Povestea e veche și parcă fără sfârșit. Are mereu o continuare și i se tot adaugă un nou capitol, chiar și când ți s-ar părea că nu se va mai repeta.
Meciul România – Italia, jucat aseară pe ”Ilie Oană” din Ploiești la nivelul reprezentativelor sub 21 de ani, ocazie cu care Viorel Moldovan a debutat pe banca tehnică a ”tricolorilor”, n-a făcut excepție de la regulă. Printre jucătorii români s-au regăsit tineri lansați de fotbalul timișorean dar care deja nu mai evoluează de ceva vreme pentru cluburi de pe malurile Begăi, însă nu și selecționabili încă înregimentați la grupări din Timișoara, ceea ce nu este o noutate și nici nu se va fi întâmplat pentru ultima oară.
Dorin Rotariu, într-un altfel de alb-negru, de la selecţionata Timişului Under 16, conducînd mingea în turul finalei naţionale disputată împotriva selectionatei Bucurestiului Under 16, marti, 7 iunie 2011, pe stadionul Dan Păltinișanu
Deian Boldor, împrumutat de romani la Pescara, și Steliano Filip, titular la Dinamo, au pus cot umăr la umăr de pe jumătatea stângă a blocului defensiv, iar Dorin Rotariu în linia mediană. Toți sunt foști campioni naționali la nivel juvenil, Boldor și Filip cu LPS Banatul iar Dorin Rotariu cu selecționata județeană a generației 1995 ca junior al lui FC Timișoara, dar toți au măcar 2 ani, dacă nu chiar trei de când nu mai ating mingea pe malurile Begăi.
E o bandă rulantă cu parametri clari, adică naționalele României nu prea ajung să selecționeze de pe-aici și să și titularizeze dacă respectivii jucători evoluează încă la cluburi din Timișoara dar se bizuie în 11-le de start pe tineri lansați deja de pe malurile Begăi însă înregimentați între timp de alții.
Da, știu, mi se va spune că Rotariu nu este cel mai bun exemplu, pentru că orientarea prin ghidare a tânărului era oricum presetată pe București, cauză pierdută, dar cred că ați putut prinde ideea, cadrul general al neajunsului.
Am mai punctat acest subiect, inevitabil, când aparițiile interțări ale selecționatelor României ne-au dat ocazia, iar repetiția e deja obositoare, dar mai obositoare e starea de fapt. Timișoara nu-și poate menține tinerii în propria bătătură, nu-i poate stimula și promova incremental într-un mod adecvat, iar aceștia sfârșesc inevitabil sub alte culori, ademeniți de vorbe mai ferme dar și mai mieroase, de orizonturi care-ți scaldă ochii. Sau mai bine zis le scaldă ochii.
Iar ca depresiva situație să fie un tot unitar, în timp ce România se sprijină pe tineri lansați de fotbalul timișorean, Timișoara își trage zilele prin ligi inferioare, B și D în cazul noii ediții 2014-2015. Își pune capul cu trupe din Tărlungeni și Câmpina, din Mioveni și Slatina sau din Caransebeș și Pâncota.
Contrastul e izbitor și ceva e foarte în neregulă. De ani buni, buni… Pe impresari îi știm cu toții însă în spatele și la baza acestui desant cauzele sunt mult, mult mai adânci și interconectate, depășind sfera limbajului persuasiv al agenților și anturajului.
Voi supăra din nou dar nu există oare cumva un oarecare grad de retardare în fotbalul timișorean!? Suntem oameni serioși!?! Când sunteți în stare să nu mai aprovizionați banda rulantă și nu doar să-i reciclați pe cei cu ștanța de potențial rebut?
Atunci când o veți face, veți avea poate ocazia să citiți un alt verb și vers și în acele consemnări jurnalistice care mereu vă enervează și înfurie dar, câtă vreme impotența e crasă, înghițiți în sec și hrăniți-vă egoul în lectură parcurgându-i doar pe cei care vă sărută pe mușchii fesieri, nu și pe cei care vă vor binele.
Să-mi înghit însă vorbele. Căci nu doar acest România U21 – Italia U21 2-1 (2-1) poate fi legat de fotbalul timișorean, dar și România – Macedonia la U18, vineri și duminică la Buftea, debutul lui Andrei Spier pe banca tehnică fiind punctat și de convocarea lui Sebastian Mailat la lotul juvenil, tânăr al lui LPS Banatul care într-un alt regim ar fi ajuns poate ”tricolor” din nou abia după mai sus menționata trecere ”la centru” sau aiurea, căci acum, de când s-a conturat și un alt pol de putere cu capacitate crescută de sucțiune, și mai în sud-estul spațiului mioritic, putem adăuga și termenul aiurea.
Și-ar mai fi și convocările lui Vlad Dragomir și Andrei Mezin pentru turneul rus de-o săptămână al selecționatei U16 a României, vicecampionii naționali de juniori C cu ACS Poli Timișoara urmând a da piept sub bagheta lui Adrian Boingiu cu Serbia, Cipru și gazdele.
Să ne bucurăm și să țopăim tâmpește, joacă pentru România și sunt încă ai unor grupări timișorene. Dar oare pentru cât timp? Și va fi oare altfel, ne va contrazice oare trecerea anilor? Până atunci, ineficienților din fotbalul timișorean, ”șăfi” infatuați și atotștuitori dar nu numai, băgați bine la cap că fotbalul timișorean și nu presa timișoreană, sau mă rog, o parte mai puțin benevolentă a ei, a risipit bunătate de talent.
Pentru conformitate, România U21 a depășit Italia U21 cu două lovituri de cap în urma unor cornere, în minutele 30 și 44, prin Pușcaș și Bălașa, mai apoi Rotariu și Filip fiind înlocuiți în minutele 67 și 77.
