lumii arenelor, asta și în condițiile în care presa generalistă este într-un cu totul alt film, consemnări bazate pe documente inclusiv oficiale și în orice caz cu parafă științifico-medicală, cu surse verificabile de pe cele mai competente și pertinente trepte ale profesionalismului din respectivele domenii la nivel global, care deconspiră dictatura pseudo-medicală Covid-19 și demască implicit manipularea de la A la Z din ”narațiunea oficială” servită zilnic publicului neavizat, aspecte fundamentale și de mare interes care tocmai de aceea nu sunt deloc diseminate în mass-media din România. Rol asumat în condițiile în care omiterea unor vitale informații cheie din spectrul știrilor mediatice este voită și înadins, în ideea țintuirii populației cât mai departe de adevărurile imediate de peste hotarele patriei, tocmai pentru a fi mai lesne controlată în propria țară.
Momentan, de reiterat realitatea într-o mult mai mică măsură decât tot repetă mass-media minciuna sfruntată a ”narațiunii oficiale”…
Sâmbure al situației în derulare în 2020, deși lumea se bazează pe Real Time – PCR pentru așa-zisa ”diagnosticare” a infecției SARS CoV-2, știința este cât se poate de implacabilă: testul cu pricina nu se pretează scopului în sine. Amănunt cheie repetitiv semnalat în timp de însuși inventatorul tehnologiei reacției de polimerizare în lanț, pe scurt PCR, biochimistul Kary B. Mullis, laureat în 1993 al Premiului Nobel în chimie tocmai pentru această descoperire și decedat anul trecut la vârsta de 74 de ani, care avertiza că PCR constituie o metodă improprie și neadecvată de detectare a unei infecții virale, luările sale de poziție în acest sens fiind numeroase, unele la dispoziție, verificabile: o scurtă înregistrare video cu explicațiile sale, inserată ceva mai jos. În plus, întreaga propagandă a ”narațiunii oficiale” se bazează pe eronata presupunere – truism adoptat în discursul public ca fiind evident și adevărat, fără discuție ori alte întrebări – că a fi ”pozitiv” la acest test RT-PCR echivalează cu a fi ”infectat”, bolnav de Covid-19: fals. Aspecte care contează decisiv în contextul în care federații sportive improvizează forțat sisteme competiționale surogat – niște experimente pe pielea participantelor – în funcție de efectuarea unor ”teste” și ”rezultatele” acestora. Însă lipsa de informare care a dus la luarea acestor decizii și condiționările la care federalii au fost supuși pe linie ministerială și în general administrativă nu pot constitui scuze pentru subminarea propriilor întreceri. În loc de a se bate pentru interesele și binele lor, au acceptat și adoptat niște protocoale absolut nejustificate, etalând o gestionare a situației croită după interesele și pârghiile federale în raport cu ”superiorii”, nu după nevoile reale ale membrilor afiliați.
Așadar testul în speță nu se pretează scopului în sine. Ceea ce demontează și chiar pulverizează încă din start, de la bazele sale, întregul protocol al abordării așa-zisei combateri a ”bolii” Covid-19, asta în condițiile în care stările de izolare și carantină, de ”urgență” și ”alertă”, dar și măsurile de igienă și ”distanțare socială”, sunt stabilite pe baza numărului cazurilor și al ratelor de mortalitate generate ca urmare a așa-ziselor teste destinate a identifica pacienții ”pozitivi”, în condițiile în care și ”pozitiv” este eronat echivalat cu ”infectat”, una dintre găselnițele ”oficiale” cât se poate de departe de adevăr.
În plus, una dintre secvențele primare ale testului PCR impus de OMS se regăsește în ADN-ul tuturor oamenilor, ceea ce implică aspectul că dispozitivele de testare agreate de Organizația Mondială a Sănătății ar genera rezultate pozitive în cazul fiecărui locuitor al planetei. “CTCCCTTTGTTGTGTTGT” constituie o secvență primară existentă în documentul de protocol al OMS pentru testarea PCR a ”coronavirusului”, dar exact aceleași 18 caractere, în aceeași ordine, se regăsesc și în cromozomul 8 al speciei umane în intervalul de la 63648346 la 63648363, numărul de identificare al secvenței fiind NC_000008.11, iar lungimea sa, 145138636.
Dacă autoritățile sunt setate pe modul pilot automat pentru a implementa niște recomandări și directive ”de mai sus” iar diferitele organizații le preiau orbește cu mâna la chipiu, asta nu înseamnă nicidecum că respectivele măsuri, a se citi inginerii sociale, sunt neapărat necesare și adecvate, motiv pentru care trebuie relevat și subliniat ceea ce nu se spune sau înadins se omite în ideea derulării de la sine și fără asperități a celor puse la cale. Dovezile enumerate mai jos cu date oficiale și trimiteri cu referințe, în spiritul realității factuale obiective, menirea presei fiind să informeze ceea ce se întâmplă de fapt, și nu să manipuleze precum mass-media după ”narațiuni oficiale”, așa cum menirea federațiilor de profil sau a administrațiilor cu putere de decizie ar fi să vegheze la asigurarea binelui sporturilor păstorite respectiv al societății în întregul său.
CDC, Centers for Disease Control and Prevention – organism guvernamental al SUA responsabil cu situația în derulare, a publicat un studiu de cercetare al unor virusologi care dovedește că SARS-CoV-2 e inofensiv pentru ființa umană. Scopul demersului a constat în descrierea de către 20 de virusologi a stării științifice a izolării, purificării și caracteristicilor biologice ale ”noului” virus SARS-CoV-2, iar publicarea studiului, pentru împărtășirea informației și altor oameni de știință, în vederea sprijinirii propriilor lor studii de cercetare. La analizarea studiului publicat în Jurnalul Bolilor Infecțioase Emergente de pe portalul guvernamental al SUA, rezultă că ”noul” virus n-a fost izolat adecvat ori purificat, implicând imposibilitatea dovedirii însăși existenței acestui virus. În locul izolării sale și a secvențierii genomului de la un capăt la altul, virusologii s-au rezumat, conform secțiunii intitulate ”Secvențierea întregului genom”, la raportarea la 37 de împerecheri de referință din mostre nepurificate utilizând probe PCR, așadar 37 din circa 30.000 despre care se pretinde a fi genomul virusului intact, care 37 de segmente au fost ulterior încărcate într-un program computerizat ce a completat restul perechilor de referință, abordarea de acest tip printr-o generare computerizată neavând o bază probată științific, ci echivalând cu o fraudă științifică, după cum explică doctorul Tom Cowan.
Respectivii virusologi au introdus ca parte a studiului lor soluții despre care afirmau că conțin virusul într-o varietate de culturi de țesuturi, incluzând trei cu celule umane, fără însă ca vreuna să fi devenit infectată, unica infecție fiind detectată la celulele renale ale maimuței, însă fie și în acest caz doar prin adăugarea în amestec a gentamicinei și de Amphotericina B, toxice rinichilor maimuțelor.
Așadar, prin aplicarea propriilor metode de cercetare, grupul virusologilor a descoperit că soluțiile conținând fie și în cantități însemnate SARS-CoV-2 nu s-au dovedit a fi infecțioase pentru fiecare dintre cele trei culturi de țesuturi umane testate, dovedind în felul lor că “noul” coronavirus nu este infecțios pentru ființa umană, concluzie ca mărturisire în sine, cât se poate de clară și evidentă, studiul fiind și publicat care va să zică până chiar și de CDC.
În încercarea virusologilor de a dovedi o infecție, au trei variante drept model de testare, și anume ”gazda” umană, cea animală și alternativa inoculării de soluții care ar conține virusul într-o serie de culturi de țesuturi, constituind și cea mai fiabilă cale de abordare, cu mențiunea că inoculările n-au dus vreodată la lizarea țesutului, doar dacă țesutul a fost în prealabil otrăvit.
Iar în cazul studiului în speță, cercetătorii au semnalat că au decis prin consens care ar fi genomul real al SARS-CoV-2, dar programe computerizate diferite pot genera versiuni diferite, așa încât hotărârea consensuală implică un caracter ficțional.
Conform virusologilor al cărui studiu a fost publicat în jurnalul oficial, “am examinat așadar capacitatea SARS-CoV-2 de a infecta și de a se multiplica în mai multe primate comune și linii de celule umane, incluzând adenocarcinom (A549), ale ficatului (HUH 7.0) și celule embrionice renale (HEK-293T). În completare la Vero E6 și celule Vero CCL81. Fiecare linie celulară a fost inoculată la o ridicată multiplicare a infectării și examinată la 24 de ore post-infectare. N-a fost observat nici un CPE în nici una dintre liniile celulare cu excepția Vero, care a crescut. În contrast, HUH 7.0 și 293T au manifestat doar modeste replici virale iar celulele A549 au fost incompatibile cu infecția SARS CoV-2.”
Una peste alta, abundă în cascadă dovezile care demontează ”narațiunea oficială” trâmbițată de executanții în teritorii ai marii scheme de natură ocultă ticluită din umbră, însă inocularea forțată a fricii a dat deja rezultate în masă, sub forma unei îndoctrinări condiționate pe liniile adoptate de populație fără a-și adresa întrebări în legătură cu veridicitatea reperelor discursului public al decidenților, generând nejustificate temeri care se manifestă constant în această toamnă. Frica este principalul uriaș inamic al publicului neavizat și înspăimântat de niște naratori ai versiunii oficiale inconștienți în raport cu consecințele negative ale unor asemenea trăiri la nivelul mentalului individual și colectiv al populației, o bombă cu ceas și nu neapărat cu efect doar întârziat. S-a murit, se moare și se va muri însutit mai mult de la felurite alte boli, dar și de pe urma ”izolării” și tuturor nejustificatelor măsuri de așa-zisă combatere a SARS-CoV-2, decât de la fantomaticul virus sperietoare, despre care nici n-ai știi că l-ai avea, dacă n-ai fi ”testat”.
Căci este vorba de fapt despre protocoale fără pic de justificare științifico-medicală cu caracter autentic și veritabil, ca parte a nici mai mult nici mai puțin decât strict un scenariu experimental pe viu de probare a concertării în acțiune a celulelor administrative operative de criză ale statelor și de testare a obedienței populației la draconice dictate care ne reamintesc de sumbre umbre ale istoriei, gen camuflaj nocturn în cursul unor conflicte și acelea prefabricate.
Nenumărate documente oficiale cu referințe verificabile publicate de însăși organizații cu impact mondial în actuala stare de fapt, precum OMS, demonstrează implicit și în mod elocvent că ”motivele de siguranță” invocate sunt supradimensionate în aceleași tente ale supralicitării ”stării de alertă” de către autoritățile ”de la centru” din întreg spectrul politic, executante ale unor ordine de ”și mai sus”, constrângând inclusiv lumea arenelor la adoptarea unor regulamente cât se poate de absurde, pe care le și aplică zelos, reflex adoptat voluntar până și de unele echipe.
Ori însuși inventatorul reacției de polimerizare în lanț, abreviat PCR, descoperire pentru care a fost laureat cu Premiul Nobel în chimie, Kary B. Mullis, a avertizat că testul PCR nu poate detecta o infecție virală, nefiind destinat unui scop cu caracter de diagnosticare. În consecință, ”testul” COVID-19 este fără doar și poate o fraudă științifică și nimic altceva, dat fiind că PCR nu poate detecta infecția, farsă care însă prinde pentru că până chiar și foarte puțini medici au cunoștință despre resorturile acestui test RT-PCR, abreviere a Real Time-Polymerase Chain Reaction.
Una dintre înregistrările video în care Mullis atrage atenția la detalii și amănunte, iar expunerile pe care le-a efectuat de-a lungul timpului ar fi și altele, contrariat de măsura în care invenția sa a fost utilizată ulterior în scopuri pentru care nu a fost concepută…
Kary B Mullis a explicat așadar că prin utilizarea anumitor protocoale pentru testul PCR, oamenii de știință pot obține rezultatul dorit: ”În cazul PCR, dacă procedezi cum trebuie, poți găsi aproape orice în oricine”. Întrebat fiind ”cum este utilizat greșit PCR pentru a estima dacă toți acești presupuși viruși liberi ARN sunt sau nu prezenți?”, Kary B. Mullis a atras atenția că ”interpretările sunt eronate”, explicând că prin utilizarea anumitor protocoale pentru testul PCR, oamenii de știință pot obține rezultatul dorit, ceea ce este extrem de semnificativ: ”În cazul PCR, dacă procedezi cum trebuie, poți găsi aproape orice în oricine, căci sunt foarte puține molecule pe care nu le-ai avea în organism. Adevărata utilizare incorectă este că nu-ți trebuie într-adevăr un test pentru HIV, nu-ți trebuie un test pentru ceilalți 10.000 de retroviruși nedenumiți care se găsesc de asemenea… Cineva care are HIV are și orice altceva care poate fi detectat la testare. A testa pentru asta n-are o însemnătate specială. Căci îți permite să iei o cantitate foarte mică din orice, infimă, și s-o întorci pe toate fețele – e o interpretare eronată”.
Care va să zică, la o examinare mai atentă și în detaliu a aspectelor de natură științifico-medicală, concluzia indubitabilă este că testele PCR sunt fără vreo însemnătate ca formă de diagnosticare pentru determinarea unei presupuse infecții induse și de așa-zisul nou virus, deloc convingător ca fiind într-adevăr și ”nou”.
Pe marginea remarcilor inventatorului PCR au atras atenția și alți profesioniști din domeniu, Thomas S. Cowan, doctor în Medicină, semnalând faptul că testul PCR n-are nici o valoare de utilizare în actuala stare de fapt din 2020 deoarece n-a fost niciodată standardizat și comparat cu un virus izolat, în ideea că nu doar că n-are acuratețe, dar e chiar fără însemnătate. ”Până și specificația <acest test nu se folosește în scopuri de diagnosticare> este înscrisă în documentația produsului Roche de testare PCR” a relevat Cowan.
Care a dialogat pe această temă cu Marty Leeds, autor al cunoscutei serii ”Pi – The Great Work”, care a remarcat la rândul său că ”până chiar și testarea așa-zisului Covid-19 șuntează în totalitate orice protocol științific care ar trebui să fie urmat. Cum e posibil să ai pentru acest presupus virus și un test de anticorpi, și unul PCR, și testele să fie efectuate de tot felul de companii diverse!? Nu e nici un fel de control amănunțit în treaba asta, dar pe scurt, testarea presupusului virus nu urmează nici un protocol științific, ceea ce e incredibil. Cum de nu se sesizează doctorii în chestia asta!? E chiar de neînțeles…”
Legătura pe Bitchute: https://www.bitchute.com/video/EN78RCYKA7Yr/
Thomas S. Cowan, autor împreună cu Sally Fallon Morell al cărții ”Mitul contagiozității – De ce virușii (inclusiv ”Coronavirus”) nu sunt cauza bolii”, a remarcat că ”dacă citești înscrisurile de pe testele produse de Roche, unele dintre cele mai vehiculate din lume, specifică astfel: <Acest test nu este pentru a fi utilizat în scopuri de diagnosticare>. Păi dacă însuși producătorul menționează asta, ce ar mai fi de zis!? La care îți adresezi întrebarea logică… Dar atunci pentru ce să fie folosite? Pentru hârtie igienică? Conform CDC, FDA, acest test nu-i pentru diagnosticare ci pentru cercetare, iar conform inventatorului testului, nu poți folosi acest test pentru determinarea cauzalității sau în scopuri de diagnosticare”.
A fost de fapt declanșată o tiranie pseudo-medicală bazată pe transformarea publicului neavizat în ”suspect de serviciu”, ”suspect” până la disculparea sa cu dovezi că ar fi ”nevinovat”, ”suspect” sub eticheta de ”asimptomatic”, când pe însăși Maria Van Kerkhove a scăpat-o la începutul verii ”porumbelul” că respectivii nu sunt și transmițători, semnalare ulterior cât se poate de zelos înfundată sub colbul uitării.
Sâmburele răului a fost însămânțat în percepția colectivă a participanților și face ravagii. Iar sâmburele răului constă în adoptarea unor protocoale de desfășurare a competiției acceptate orbește și în necunoștință de cauză de către protagoniști, supuși în raport cu aspectul că respectivele decizii impuse cluburilor n-au nici cea mai mică justificare și acoperire în plan științifico-medical, sanitar și din sfera cercetării, fiind în schimb și nimic mai mult decât rodul nociv al unor inginerii sociale croite din timp și din umbră la nivel mondial și pe pielea sportului. S-a indus panica și s-a inoculat o stare de neliniște, teren fertil pentru ca urzeala complotiștilor să fie țesută cu concursul însăși populației vizate a fi supusă experimentului în derulare cu scopuri oneroase, prin pozițiile pe care le-au adoptat, conformiste noilor dogme.
Prevederile trasate de autorități sunt cu pecete legală dar nici pe departe favorabile menținerii sănătății publice, ba din contră, în condițiile în care măsurile cheie de prevenire și combatere a virusului tip bioterorism de laborator înadins aruncat pe piață, măsuri intens mediatizate publicitar și propagandistic, sunt ineficiente și în contradicție cu dovezile științifice și medicale, punctând în schimb inginerii politico-sociale cu iz clientelar de tip mafiot, bazate pe interese oculte, sete de control totalitar și nu în ultimul rând profit.
Iar însăși organisme oficiale cheie din întreaga orchestrație mondială, de exemplu gen OMS sau CDC, dau publicității propriile documente cu referințe verificabile care pur și simplu demontează tezele intens vehiculate și în România pe post de ”sperietoare”.
Astfel, Organizația Mondială a Sănătății, abreviat OMS, a confirmat în cele din urmă ceea ce studiile de specialitate și experții au semnalat în ultimele luni bune, că ”noul” virus nu este mai periculos sau mortal decât gripa sezonieră. Conducerea OMS a lansat acest anunț într-o reuniune specială a celor 34 de membri din comitetul său executiv, doctorul Michael Ryan, diriguitor al departamentului de urgențe la OMS, chiar repetând că virusul nu este nici pe departe într-atât de letal precum cu toții preziceau, cu estimări inițiale de 10% ca rată a infectărilor din populația globală de circa 7,8 miliarde de locuitori, ceea ce ar fi echivalat cu 780 de milioane de ”cazuri”, nici pe departe… ”Cazuri” care nu înseamnă neapărat și ”infectări”…
Semnificativ însă, “cifrele provizorii” date publicității de OMS în luna martie prefigurau o rată de 3,4%, pe baza căreia s-au stabilit modelele de abordare utilizate pentru a justifica stările de urgență și alte politici draconice. Mai mult și de fapt, dat fiind atribuirea suplimentară a unor decese tot ”noului” virus, indicele ratei de fatalitate ar putea fi chiar și mult mai scăzut, ceea ce ar demonstra fără dubii că Sars-CoV-2 a fost mai puțin periculos decât gripa sezonieră. Faptul că însăși OMS admite în cele din urmă, fie și abia în 5 octombrie 2020, că ”noul” virus nu este mai periculos sau mortal decât gripa sezonieră, spulberă toate justificările proptite pe picioare de lut în privința instituirii unor ”stări de urgență” sau ”de alertă” împănate cu varii măsuri pe cât de absurde, pe-atât de nelegale, neconstituționale în raport cu drepturile și libertățile civile.
O altă raportare oficială, prin prisma unui document oficial al Centrului pentru Controlul și Combaterea Bolilor, abreviat CDC, organizație guvernamentală a SUA responsabilă cu monitorizarea situației în curs, documentul din 13 iulie dat recent publicității fiind intitulat CDC 2019-Novel Coronavirus (2019-nCoV) Real-Time RT-PCR Diagnostic Panel., și specificând la pagina 39, în cadrul secțiunii “Caracteristici de performanță”, că “din moment ce nu există la dispoziție cuantificat nici un virus izolat de 2019-nCoV, testele diagnostice desemnate pentru detectarea 2019-nCoV RNA au fost efectuate cu stocurile caracterizate in vitro prin transcrierea întregii lungimi a ARN”. Orice obiect existent poate fi măsurat, mai precis spus ”cuantificat”, utilizarea acestei terminologii în documentația celor de la CDC echivalând cu faptul că nu există la dispoziție o cantitate măsurabilă a virusului, în absența acestuia, sau altfel spus, că CDC nu deține virusul, nici un virus izolat neexistând la dispoziția autorităților de profil. Mai pe înțelesul tuturor și mai presus de limbajul de lemn tipic unor asemenea documente, nimeni nu deține de fapt un specimen izolat al ”noului” virus, semn că nimeni n-a izbutit izolarea sa, iar drept concluzie, nu poate fi dovedită existența sa.
”Detectarea de ARN viral poate să nu indice prezența unui virus infecțios sau că 2019-nCoV este agentul cauzal al simptomelor clinice”, aspect cheie și edificator stipulat în nota ”Diviziei de boli virale” din cadrul CDC:
Dar și…
”Acest produs este utilizabil doar pentru cercetare și nu este destinat pentru diagnosticare”, produsul fiind ”SARS-CoV-2 Coronavirus Multiplex RT-qPCR Kit”.
Dacă ar mai fi așadar ceva de zis pentru cei în cunoștință de cauză și care chiar înțeleg mersul lucrurilor!? CDC admite de fapt că nu poate dovedi existența acestui virus, din moment ce testul PCR de diagnosticare a detectării virusului este efectuat în absența izolării unui specimen al său, testul căutând ARN presupus a proveni dintr-un virus care n-a fost identificat ca existând.
Pe scurt și la obiect, în condițiile în care rata mortalității și-a consumat vârful la orele primăverii, în urmă cu circa 8 luni, altă ”sperietoare” la adresa publicului n-ar mai fi decât cea a numărului de ”cazuri”, insistent aduse repetitiv în discuție, deși se bazează pe ”testări” care n-au însă nici cel mai mic fundament științifico-medical.
Testul PCR reprezintă o tehnică de multiplicare a ADN-ului, ideal de fapt experimentelor de laborator pentru generarea unor secvențe de interes ale studiului de cercetare. A-l utiliza însă cu rol de diagnosticare nu generează mai mult decât… iluzia unei infecții, dat fiind că este într-atât de tehnic încât induce în mod extrem în eroare, excelent așadar pentru a înfige pe gâtul populației pseudo-medicina actuală și impuneri fără pic de justificare.
Testele COVID-19 conțin o varietate de note informative care protejează producătorul de acuzații, note precum “a nu fi folosite pentru diagnosticare”, “nu dovedesc infecția”, “nu dovedesc cauza bolii”…
Kary Mullis, inventator al reacției de polimerizare în lanț, abreviat PCR, pentru care a fost laureat cu Premiul Nobel în chimie, a fost contrariat și și-a exprimat totala dezaprobare pentru utilizarea la scară largă a invenției sale în scopuri pentru care nu era nicidecum desemnată, precum testarea încărcăturii virale în cazul HIV.
Mullis a subliniat apăsat că ”PCR cantitativ constituie o contradicție în termeni”, și tocmai pentru că, prin natura sa, PCR nu se pretează pentru estimarea numerică, ori testele sunt aplicate cu intenția de a identifica substanțele în termeni cantitativi. S-a generat însă falsa impresie că testele de încărcătură virală ar contabiliza numărul virușilor din sânge, când de fapt aceste teste nu pot detecta deloc viruși.
Testul COVID-19 se presupune a detecta codul genetic al virusului, ceea ce echivalează în consecință cu necesitatea de a deține codul genetic al virusului, pe care cercetătorii l-ar putea avea la dispoziție doar în urma izolării virusului, ori tocmai în acest aspect constă problema, și anume că COVID-19 încă n-a fost cu adevărat izolat.
Pentru detectarea codului genetic al virusului, testul utilizează mici fragmente din ARN care se potrivesc ARN-ului virusului, mici fragmente identificate ca fiind primare, cu mențiunea esențială că unul dintre fragmentele primare nu corespund nici unui virus, ci tocmai cromozomului 8, material genetic din compoziția organică a oricărei ființe umane. Cu alte cuvinte, orice om testat într-un anumit moment poate apărea ca fiind ”pozitiv”, ceea ce n-are însă nici cea mai mică relevanță în cazul detectării unui anumit virus, în cazul în speță, al celui mult vehiculat în ultimele nici 12 luni.
În primul rând, însuși creatorul testului avertiza încă din capul locului că PCR este neadecvat pentru detectarea infecției virale: inapt scopului în sine. Fapt indubitabil și de netăgăduit.
În al doilea rând, fie și dacă – să presupunem prin absurd – aceste teste și-ar avea cumva rostul, precizia lor ca grad sensitiv și de specificitate n-are un termen valid de comparație la un necesar standard ca unitate de măsură reper, acel vital ”gold standard” unanim acceptat în atâtea alte cazuri specifice, nu doar în domeniul medical. Alt fapt indubitabil și de netăgăduit. Cu alte cuvinte, cât de ”pozitiv” poate fi un test ”pozitiv” și cum poate fi cu adevărat ”tradus”!? Oricum, aspecte separate în sine… Și într-adevăr ”infectat” sau doar ”pozitiv”? ”Infectat” să fie, dacă așa vor sistemul și structurile… Respectiv cât de ”negativ” poate fi un test ”negativ” și cum poate fi cu adevărat ”tradus”!?
Așadar, în al treilea rând, detaliul că un test așa-zis ”pozitiv” nu înseamnă nici pe departe că respectiva persoană testată ar fi și infectată cu SARS-CoV-2 sau bolnavă. Alt fapt indubitabil și de netăgăduit, subliniat în repetate rânduri de cadre medicale cu integritate și curaj.
Cu alte cuvinte, isteria ”Testare! Testare! Testare!” este nefondată, pe picioare de lut undeva în afara sferei științifice, expusă însă în forță la înaintare prin mesajul din miez de martie al directorului general al Organizației Mondiale a Sănătății, un african pe post de paiață prin constrângere în raport cu trecutul cu care poate fi avut facil la mână, nonșalanța manipulării la scară mondială fiind sugestivă în ceea ce privește planurile cusute cu ață albă pe fondul ignoranței publicului, planuri premeditat prestabilite cu mult timp în urmă. Credibil prin forța sa de diseminare dinspre vârful O.M.S., mesajul contrafăcut a căpătat aura unei valide dogme de nezdruncinat în țările destinatare, echivalând implicit unui postulat ca și intolerant în fața oricărei contradicții. Repetat papagalicește pe pilot automat, s-a fortificat în conștiința colectivă, fiind asimilat drept literă de lege. Iar astfel se cam scrie în general istoria…
Măsuri de combatere a așa-zisei ”pandemii” care n-au pic de acoperire și eficiență, care nu sunt câtuși de puțin susținute de vreo dovadă sau un argument pertinent. O foarte mare mascaradă cu și mai mari semne de întrebare în dreptul tuturor reperelor sale, tip ”măști”, ”distanțare socială”, ”tuneluri de dezinfectare”, ”teste”, ”carantină”, ”pozitivi”, ”izolare la domiciliu”, ”intubare”, câte și mai câte. O lege marțială medicală ca pretext și acoperire a unor malefici pași ce urmează a fi efectuați în ideea desăvârșirii noii ordini mondiale, un draconic totalitarism marxist sub pecete ocultă. Dacă ne-am raporta strict la știință, orice om cu căpătâi n-ar accepta nici în ruptul capului actualele impuneri și ”măsuri” filtrate de la nivel înalt.
Chiar și mai fundamental, testele uzitate pentru identificarea pacienților cu COVID-19 prin presupusa infectare cu așa-zisul SARS-CoV-2 nu au un termen valid de comparație, reper decisiv prin prisma căruia necesara evaluare a preciziei testului să fie determinată fără echivoc. Precizie ca grad de senzitivitate și specificitate, cântărită în raport comparativ cu un necesar standard ca unitate de măsură reper, echivalent metodei de cea mai mare acuratețe existentă la dispoziție. Standard însă inexistent, crucială absență în ciuda căreia s-a marșat totuși pe linia PCR, fie și declarată improprie pentru detectarea virușilor prin remarca însuși inventatorului ei. Și-atunci nu se poate oare suspecta o monumentală fraudă ca abordare a ”pandemiei” în curs, de colosale proporții!?! Căci tocmai un aspect cheie, cel al testării, este neadecvat, în afara oricărui cadru probat științific! Cert este că pentru COVID-19 nu există un reper standard de testare. Și în orice caz, n-a venit nici ciuma, nici holera, ci o gripă sezonieră atipică prin conotațiile sale artificiale, mai puternic resimțită de către unii oameni în general în vârstă, expuși în centre de îngrijire a bătrânilor, și de către cei afectați de maladii cronice. ”Cazurile” sunt nerușinat umflate cu pompa și oricum complet irelevante, decesele sunt înregistrate prin asociere COVID-19 deși cauza morții n-are de-a face cu SARS-CoV-2 ci cu bolile cronice ale pacienților care mai aveau oricum puțin de trăit, rata mortalității de la coronavirus este absolut insignifiantă și spre coada ierarhiei cauzei deceselor, numai unul-doi morți cu așa-zisa mortală boală și fără comorbidități sunt înregistrați zilnic în România conform anunțurilor oficiale ale autorității guvernamentale desemnate, respectiv – bomba bombelor! – nici 10.000 de decese fără comorbidități de la începutul ”pandemiei” în țara cea mai afectată de actuala stare de fapt, SUA, conform anunțului oficial al organismului guvernamental cu autoritate în acest sens, Center for Diseases and Control (CDC), recentă reevaluare și mărturisire printre rânduri, cu gălușca în gât, asta după instaurarea cu destul timp în urmă a transei și psihozei colective cu ”milioane de cazuri”, pe care se pedalează de luni bune inclusiv în România.
S-a ajuns așadar până într-acolo încât fie și publicații cu vad au dezvăluit că 90% dintre testele efectuate și înscrise în baza de date în SUA s-au dovedit a fi fals pozitive, dezvăluire pliindu-se pe mărturisirea mult întârziată cu lunile a CDC, printre rândurile unui document oficial, publicat pe propriul portal, că aproximativ 90% dintre decesele atribuite COVID-19 în SUA n-au survenit de la ”noul” virus, media numărului comorbidităților care au condus la trecerea în neființă a pacienților înregistrați și cu COVID-19 fiind una semnificativă, mai exact 2,6, pentru a nu mai pomeni de media foarte ridicată de vârstă a celor decedați, superioară până și mediei de vârstă a deceselor de ordin general. Numărul total al celor decedați strict ”de la” COVID-19 nu era așadar nici pe departe de ordinul sutelor de mii, ci chiar sub zece mii la ieșirea din vară, după luni de ”stări de urgență” și ”stări de alertă”. Și este vorba despre înscrisuri oficiale, omise însă tacit dar cu bună știință de brațul propagandistic al ”narațiunii oficiale”, mass-media, atât cea de peste Oceanul Atlantic cât și cea de mai mare jena din bătătura mioritică. ”Testare! Testare! Testare”, ce mai manipulare, în condițiile în care testele RT-PCR n-au nici cea mai mică însemnătate din punct de vedere științific, esențial aspect complet trecut cu vederea în expunerea mediatică, deși întreaga suflare se bazează pe această metodă de așa-zisă “diagnosticare”, în ciuda faptului relevat științific că nu este aptă pentru scopul în sine.
Rememorând Postulatele lui Koch, este necesară evidența stabilirii legăturii etiologice cauzale între microb și boala pe care o cauzează. Astfel, ca prim criteriu de definire a unui agent patogen, micro-organismul trebuie observat în leziunea unei boli, fără prezențe în organisme sănătoase. În al doilea rând, să fie izolat de la gazda infectată și crescut într-o cultură pură. Apoi, în al treilea rând, inocularea unui asemenea agent într-o altă gazdă sănătoasă ar trebui să inițieze aceeași boală. În fine, în al patrulea rând, microbul să fie recuperat din nou de la a doua gazdă.
Doar că, după cum remarcă doctorul Thomas Cowan, ”este o situație nebună, căci niciunul dintre Postulatele lui Koch, standard medical în lumea întreagă de mai bine de o sută de ani pentru a dovedi cauza unei boli sub forma unui virus sau micro-organism, nu a fost bifat, ceea ce lovește în plin în tot ceea ce știm despre virologie și cauza infecțiilor. O eșuare a comunității bolilor infecțioase de a urma actualele legi și reguli pe care le-au stabilit pentru a dovedi etiologia infecțioasă, cauzalitatea. Nu există un test de acuratețe pentru COVID-19, acest RT-PCR care este folosit e un test surogat, nu poate dovedi nimic, și chiar inventatorul său a spus explicit că nu poate fi folosit pentru a dovedi fie etiologia infecțioasă sau fie pentru a diagnostica o boală infecțioasă. Diagnosticele pozitive sunt stabilite pe baza unor amplificări arbitrarii ale unei secvențe ARN pe care fiecare o are în corp și pot rezulta diagnostice pozitive în cuantum de 100% raportat la persoanele testate. Oamenii sunt testați pozitiv într-un moment, apoi negativ în următorul, ori noi ar trebui să fim cel puțin sceptici, dacă nu chiar să stabilești cum dovedești existența unui virus…”
Și mai tăios s-a arătat a fi colegul său de breaslă Andrew Kaufman, semnalând pe baza unor consemnări medicale publicate în legătură cu COVID-19 că ”nici Postulatele lui Koch și nici măcar adaptarea mai laxă a lui Rivers, care oricum nu poate fi folosită pentru a evidenția decisiv cauzalitatea, n-au fost bifate în cazul COVID-19. O majoră violare etică în acest caz, consemnările conțin minciuni curate, referințele listate ca și conținând evidențe pentru COVID-19 în sensul de agent cauzal al pandemiei nu există de fapt în realitate în sursele care sunt citate. Asta ar trebui condamnat, faptul că sunt utilizate pentru a dicta politici mondiale, în condițiile în care știința nu le confirmă!” Într-o cu totul altă ordine de idei, Cowan a mers chiar mai departe prin a sublinia apăsat, în rând cu alți specialiști cu experiență din domenii conexe, dar mai ales cu integritate și foarte lucizi, că boala este indusă pe fondul dezvoltării tehnologice printr-un salt cuantic, la ora actuală 5G, testată pilot în 2019 în Wuhan, cu consecințele deja știute în ceea ce privește sănătatea locuitorilor, așa cum după primul război mondial se lansau undele radio, inducând ”gripa spaniolă”, cu un număr ridicat de decese tocmai după aplicarea vaccinării, iar ulterior, nu mult după cel de-al doilea război mondial, sistemele radar, generând o altă epidemie. Sensibilitatea electromagnetică își face resimțite din plin efectele, oricât s-ar zbate de ceasul morții apărătorii narațiunii ”oficiale” să infirme o cât de mică legătură între transmițătorii tehnologici și cei virali.
Toate dovezile sunt mai mult decât implacabile, inclusiv reputatul portal canadian Global Research punând punctul pe i și prin expunerea prezentată de doctorul Pascal Sacré sub titlul ”Covid-19 RT – PCR: Cum să induci în eroare întreaga omenire prin utilizarea unui test pentru a bloca societatea în izolare”, accesibilă la legătura https://www.globalresearch.ca/covid-19-rt-pcr-how-to-mislead-all-humanity-using-a-test-to-lock-down-society/5728483
Dezvăluire care tocmai i-a atras excluderea lui Pascal Sacré din activitatea de primiri urgențe în care profesa de ani buni, drept dovadă că profesioniștii din domeniu care se abat de la ”narațiunea oficială” sunt expuși repercusiunilor, medicul belgian care semnează din 2009 pe reputatul portal www.globalresearch.ca referindu-se la îndepărtarea sa prin a puncta printre altele: ”Când am început să scriu despre managementul politic al crizei Covid dar de asemenea în general despre corupția endemică din medicină, știință și organismele oficiale din Belgia, am simțit că va fi cu adevărat riscant. Dar n-am renunțat pentru că nu-mi voi lăsa niciodată viața la cheremul fricii. Unii spun că sunt inconștient. Credeți că în 17 ani de îngrijire a pacienților la urgențe, cu stres, adesea și pentru 24 de ore în continuu, aș fi putut activa inconștient fiind!?”
Iar Sacre a completat scrisoarea sa post-demitere prin a adăuga legăturile către unele dezvăluiri efectuate de alți medici de bună credință și publicate în ultimele luni, efectuate pe baza unor studii de specialitate cu date oficiale și referințe verificabile, și anume în…
Belgia: https://docs4opendebate.be/fr/open-brief/
Olanda: https://opendebat.info/ et https://brandbriefggz.nl/
SUA, prin ”Frontline Doctors”: https://www.xandernieuws.net/algemeen/groep-artsen-vs-komt-in-verzet-facebook-bant-hun-17-miljoen-keer-bekeken-video/
Spania: https://niburu.co/gezondheid/15385-artsen-komen-massaal-met-coronawaarheid-naar-buiten
Germania: https://acu2020.org/international/
Și din nou Belgia… (1) https://omgekeerdelockdown.simplesite.com/?fbclid=IwAR2bJAAShAlIidjnRQPyVSoZbk1Uj-FTHAthL77hKX_Oo8aMLN3V6DdwAac
(3) https://belgiumbeyondcovid.be/
România, cumva? Ha, ha, ha:) http://sporttim.ro/articol/faceti-cum-zicem-noi-nu-cum-facem-noi
Iar într-o altă ordine de idei, ca o nouă dovadă cu ștampilă oficială, rezultatele unui studiu efectuat de însuși Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), principală instituție guvernamentală din SUA responsabilă cu așa-zisa combatere a ”noului” virus, care au dezvăluit că 70,6% dintre pacienții respondenți depistați pozitivi au declarat că ”întotdeauna” au purtat măști în ultimele 14 zile dinaintea instalării simptomelor infecției iar 14,4% dintre respondenți ”adeseori”, mai exact, numeric vorbind, 108 dintre cei 153 de pacienți analizați declarând că purtaseră totdeauna masca în spații închise in cele două săptămâni înainte de a fi depistați cu COVID-19, în timp ce 22 au afirmat că o purtaseră deseori în spații închise. CDC a publicat într-o memorabilă dată cu semnificații aparte în privința manipulării opiniei publice, 11 septembrie, rezultatele studiului efectuat între 1 și 29 iulie 2020 în 11 spitale din diverse state ale SUA, chestionând 153 de pacienți externați cu privire la modul în care aceștia s-au conformat regulii de a purta masca în spații închise înaintea apariției simptomelor, referirea fiind nu doar la spații publice închise, ci și la întruniri private cu mai multe persoane. Iar rezultatul sondajului este devastator și elocvent în legătură cu ineficiența purtării măștii ca modalitate de prevenire și protecție, ineficiență dovedită deja înzecit, 70,58% dintre subiecți răspunzând că au purtat totdeauna mască în spații închise, 14,38% că au purtat-o deseori, așadar, cumulat, 84,96%, 11 semnalând că au purtat-o ”uneori”, adică 7,2% dintre respondenți, iar 3,9% ”rareori” și doar 6 externați ”niciodată”. În plus, referirea este strict doar la pacienții din lotul de studiu, nu și la cei din lotul de control, cu cifre similare, dar care sunt mai puțin relevanți, dat fiind că, deși au avut simptome de gripă, testele PCR au fost ”negative”. Corelate, cifrele celor două ”loturi” ar fi și mai zdrobitoare pentru zeloșii purtării măștilor…
Iar deși Sporttim a tot subliniat în repetate rânduri în ultimele luni, prin nenumărate explicații și exemple semnalate de profesioniști onești din domeniul medical, strict pe baza studiilor de specialitate, inutilitatea și chiar efectul detrimental al așa-ziselor măsuri de combatere a răspândirii ”noului” virus, gen obligativitatea purtării măștii de către persoane sănătoase în spații publice închise sau eronat denumita ”distanțare socială”, în completarea acestei consemnări vine cu încă o elocventă semnalare în ceea ce privește una dintre aceste impuneri, și anume a acoperirii gurii și nasului, semnalare din partea doctorului Margarite Griesz-Brisson (MD, PhD), neurolog consultant și neuropsiholog cu doctorat în farmacologie, activând pe liniile neurotoxicologiei, medicinei mediului, neuroregenerării și neuroplasticității, care, referitor la efectele rezultante asupra creierului uman a remarcat că “respirarea aerului exhalat crează fără doar și poate o deficiență de oxigen corelată cu o alimentare cu dioxid de carbon. Ori se știe, creierul uman este foarte sensibil la lipsa de oxigen. Sunt spre exemplu celule nervoase în hippocampus care nu pot activa mai mult de 3 minute fără oxigen – nu pot supraviețui. Simptomele acute de avertizare sunt durerile de cap, moleșeala, amețeala, probleme legate de concentrare, încetinirea timpului de reacție – reacții ale sistemului cognitiv. Cu toate acestea, în cazul unei lipse cronice de oxigen, toate aceste simptome dispar, deoarece creierul se obișnuiește cu noua condiție. Însă eficiența sa va rămâne limitată iar subalimentarea cu oxigen a creierului va continua să progreseze. Mai știm și că bolile neurodegenerative iau de la ani până la decenii pentru a se manifesta. Iar dacă astăzi îți uiți numărul de telefon, înseamnă că decăderea funcțiunii creierului a demarat acum 20 sau 30 de ani. Te gândești că te-ai obișnuit cu purtarea măștii și cu respirarea aerului pe care tocmai l-ai expirat, dar procesul degenerativ al creierului se amplifică odată cu continuarea limitării accesului de oxigen la celulele creierului. A doua problemă constă în faptul că celulele nervoase din creier sunt incapabile a se autodiviza normal, așa încât celulele nervoase dispărute în perioadele purtării măștii nu se vor mai regenera vreodată, ce e dus, e dus… [..] Am nevoie de un cap limpede când îmi tratez pacienții, nu să fiu într-o stare de anestezie indusă de dioxidul de carbon. [..] Lipsa de oxigen este periculoasă pentru orice creier uman, fără excepție. Așa încât trebuie să fie decizia liberă a fiecărei ființe umane dacă dorește să poarte o mască absolut ineficientă pentru a o proteja de un virus. Iar pentru copii și adolescenți, măștile sunt un <Nu! Nu!> absolut. Căci ei dețin un extreme de activ și adaptabil sistem imunitar, așa încât au neapărată nevoie de o constantă interacțiune cu microbiomii pământești. Și creierul lor este de asemenea incredibil de activ, dat fiind că are într-atâtea de învățat. Creierul copilului sau al tânărului e setos după oxigen. Cu cât mai activ metabolic este organismul, cu atât mai mult oxigen necesită. Iar la copii și adolescenți fiecare organ este activ din punct de vedere metabolic. A priva de oxigen creierul copilului sau al adolescentului, ori a-l restricționa în orice fel, nu este doar periculos pentru sănătatea sa, dar este absolut criminal. Deficiența de oxigen inhibă dezvoltarea creierului, iar paguba care s-a produs drept rezultat nu mai poate fi recuperată.Copilul are nevoie de creier pentru a asimila, iar creierul are nevoie de oxigen pentru a funcționa. Nu avem nevoie de un studiu clinic pentru așa ceva. Asta-i cât se poate de simplu, indiscutabil în plan psihologic.
În termeni comparativi, extinderea leziunilor cerebrale în lipsa oxigenului
Privarea conștientă și înadins de oxigen echivalează cu o periclitare absolut deliberată a sănătății și constituie o contraindicație medicală absolută. Iar așa ceva înseamnă în medicină că medicamentul, terapia, metoda sau respectiva măsură nu trebuie utilizată – nu e voie să fie folosită. Ori a obliga coercitiv o întreagă populație să apeleze forțat la o contraindicație medicală absolută, atunci trebuie să existe motive definitorii și serioase pentru așa ceva, iar măsurile trebuie înfățișate unor organizații interdisciplinare competente și independente pentru a fi verificate și autorizate. Când, în 10 ani, demența va crește exponențial iar tinerele generații nu-și vor putea atinge potențialul dumnezeiesc, nu va mai fi de nici un folos să constate atunci că <n-aveam de fapt nevoie de acele măști>”.
Una peste alta și într-o idee, profesioniștii de bună credință din domeniile științific, medical, sanitar și de cercetare pun pe tapet și dau în vileag în ciuda întregii cenzuri și a ignorării ori chiar discreditării lor uriașa diferență între pe de-o parte realitate și adevăr, și pe de altă parte ”narațiunea oficială” pe picioare de lut, plină ochi de minciuni sfruntate, ușor însă de îngurgitat de către un public neavizat, neinformat și dezinformat, dar mai presus de toate înfricoșat. Unul este adevărul bazat pe realități factuale obiective și verificabile, alta este cacofonia așa-zisei pandemii ”sperietoare”, cacofonie dominată de mincinoasa manipulare propagandistică de la A la Z ce validează repere, termeni și proceduri fără acoperire științifică și medicală, nimic altceva decât politici sociale duse la extrem, un exercițiu experimental de simulare pe viu a unei situații de criză. Implementat cu sârg și în zona arenei sportive, teren fertil pentru alimentarea temerilor, fricilor și spaimei unei populații susceptibile doctrinei spălării pe creier, când de fapt existența sportivilor doar este complicată inutil.
Consemnarea de mai sus vine în completarea altor articole publicate în timp de Sporttim întru demontarea ”narațiunii oficiale” pe marginea celei mai mari manipulări manevrate din umbră de oculta mondială, complot de astă dată la o scară net superioară celor precedente. Tot dintre însemnările apărute pe infinita temă în paginile cotidianului, de exemplu și http://sporttim.ro/fotbal/documente-oficiale-cu-referinte-verificabile-inregistrarea-pe-13-octombrie-2015-a-patentului-inventiei-sistemului-de-testare-denumit-atunci-covid-19-uniunea-europeana-principal-im
Sau…
Ori…
Rezultatele zilei în etapa a XV-a din Liga 2 și programul acestei ultime runde din sezonul de toamnă, pe coloana clasamentelor.
*
CSM Reșița: Cobrea – Szijj, Dudea – cpt. (minutul 26, Ciobanu), Dumitraș, Acka – Dat (minutul 69, Chera), Breșneni (87, Boboc), Danci – Rus, Astafei (87, Brînzan), Ilie.
Rezerve: Zimmermann – Rasoveanu, Popescu, Matulevicius, Mihaly.
Antrenor: Alin Minteuan.
Ripensia Timișoara: Dobre – Burdeț (minutul 58, Neagu), Lalic, Rogac (58, Ene), Fridrich – V. Macrițchii, Călin – cpt. – Vasluian (87, Maric), Stoi (75, Urvanțev), Tudorache (58, Popovici) – Sokovic.
Rezerve: Păduraru – Țieranu, Golda, Gladun.
Antrenor: Cosmin Petruescu.
Arbitri: Mircea Ardelean (Arad) – Doru Claudiu Lucaciu (Cluj) și Ramona Doriana Udrea (Târgu Jiu); rezervă: Alexandru Dan Gornic (Arad). Observatori: Ştefan Szilaghi (Satu Mare) și Cristian Petrean (Hunedoara).
