Zece săptămâni de pregătiri pentru B? Şi care ar fi totuşi 11-le?

Astăzi se împlinesc cinci săptămâni de la startul pregătirilor poliştilor şi-ar mai fi aproape tot pe-atâtea până la debutul ligii a doua, în 20 august. Mult pentru jucători, mai ales pe-această căldură. Gândită pentru alinierea şi pe mai departe în Liga 1, de-a lungul a 5 săptămâni şi jumătate, dar de fapt urmând acum a se prelungi ca o peltea, pregătirea de vară ar putea deveni contraproductivă sau măcar fără un optim dorit pe parcursul sezonului. Şi măcar de s-ar fi ştiut în linii mari pe cine se poate conta, dar nu este uşor când x mai este astăzi în lot iar mâine pleacă şi y…

Va mai rămâne Uhrin jr. în condiţiile date? Poate se-ntreabă acum şi el de ce s-a legat la cap în iarnă...

Va mai rămâne Uhrin jr. în condiţiile date? Poate se-ntreabă acum şi el de ce s-a legat la cap în iarnă...

Conceptul de vârf de formă poate fi aruncat la cheremul hazardului şi toată strategia plănuită cu speranţa alinierii totuşi în Liga 1 dacă nu e cu roţile în sus, trebuie însă că e oarecum periclitată sau în nevoie de certe alterări.

Şi-ar mai fi şi găsirea altor sparring-partners, care să se adauge celor şapte cu care s-au duelat deja poliştii în 8 jocuri de pregătire, nu atât pentru a conferi o variaţie programului tern bazat mai ales pe antrenamente cât pentru a menţine prospeţimea şi pofta de joc a componenţilor lotului. E clar, li se va acri de atâta pregătiri, până în 20 august, şi nici măcar aflarea componenţei seriilor de <B>, săptămâna aceasta, nu va lumina cerul alb-violeţilor. La cât timp mai e, berechet, până la start, s-ar putea ajunge ca Poli să joace aproape un… întreg tur de campionat constând în partide de verificare în această vară.

Dar cea mai delicată ajustare va ţine de remodelarea lotului în funcţie de posibilul exod al unora dintre jucătorii mai răsăriţi, ceea ce-l va obliga pe antrenor, Uhrin jr., dacă va mai rămâne cumva în actualele circumstanţe, sau dintre actualii săi secunzi, în a marşa pe alt personal care să preia la un nivel competitiv anumite relaţii de joc şi în a contura o altă formulă de echipă. E clar, ieri s-a mai lămurit o problemă, că există un al doilea „lot” de jucători pe picior de plecare, cu care, de bine de rău, se conturase deja cât de cât o formulă pentru 2011-´12. Înlocuieşte-i acum şi pe-aceştia…

Va putea remodela, încropi şi improviza din mers? Cert e că Poli a pierdut deja în câmp şapte titulari sau nu chiar dar consistent implicaţi în campania pentru titlu, plus un portar, Taborda, iar dacă lor li se vor adăuga cei şase amintiţi ieri de Iancu în ceea ce priveşte cedarea lor, atunci alb-violeţii vor rămâne practic fără aproape întreaga brumă de experienţă şi competitivitate acumulată la nivelul Ligii 1. E evident, unul ca Ghionea, recent sosit pe Bega ca pentru o poate ultimă experienţă benefică în carieră, stătea într-un picior în aceste ultime zile de incertitudine, cu bagajele la uşă, şi pare greu de crezut că ar putea fi văzuţi în alb-violet, transpirând sub Cetatea Devei.

Dintre cei rămaşi, mai mulţi ar fi cei cu meciuri în picioare în liga a treia, deci totuşi sub nivelul Diviziei B, decât cei cu acumulări la nivelul elitei. Ar crea în consecinţă, ca unsprezece, un angrenaj suficient de uns şi rodat pentru a duce o luptă de promovare? Unii ar putea spune, ah, perfect, <numai bine>, căci îi avem la dispoziţie pe proaspeţii campioni naţionali de juniori A, elevii pregătiţi până de curând pentru jocurile Campionatului republican, de duminica, de către Robert Fruşa, şi încercaţi uneori şi vinerea, în <C>.

E ideal, în principiu, să-ţi promovezi propriile vârfuri de generaţie din pepinieră, culegând roadele perseverenţei peste ani în sectorul juvenil, dar la o privire mai atentă FC Timişoara are un singur sol, pe fundaşul central Florin Ilie, adus anul trecut de la Alba Iulia, în lotul reprezentativei România U19 pentru turneul final ce începe miercuri, semn al evidenţei că o garnitură fie şi campioană nu este garanţia cel puţin peste noapte a metamorfozei unor ex-juniori în titularii destoinici de mâine. Părerile sunt împărţite, existând în oraş şi foşti jucători remarcabili ai Politehnicii care, ajunşi să activeze în sectorul juvenil şi îndemnaţi să aleagă nişte reprezentanţi ai noului val pe care i-ar vedea evoluând cu succes în Liga 1, s-au declarat foarte rezervaţi în privinţa potenţialului individual al subiecţilor.

Şi-apoi, nici o întreagă echipă nu poate fi promovată, en masse, ci câte un tânăr, doi, în anumite poziţii şi bine ancoraţi între suplinitori mai versaţi în primul unsprezece. Cât despre generaţia de ´93, oricât de talentaţi ar fi băieţii, nici nu se pune momentan problema, Vântură & Co având de efectuat până la capăt rodajul în Campionatul republican, aşa încât, deşi există o şansă mai mare ca niciodată de la prezenţa Timişoarei în elită, din 2002, ca junii locului să penetreze spre lotul de seniori, opţiunile reale vor rămâne limitate la poate degetele unei mâini.

În atare condiţii, compoziţia va fi alcătuită din câţiva – puţini – titulari în elită şi cu jucători de bancă de rezerve în liga lui Mitică şi tineri care au gravitat în jurul echipei mai ales în cantonamente, câştigând oarece experienţă la nivelul ligii a treia. Acum se vorbeşte de Divizia B şi, dacă nu neapărat de nu ştim ce ştachetă valorică, măcar de încărcătura emoţională a unor jocuri ce constituiau adevărate derbyuri în zile mai albe, şi care păstrează ceva din izul pe muchie de cuţit al acelor bătălii. Le va tranşa Poli chiar atât de uşor cum ar putea părea la prima vedere sau remodelarea unui lot şi omogenizarea unei echipe va fi o problemă în sine mai delicată decât forţa adversarelor?

După 48 de zile de aşteptare în ceea ce priveşte verdictele, cam tot pe-atâta pentru o primă concluzie edificatoare legat de „noua Poli”, post-Alexa şi Zicu. Atacul, cel puţin pe hârtie şi comparativ cu celelalte compartimente, dacă se adevereşte că vor şi pleca jucătorii amintiţi ieri de Iancu, ar putea reuni cea mai multă muniţie prim-divizionară, cu un Nikolic, Axente sau Zăgrean ce au prins meciuri şi în cursa spre titlu din retur. Rămâne de văzut în privinţa servanţilor…

Aşadar perioada de acumulări, dintr-odată mult prea lungă, şi necesitatea concentrării pe alţi potenţiali titulari decât cei cu care s-au derulat până acum cele 5 săptămâni de pregătiri, sunt nişte aspecte deloc neglijabile în economia abordării campionatului, altfel pregătit de adversarele care ştiau deja la ce bătălie merg. Cât despre aspectele majore, ce ţin de pierderea unor semnificative încasări din drepturi de televizare, pentru a nu mai aminti de jack-potul pe nume Champions League, cât şi de toate veniturile rezultante pentru economia locală din partidele, măcar două la număr, ce-i aşteptau pe polişti în eurocupe, şi aici pomenim industria hotelieră şi de servicii în general, minusul e uriaş. Goale vor rămâne şi camerele ocupate până mai ieri de Zicu sau Cisovsky, în condiţiile în care se va marşa pe localnici „propritari”, dar cel mai agravant şi gol va fi cuantumul de imagine al Timişoarei fotbalistice. Din nou.

O ieşire foarte şifonată de pe repulsiva scenă a Ligii 1…

Distribuie
Acest articol a fost publicat în Fotbal, Poli Timişoara și etichetat cu , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

4 răspunsuri la Zece săptămâni de pregătiri pentru B? Şi care ar fi totuşi 11-le?

  1. robert spune:

    Te rog mai intai sa te informezi de ce jucatorii de la 92 nu sunt convocati sau de ce nu au ramas la lot si apoi sa tot dai in ei ! Multumesc !

  2. mitica spune:

    Si daca terminati pe locul I in B, ce va face sa credeti ca FRF/Mircea Sandu va va permite sa jucati in Liga I si nu veti primi un picior in dos de la Duru care nu va va da licenta. Tot asa este posibil sa retrogradati si din B.

  3. Je spune:

    Am vazut o gramada de meciuri si ale echipei FC Timisoara din C si mai ales Poli 2002 din D. Concluzia: jucatori mediocrii sau chiar foarte slabi. Daca se va pune baza pe acesti jucatori, Poli nu se va mentine nici in B.

    • Aţi avut răbdare şi nervii tari, chiar foarte tari. Lăsând gluma la o parte, poziţiile lor în clasament dezvăluie unele neajunsuri ale echipelor în sine, pe care le reflectă întrucâtva, dar oricum, C şi D, la nivelul lor actual din România, nu constituie niciodată cadrul ideal pentru rodarea unor jucători cu aşteptări pentru a juca într-o bună zi mai sus, eventual în A. Cu complicaţii a fost şi folosirea tinerilor pe mai multe fronturi, vinerea şi sâmbătă acolo, duminica la republicani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


8 − patru =

 


Ultimele articole din categoria Fotbal: