Ţeţe Moraru îi dă „indicăţii” lui Belo. Despre cum să facă poze!

Micile detalii, amănuntele, fac suma întregului. Sau îl lasă ciuntit. Marţi după-amiază a avut loc prima manşă a „dublei” de verificare România U16 – Muntenegru U16, pe „Ştiinţa” din Timişoara, cu revanşa joi la amiază, şi lăsînd la o parte scorul, 0-1 (0-1), precum şi cîteva consideraţii despre joc, unul-două aspecte la prima vedere insignifiante dar care de fapt pot spune multe au ieşit în evidenţă la ora amicalului juvenil fără implicare bănăţeană pe gazon.

Fie şi într-un anonimat aproape total, prezenţi fiind doar cîteva zeci de oameni din lumea fotbalului, ca de exemplu observatori federali zonali, antrenori, alţi juniori sau pur şi simplu împătimiţi ai jocului, conduita celor care poartă însemnele loturilor reprezentative ar trebui să fie exemplară şi uniform-unitară. Ţine de blazonul care trebuie respectat şi apărat.

Ori ce imagine reflectă reprezentanţii loturilor naţionale dacă antrenorul de portari al selecţionatei României U16, Dumitru Moraru, apropiindu-se agale spre zona băncilor de rezervă ale arenei „Ştiinţa”, îi strigă lui Miodrag Belodedici de undeva din spatele plasei despărţitoare gazon-teren, aşadar de la peste 50 de metri distanţă, şi pe cine să mai încadreze în fotografie!?

Da, într-adevăr, directorul tehnic al loturilor de juniori din cadrul FRF se pregătea să realizeze cîteva clişee înaintea startului, cu titularii României U16 reuniţi în preajma liniei de centru pentru fotografia de grup, iar antrenorul cu portarii al respectivei selecţionate îi indica apelîndu-l cu „băi”, de la zeci de metri distanţă, să-i imortalizeze şi pe jucătorii de rezervă. Caragialesc.

Desigur, întrebarea este de ce marele şi bunul „Belo”, cîndva un dublu cuceritor al Cupei Campionilor Europeni, este responsabilul cu fotografiile la o acţiune a unei reprezentative a României, de sub tutela FRF…

În prealabil, un ochi fie şi nici prea critic ar fi putut sesiza de exemplu modul cum efectuau muntenegrenii mişcările de încălzire, limbajul corpului vădind concentrarea şi determinarea, în contrast cu cel uşor blazat, cu umerii plecaţi, al selecţionabililor carpatini. Sau paşii hotărîţi cu care au traversat în grup terenul, cătînd doar înainte, cei 3 tehnicieni din stafful tehnic muntenegrean, Boris Ljutica, Boris Milickovic şi Vanja Pejovic, din nou, comparativ cu cel al „tricolorilor”, disparat şi parcă deconcentrat înaintea startului. Ori mai ales mîndria cu care ex-iugoslavii şi-au intonat imnul, cu piepturile bombate înainte, cu bărbia semeţ ridicată, într-o postură frumoasă, şi mai ales aidoma unui lanţ uman, 11 pe după umeri, şi iarăşi, în comparaţie cu „albii” tricolori, mai pirpirii fizic şi parcă neconvingători în atitudinea lor. Ce-i drept, cu palma dreaptă pe inimă.

Urmările sunt doar amănunte… 0-1, consemnat în minutul 24, cînd unşpearul căpitan Boris Cmiljanic a scăpat singur de la 20 de metri şi a tras fără şanse pentru Karol Fila, exploatînd o greşeală de marcaj.

Altfel, în general, junii muntenegreni nu au prea convins, mizînd pe atuul prestaţiei în forţă, în vreme ce românii au evoluat mai bine, mai combinativ, pasînd destul de fluent însă fără clarviziune în faţa porţii, odată ajunşi la 30-35 de metri de buturile oaspeţilor. Care au pus puţine probleme defensive României U16, remarcîndu-se prin eficienţa de a marca un gol din maxim 3 oportunităţi reale de poartă.

În condiţiile în care nu a fost realmente testat, fundaşul central Robert Moglan, de la Oţelul Galaţi, a conferit o oarecare siguranţă compartimentului defensiv, în vreme ce colegul său Andrei Radu, şesar căpitan, şi-a scăpat adversarul din marcaj la faza unicului gol al întîlnirii. S-a observat şi tehnicitatea sprinţarului Carlo Erdei, decar ofensiv de la CSS Satu Mare, cu rezerve totuşi faţă de aportul care s-ar dori intuit la un purtător al numărului 10.

Revanşa, joi… În tribune au fost juniori B polişti, iar la joc s-au aflat şi Ştefan Iovan, antrenor coordonator al loturilor de juniori ale FRF, Cornel Jurcă, administrator delegat al aceloraşi loturi, şi sus-amintitul Miodrag Belodedici, directorul tehnic. În teren…

Echipa… România U16 (selecţioner Lucian Marinoff; antrenor cu portarii Dumitru Moraru): 1. Karol Fila (Liberty Oradea; antrenor formator: Sărmăşan) – 2. Cătălin Torişte (Viitorul Constanţa; Rădulescu), 6. Andrei Radu (Dinamo Bucureşti; Mezei) – căpitan, 3. Robert Moglan (Oţelul Galaţi; Cruceanu), 4. Cătălin Ionescu (SC Gică Popescu; Răducan) – 8. Răzvan Marin (Viitorul Constanţa; Rădulescu), 5. Alexandru Tudorie (Oţelul Galaţi; Cruceanu), 7. Alexandru Cioabă (SC Gică Popescu; Răducan), 10. Carlo Erdei (CSS Satu Mare; Szabo) – 9. George Puşcaş (FC Bihor; Sărmăşan), 11. Andrei Luduşan (Viitorul Constanţa; Rădulescu).

Pe bancă: 12. Octavian Vâlceanu (Sportul Studenţesc; Andronache) – Ionuţ Nedelcearu (Dinamo Bucureşti; Mezei), Valentin Pericanu (FC Bihor; Sărmăşan), Andy Asandului (Liberty Oradea; Sărmăşan), Arexandru Rîţă şi Paul Păturcă (ambii Sportul Studenţesc; Androneche), Antonio Cruceru (Gică Popescu; Răducan), Ionuţ Baniţă (Sportul Studenţesc; Andronache) şi Alexandru Iovu (FC Hunedoara).

Muntenegru U16: 1. Stijepovic, 2. Sebek, 3. Vuckevic, 4. Nilovic, 5. Banovic, 6. Gjokaj, 7. Rudovic, 8. Vilotijevic, 9. Kukulicic, 10. Sofranac, 11. Cmiljanic.

Acest articol a fost publicat în Fotbal, Juniori și etichetat cu , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


× sapte = 56

 


Alte articole legate de acest subiect: