Poli Timişoara, la victorie în faţa unei uriaşe şanse istorice

Partida cu Oţelul Galaţi este de departe cel mai important joc al alb-violeţilor din această ediţie de campionat, care ar putea să-i aducă mai aproape ca niciodată de primul titlu naţional. Victoria este primordială, căci în ultima rundă timişorenii ar depinde numai de ei, aşa cum se întâmpla pentru adversara Unirea în urmă cu doi ani, când, învingând tot în penultima rundă, a XXXIII-a, după ce era condusă cu 1-0 la pauză, oaspetea sosită cu un handicap de un punct pe „Dan Păltinişanu”, în fieful liderei cu două etape înainte de final, îşi apropia decisiv primul titlu din meteorica trecere a Valahorumului pe la Urziceni. Duminică de la ora 20, pe malul Dunării, trupa bănăţeană se află exact în postura din 2009 a „uniriştilor”…

Luchin şi Cisovsky, polişti care au marcat pe final în ultimele jocuri cu Oţelul, 3-3 la Galaţi respectiv 2-0 în tur la Timişoara

Luchin şi Cisovsky, polişti care au marcat pe final în ultimele jocuri cu Oţelul, 3-3 la Galaţi respectiv 2-0 în tur la Timişoara

În cazul unei remize, alb-violeţii, pe lângă un succes obligatoriu cu Dinamo, vor sta la mâna celor de la Astra, care va trebui să încurce liderul. La înfrângere, trupa lui Uhrin jr. spune adio trofeului, căci e greu de crezut că bănăţenii vor fi ajutaţi chiar şi de o eventuală rejucare a meciului Pandurii – Oţelul, de vreme ce gorjenii nu ar mai avea niciun motiv să-şi dea viaţa pe teren, fiind salvaţi de la retrogradare.

În vară, înaintea startului sezonului, dacă cineva ar fi prezis că Poli se va bate pentru locul întâi cu gruparea gălăţeană ar fi fost cu siguranţă, luat de nebun. Şi totuşi, dintr-o echipă care termina în preajma mijlocului clasamentului, Oţelul a ajuns peste noapte o trupă care are şanse reale la titlu de campioană. Dacă ţinem cont de câteva aspecte, se poate spune că schimbarea la faţă ţine de domeniul miracolului. Antrenorul Dorinel Munteanu nu avea o carte de vizită de invidiat, plecând pe uşa din spate, pe rând, de la CFR Cluj, FC Argeş, FC Vaslui şi Steaua. Nici lotul de jucători nu beneficia de nume sonore. Singurul jucător care are în palmares un titlu naţional este Răzvan Ochiroşii, în ediţia 2005/06, în care însă a evoluat doar într-o partidă pentru Steaua. În plus, susţinerea indienilor de la Arcelor Mittal, sponsorul principal al grupării, nu a fost prea consistentă pentru un obiectiv atât de îndrăzneţ. Dar, poate cel mai important, este prezenţa preşedintelui clubului, Marius Stan, în Comitetul Executiv al FRF, ca reprezentant al cluburilor de Liga I. O astfel funcţie nu poate aduce decât beneficii. Spre exemplu, şi seria de trofee ale lui CFR Cluj a concis cu perioada în care Iuliu Mureşan ocupa poziţia deţinută de Stan.

Alături de Poli, Oţelul este a doua echipă care nu a pierdut în acest sezon în propriul fief. Norocoasele care au smuls câte un punct pe terenul liderului au fost CFR Cluj (deşi a avut doi eliminaţi), Victoria Brăneşti (care a fost egalată în prelungiri), FC Vaslui, Dinamo (după ce a fost condusă cu 1-3) şi Gaz Metan Mediaş (chiar dacă s-au dictat împotriva ei două lovituri de pedeapsă).

În partida directă din prima parte a campionatului, pe 21 noiembrie, “alb-violeţii” au stopat marşul triumfal al liderului, lăsând deschisă bătălia pentru titlul graţie succesului cu 2-0. Elevii pregătiţi pe atunci de Cosmin Contra s-au desprins în ultimul sfert de oră prin golurile lui Cisovsky (75) şi Nikolic (78), ambii aflându-se la primele reuşite stagionale. Eliminarea lui Chiacu din final nici nu a mai contat. Poli a evoluat cu: Pantilimon –Luchin, Cisovsky, Burcă (66, Chiacu), Sepsi – Helder, Alexa, Tameş (81, Poparadu), Goga – Zicu, Axente (46, Nikolic). Dorinel Munteanu a răspuns cu: Grahovac – Râpă, Perendija, Costin, Sălăgeanu – Giurgiu, Neagu, Iorga (56, Antal), Viglianti (73, Pena), Silviu Ilie (78, Ochiroşii) – Paraschiv.

Timişorenii nu au mai câştigat la Galaţi din 19 noiembrie 2005, când Gigel Coman (40) şi Cristian Silvăşan (90) au pus umărul la debutul cu dreptul al lui Gică Hagi pe banca Politehnicii. În campionatul trecut, tot în luna noiembrie, cele două adversare au oferit un spectacol pe cinste, încheiat nedecis, 3-3. Împrumutat de la bănăţeni, Axente a realizat o “dublă” în prima repriză (24, 42). Chiacu (52) a dat semnalul deşteptării alb-violeţilor, dar nigerianul Ibeh (57) le-a readus pe gazde la două goluri diferenţă. Finalul a fost de pomină. Magera (82) şi Luchin, în prelungiri, salvând in extremis un punct.

Ce va fi duminică seară, când în unsprezecele lui Uhrin jr. este foarte probabil să se regăsească inclusiv doi gălăţeni de baştină, fundaşul Ghionea, care a împlinit în această săptămână 32 de ani, şi mijlocaşul Bourceanu? O posibilă formulă probabilă ar fi 99. Taborda – 20. Helder, 4. Luchin, 24. Ghionea, 8. Sepsi – 5. Alexa (cpt) – 21. Goga, 55. Bourceanu, 27. Zicu – 17. Magera, 87. Ricketts. Brigada de arbitri a derbyului este Robert Dumitru – Zoltan Szekely, Aurel Oniţă – Sebastian Colţescu.


Acest articol a fost publicat în Fotbal, Poli Timişoara și etichetat cu , , , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


doi × 9 =

 


Ultimele articole din categoria Fotbal: