Ripensia, eșuată prematur la Dunăre în fața nou-promovatei din Craiova: 4-1 (3-0). Premieră, timișorenii nu câștigă în etapa I, după 3 sezoane începute cu succes în Liga 2

Știți vorba aceea… Vă urmați sufletul? Dacă da, atunci nu vă înțeapă inima la însumarea constatărilor dureroase legate de restanța din etapa I a Ligii 2, jucată în această seară pe teren neutru cu Ripensia în calitate de club vizitator? Fotbalul românesc, moarte a pasiunii încă de la pasul întârziat și fals al rundei inaugurale în anticamera elitei. Sau v-a plăcut cumva ceea ce ați vizionat? Iar poate că, din punctul de vedere al bănățenilor, abia în ultimul rând ar fi copleșitor deznodământul meciului de la Drobeta Turnu Severin, 4-1 (3-0) pentru nou-promovata FC Universitatea Craiova 1948, doar bomboană pe o colivă râncedă.

Căci multe alte aspecte sunt mai edificatoare în privința stării de restriște și rătăcire din fotbalul carpatin prin prisma disputei cu conturile închise înainte de vreme pe malul Dunării. Un telespectator neutru nicicum n-avea să fie convins de ieftina scenetă reprogramată și fără bilet de intrare, undeva în spatele ușilor închise, o metaforă a sabotării sportului, cât despre fanii Ripensiei, nodul în gât este cu atât mai apăsător.

În primul rând, încleștarea pe axa Craiova – Timișoara s-a jucat cu 11 zile întârziere, nefirească amânare a unei partide din chiar prima etapă, pentru că se poate, a se citi recenta deschidere a Cutiei Pandorei când cu anularea finalului de sezon din play-out și play-off în Liga 1, tertip din gama ”orice pentru Dinamo”, românii fiind maeștri profitori în arta tragerii foloaselor necuvenite dintr-o conjunctură în care găsesc scuze și portițe pentru anumite interpretări personale.

Iar conjunctura este dată de această fățișă bătaie de joc pe pielea sportului prin protocoale și normative, eșantion al exercițiului de insultare în formă continuată a inteligenței publicului avizat în procesul de condiționare a maselor pe liniile politicilor de inginerie socială sub false pretexte prefabricate.      

Asistăm la o simulare pe viu a unui scenariu experimental  de probare a acțiunii concertate a celulelor administrative operative de criză ale statelor, ca formă de testare a obedienței populațiilor la draconice dictate care reînvie sub o altă formă tragedii ale istoriei, iar aplicația în sport e cu ”testări”, ”triaje”, ”retestări”, ”pozitivi”, ”negativi”, meciuri fără spectatori și o grămadă de alte străvezii manipulări.

O mascaradă de colosale proporții, neavând absolut nimic de-a face nici cu combaterea unei așa-zise pandemii, dar nici cu o cât mai grabnică stingere a ”crizei” emanate din ura unor psihopați ”la butoanele” lumii, ”criză” care rămâne permanent cu noi ca propulsie a planurilor în lanț ale ocultei, ci având de-a face cu un joc de glezne și o acomodare a populațiilor la efortul de a face față insistentei griji a ”Fratelui cel mare” de a induce inițiatic turmele în ritualul satanic târând omenirea în mrejele posedării. Masca e simbolul cheie iar restul completează voalul peste ochii și mintea omenirii, nimic nu este ceea ce pare iar totul este ambalat propagandistic prin mass-media prostituată.

În consecință, la câtă minciună sfruntată, în ton cu ”testele” fără nici cea mai mică relevanță și neadecvate scopului în sine de detectare a agentului patogen, dar în ton și cu toate celelalte repere ”de carton” ale șaradei sub egida ”combaterii pandemiei”, nici nu e greu de pendulat, iată-l când ”pozitiv”, când ”negativ”.

”Narațiunea oficială” a fricii este doar un manual de manipulare psihologică a maselor, postat pe picioarele de paie ale unor dictate fără pic de fundament în știință, medicină, cercetare și igiena sanitară, un nesfârșit hohot de râs al ocultei cu tot cu mâinile proptite puternic în pântece, cât să mai stăvilească râsul în bătaie de joc pe adresa unei omeniri prostite de-a binelea în a urma ”protocoalele” și ”normativele”.

De-ar fi urmărit un ”marțian” acest debut de sezon românesc în Liga 2, ar fi râs la rândul său, însă nu s-ar fi ferit să și întrebe: ”Dar voi sunteți chiar ignoranți de-a binelea încât să luați în serios și să vă supuneți unor asemenea absurdități!?!”

Ba bine că nu, iar alba-neagra funcționează, pentru o sâmbătă ”pozitivi”, pentru cea următoare ”negativi”, ca probă de microfon că totul este o scenetă test pe pielea omenirii. Care-și fură din nefericire căciula, în cazul fotbalului românesc periclitându-i ființa.

Iar în speța reprogramării cu pricina, nu era parcă oricum de-ajuns că, în condiții așa-zis ”normale”, duelul Craiova – Timișoara se juca undeva ”între” cele două capitale regionale, la Dunăre, teren neutru, și implicit cu un număr mai redus de spectatori decât în Bănie. Nu. Așa că mai intervine și ”noua normalitate”, sportul fără spectatori, căci astfel înțeleg diseminatorii fricii să mimeze combaterea ”virusului ucigaș”, cel cu unul-două decese pe zi fără comorbidități în întreaga Românie, dacă nu chiar un sonor și rotunjor zero.

În măsura în care aberează din scurt prin ordonanțe acești Încurcă-Țară, Neica-Nimeni la butoane care se simt dintr-o dată importanți și profită pentru a rămâne în istorie din cele mai penibile motive, rata depresiilor și sinuciderilor se va avânta treptat spre piscuri nebănuite, de unde va fi ca și imposibil a se mai zări acel zero sârguincios acoperit de autorități când vine vorba despre morții de COVID-1984.

Să nu care cumva să meargă oamenii la meciuri după blocarea cu lunile în locuințe a unor populații sănătoase, căci și-așa avem fotbal televizat la tonă, fără a separa bobul de neghină, în numele ratingului și profiturilor prostituatei de serviciu remunerate din banul public, mass-media cu apendice sportiv.

Plasarea în timp: în totalitara ”nouă ordine mondială” pe cale de purpurie conturare. Plasarea în spațiu: virtual, pe micul ecran, cadru ideal de etalare pentru ”testații negativ”, triști protagoniști în fața realității crunte, tribune goale. Plasarea în fotoliu sau pe canapea: spectatorul de rit ultramodern, astfel condiționat. Telespectatorul. Deja un reflex obișnuință în deșertăciunea inertei alunecări pasive a maselor, modus vivendi spre noua ordine emanată din haosul pe cale de instaurare.

Nu tu teren propriu al gazdelor, nu tu oraș de reședință al organizatorilor, nu tu drept de acces pentru spectatori, nu tu ambianță de meci, dar în schimb televizată o struțo-cămilă de partidă la mijloc de săptămână, zgâriind retina cu ”scoicile” goale ale tribunelor, și toate acestea în anticamera elitei.

Iar televizată să fie și impostura ipocrită a ”protocolului” impunând momentul de reculegere ținut de jucători pentru cei răpuși de COVID-1984, prostituații ”de la centru” din capitală presând abitir sub preș prin omisiune mărturisirea oficială și negru pe alb a mai multor guverne că net mai puțini sunt morții de COVID-1984 decât s-a tot manipulat populația prin umflarea cu pompa a cifrelor vreme de o jumătate de an, a se citi strict numai și numai 6% din totalul fals declarat până mai ieri în SUA, sau de exemplu numai și numai… 99 de persoane în întreaga Irlanda, număr șocând cu atât mai mult în raport cu ceea ce s-a putut pune la cale pe pielea atâtor și atâtor națiuni, ”găini în cotețe”, ”măști”, servicii și tot sportul suspendate, și așa mai departe.

A ține un moment de reculegere pentru trauma colectivă a românilor din țară și din străinătate, 19 milioane plus alte câteva, cu toții amenințați fizic și mental de ”asediul” fără scrupule și justificare al executanților echer din Carpați ai diabolicelor planuri ale ocultei satanice mondiale, asta ar mai fi fost de înțeles, dar așa, praf în ochii naivilor. Cine are oare interesul și de ce ca respectivul Grup de Comunicare Strategică să nu reevalueze și numeroteze din nou frauduloasele ”voturi”? Respectivii se știu iar motivația ține de întreținerea forțată și cu orice chip a fricii, bici al încorsetării populației într-un șah etern, printre altele cu ”distanțare” și tribune goale, a se citi umilință. Numărul ”cazurilor” roșesc nasul lui Pinocchio, cel al deceselor mânie zeii și înfig baioneta în pioșenia trecerii la cele veșnice. 

Iar nici ceea ce a urmat pe stadionul ”Municipal” din Drobeta Turnu Severin de la ora 19:30 n-a echivalat cu o bună propagandă spectacolului sportiv televizat. Meci ca și ”închis” încă de la mijlocul primei reprize, 2-0 pentru nou-promovata ”albastră” pe val după egalarea izbutită în prelungiri în weekend la Miercurea Ciuc, ”închis” de-a binelea puțin mai apoi, 3-0 înaintea pauzei, cu execuții din afara careului, fiind de comutat canalul după 4-0 în 62 de minute de joc.

Ripensia, circumstanțe atenuante în lumina faptului că s-a pregătit pentru acest joc în ideea în care trebuia să se dispute cu 11 zile înainte, planuri date peste cap și complicate atât de faptul că timișorenii au stat și în etapa imediat următoare, din weekend-ul trecut, cât și dat fiind imposibilitatea de a mai găsi între timp sparring-partners în amicale. Într-o așteptare în contratimp și fără ieșire, Ripensia a debutat ”la rece” în noul sezon, spre deosebire de craiovenii acomodați din weekend ritmului competițional. Avantaj în dreptul oltenilor. Și o întrebare pe adresa FRF, vizavi de ”protocoale”, ”testări”, amânări, câte și mai câte aberații care n-au legătură cu sportul și fotbalul, ci cu tehnocrația ingineriilor sociale ale amintirilor despre viitor, unul mai roșu ca sângele, negru de-a binelea. La ten, la cămăși.

Restanța a pierdut-o la scor, în cea de-a doua etapă n-a avut posibilitatea de a putea cuceri puncte, și uite-așa Ripensia a abordat cu handicap-pornire o struțo-cămilă de campionat programând doar turul înaintea separării echipelor pe grupe valorice. Iar drumul îi este cu atât mai anevoios cu cât se numără printre puținele formații care s-au ales cu numai 9 meciuri acasă, față de cele 11 în deplasare, altă anomalie emanată în regimul de criză al ”noii normalități”. Și nici etapa viitoare nu-i va oferi o partidă pe teren propriu, ci tot pe drumuri, și tot peste săptămână, ce mai aberație de program ca și inacceptabil, dictat de brațul propagandistic al autorităților la purtător cu manualul ”narațiunii oficiale”, mass-media în palmă cu pâinea și cuțitul drepturilor de televizare. Marți de la 19:30 la Ploiești cu Petrolul.

În orice caz, este cel mai neplăcut debut de campionat al Ripensiei de la promovarea în 2017 în Liga 2, start de succes an de an, 16-0 acasă cu Foresta în urmă cu 3 veri, urmat de un victorios 1-2 la Oradea în runda a doua, triumf cu 1-2 la Brăila în august 2018, dar tot cu 1-2 și anul trecut în Trivale, trei puncte adjudecate în fief-ul Argeșului între timp ajuns în Liga 1.

De la victorii afară cu 1-2, la acest 4-1 pentru nou-promovata din Bănie, și nu oricum, ci la trap, dureros debut pe banca tehnică a Ripensiei pentru Cosmin Petruescu, fără prea multe alternative în lumina despărțirilor generate de scurtcircuitarea în martie a ediției trecute, o sumedenie de plecări, nici pe departe înlocuiri pe măsură.

De fapt, în termeni comparativi cu 11-le de start la debutul victorios în Trivale în ediția trecută, marți 6 august 2019, doar portarul Dobre și Burdeț și-au păstrat rolul de titulari, în vreme ce Țieranu și Popovici, intrați atunci în repriza a doua, au abordat deplasarea la Dunăre din minutul 1, iar Tudorache de la pauză, component al unei triple schimbări, titular vara trecută la Pitești. Și-ar mai fi rezervele Mociu și Golda, în aceeași postură atunci și-acum. Altfel, masive modificări de personal.

În consecință, duelul trupelor cu mai mulți străini între titulari, 3-4 fiecare, a fost la îndemâna ambițioșilor alb-albaștri care-și revendică autenticitatea vechii Universitatea, hotărâți a demonstra prin fapte că merită toată atenția în războiul fratricid pe plan local cu prim-divizionara din Bănie, și țâșniți din blocstarturi la Dunăre, după ce apăreau în retrovizoare, promovând facil din Liga 3.

Unii vin cu suflu din urmă, cei cu ”1948” în denumire, alții, foști multipli campioni naționali interbelici dar și stinși sub strânsoarea altor chingi ale istoriei cam în aceiași ani postbelici, par a încerca să stopeze regresul printr-o regrupare de nevoie a forțelor.

Rezultatul, firesc și din acest punct de vedere.

După o primă repriză în forță a oltenilor, sufocanți în ofensivă și concreți prin trei goluri rapide, toate din afara careului de 16 metri. Primul, deja în minutul 15, autor Dragoş Albu,  cu un şut de la 20 de metri lateral dreapta, în vinclu, din transversală, cu ricoşeu. Ripensia în schimb cu primul cartonaş galben, primit de Urvanţev  în minutul 17, fault la portar.

Iar după 3 minute avea să fie 2-0, din lovitură liberă de la 25 de metri, şut pe jos în dreapta, mingea lovind bara, ricoșeu în plasă. Prima ocazie a Ripensiei, abia în minutul 29, prin căpitanul Popovici, şut de la 12 metri lateral dreapta în plasa laterală.

Dar până la pauză oltenii aveau să înscrie și golul trei, prin Andrei Ciolacu, cu un șut superb de la circa 25 de metri, în dreapta lui Dobre. Meci încheiat înainte de limită.

La reluare, antrenorul Cosmin Petruescu a efectuat trei înlocuiri, iar minutul 48 a dat ceva speranțe, Popovici ajungând singur cu portarul. Șut de la 13 metri lateral stânga, însă… în portar. Sîrbu, intrat la pauză, a șutat și el în minutul 51, de la 22 de metri, puţin peste transversală. În minutul 57, Ene era faultat în careu de Diallo dar Buși i-a acordat cartonaş galben, minutul 62 aducând majorarea diferenței, contrar cursul jocului. În urma unui contraatac purtat de Zimţa pe flancul drept, de unde i-a potrivit o minge pe tavă aceluiași Ciolacu, ”dublă” cu latul și 4-0. Greu de înghițit pentru fanii bănățeni…

Consolați oare cu golul de onoare înscris în minutul 82 din lovitură de la 11 metri? Călin Tudor a transformat, după ce Diakite vedea galben în urma faultului asupra lui Tudorache. Iar trei minute mai tîrziu Diakite încasa al doilea galben, fault comis asupra lui Popovici, scăpat singur spre poartă.

Ripensia încheia în superioritate numerică dar pe scut, victimă a unui debut de sezon în ”stare de alertă”, a se citi cu programul dat peste cap ca urmare a unor ”protocoale” nu doar ineficiente în combaterea așa-zisului ”virus ucigaș”, dar de-a dreptul periculoase pentru tot ceea ce ține de sănătatea, bunăstarea și menținerea fibrei sociale. O inginerie tehnocrată la nivel planetar, cu scopul de a perturba, sabota, arunca în haos și îmbolnăvi omenirea, și nicidecum pentru a o păzi și salva de ”sperietoare”, de unde că a încuviința docil, obedient și fără reacție micile indiscreții și nimicuri posibile ca urmare a ”protocoalelor”-Păcălici nu face decât să erodeze și mai mult ființa sportului rege intern în fața masivelor provocări ce-l așteaptă neîndoielnic.       

FC Universitatea Craiova 1948 SA – Ripensia Timișoara 4-1 (3-0)

U Craiova 1948 SA: Robert Popa – Bradley Diallo (min. 79, Radu Negru), Abdelave Diakite, Costinel Gugu (cpt.), Jeremy Huyghebaert, Marian Anghelina, Călin Cristea, Dragoş Albu (min. 55, Samuel Zimţa), Robert Răducanu, Andrei Ciolacu, Claudiu Bălan (min. 55, Nicuşor Raicea).

Antrenor: Nicolo Napoli.

Rezerve: Sorin Mogoșanu – Alexandru Gîț, Vlad Pop, Alexandru Munteanu,Valentin Munteanu.

Ripensia: Ștefan Dobre – Andrei Macrițchii, Darius Țieranu (min. 46, Cosmin Sîrbu), Alin Burdeț, Cosmin Gladun (min. 79, Mirjan Maric) – Valeriu Macrițchii, Tudor Călin, Alexandru Neagu (min. 68, Gabriel Stoi) – Ivan Urvanțev (min. 46, Vlad Tudorache), Nemanja Sokovic (min. 46, Vlad Ene), Alexandru Popovici (cpt.)

Antrenor: Cosmin Petruescu.

Rezerve: Haralambie Mociu – George Neacșu, Denis Golda,  Ioan Vasluian.

Au arbitrat: Cătălin Buși (Râmnicu Vâlcea) – Gheorghiță Bălan și Nicușor Marin (ambii din Piteşti). Arbitru de rezervă Alexandru Nicolae Suvar (Sibiu). Observator de arbitri: Cristina Babadac (Alexandria); delegat de joc: George Constantinescu (Slatina).

Rezultatele etapei a II-a în Liga 2 și programul rundei a III-a, pe coloana clasamentelor.

      

Acest articol a fost publicat în Fotbal, Liga 2 și etichetat cu , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


sapte + = 16

 


Ultimele articole din categoria Fotbal: