Ionică Cărăbaş, antrenor CS Universitatea: „Programul competiţional n-are absolut nici o logică!”

Ionică Cărăbaş, antrenor al suferindei secund-divizionare de handbal feminin CS Universitatea Timişoara, ne-a oferit un interviu în exclusivitate pe teme de actualitate nu doar din bucătăria internă a codaşei în Divizia A Seria B ci şi din competiţia în sine.

Profesorul Cărăbaş în mijlocul elevelor sale

În care Universitatea Timişoara a rămas astăzi cu o unică victorie în 11 etape ale ligii secunde pe semicercul feminin, cedînd pe teren propriu grupării de mijlocul clasamentului SCM U Piteşti, venită pe Bega pentru jocul de la ora 13 din sala „Constantin Jude” cu palmaresul de 5 victorii şi tot atîtea eşecuri.

A fost 23-31 (9-18), Ghiocel fiind principala marcatoare a Universităţii, cu 9 goluri, urmată de Ghilea, cu 8 goluri, Senciuc, cu două, Paşca, Biro, Kovacs şi Ionesi, fiecare cu cîte un gol. „Au fost două reprize diametral opuse, căci se întîmplă aproape de fiecare dată să începem foarte prost, 9 goluri constituind un handicap extrem de greu de surmontat cu o echipă care nu deţine individualităţi certe… Cel puţin ne-am impus în partea a doua, 14-13, dar era prea puţin. Repetăm şi insistăm asupra faptului că trebuie multă, multă, multă răbdare, pentru că majoritatea componentelor sunt practic nişte copii, iar în plus sunt şi senioare care la nivel de juniori nu jucau. Este foarte frustrant, este greu şi pentru noi, pe bancă, şi poate cel mai uşor ar fi să aruncăm prosopul, ceea ce nu este nici măcar ultima opţiune”, s-a referit profesorul Cărăbaş şi la jocul pierdut astăzi, de unde subiectul a deviat şi pe probleme de fond ale subfinanţatei grupări de handbal fete a Universităţii.

„Am avut ocazia să discut în vară cu Marilen Pirtea, Rectorul Universităţii de Vest Timişoara, pe tema greutăţilor întîmpinate de echipa noastră de handbal, dar la momentul respectiv dumnealor erau într-adevăr prinşi pe un anumit front al rugby-ului, echipa mergînd spre titlu, dar sunt promisiuni şi în privinţa handbalului feminin pentru atragerea unui investitor; cînd şi cum, urmează însă să mai vedem. Este însă foarte important ca echipa să nu se desfiinţeze, să fie menţinută în competiţii fie şi la un nivel modest. Este clar că atîta timp cît nu le oferi sportivelor mai nimic, nici nu poţi să le ceri mare lucru, şi este regretabil că un asemenea grup foarte restrîns de handbaliste localnice pentru nivelul ligii a doua a fost divizat în ideea existenţei a două grupări, ori consider că din acestea două ar fi rezultat una care să se ridice peste nivelul lor actual…”, a mai spus Ionică Cărăbaş, atrăgînd atenţia necesităţii imperioase a unui stagiu centralizat de pregătire, în pauza intercompetiţională.

„Din nefericire, rezultatele cuantifică mereu munca antrenorilor dar, privind puţin mai în perspectivă decît la realitatea imediată, evoluţiile jucătoarelor, şi în special ale junioarelor cooptate cu dublă legitimare, de la LPS Banatul, este în creştere şi sper să aibă parte de o perioadă de pregătire centralizată în pauza de iarnă, subiect pe care s-au purtat nişte discuţii preliminare, în principiu, şi se conturează o posibilitate, însă trebuie să vedem locul şi perioada desfăşurării sale, deoarece avem în lot atît liceene cît şi studente, care au programe şcolare diferite. În plus, cantonamentul trebuie să se coreleze şi în perspectiva datei de reluare a returului, în 2013 pe 3 februarie”, a explicat Cărăbaş, care a insistat în privinţa unui crescendo în ceea ce priveşte prestaţiile unor tinere jucătoare.

„Atît din punct de vedere tehnic cît şi tactic jocul prinde încet-încet puţin contur şi nu se mai joacă numai după ureche, însă problema cea mai mare rămîne vizavi de constanţa lor, existînd fluctuaţii foarte mari în cadrul aceluiaşi meci. Creşte evident Daira Ghiocel, precum şi Senciuc, poate cu un minus, pentru că trebuie să fim obiectivi şi realişti, în dreptul lui Biro, care a rămas datoare în acest tur, relativ la talentul şi calităţile pe care le posedă”, a continuat antrenorul sosit în această vară la divizionara A, intrînd în tandem cu Cornel Jude.

Cărăbaş a ţinut însă să precizeze că deşi a remarcat creşterea în joc a interului Daira Ghiocel, revenită nu după cea mai fericită experienţă la Centrul Naţional de Excelenţă vîlcean, nu o consideră momentan ca port-drapel al universitarelor, în ciuda prestaţiilor cu mai numeroase goluri în cont: „Este una dintre jucătoarele de referinţă şi datorită forţei sale de aruncare şi are un plus dar a venit la un nivel foarte scăzut în vară, însă are totodată acest mare avantaj că primeşte încredere din partea noastră, fiind încurajată la joc, în ciuda greşelilor pe care le face, marea sa problemă fiind tocmai lipsa de încredere cu care s-a întors la Timişoara”.

Cărăbaş a pus în taler ca explicaţie la faptul că galben-albastrele au cel mai ineficient atac dintre cele 14 grupări din serie şi suita accidentărilor, „am avut destule la un lot şi aşa nu foarte consistent, Agape şi-a rupt nasul, Biro a fost în convalescenţă iar în cazul lui Pester se speră să poată reintra în pregătiri odată cu perioada de cantonament”.

Într-adevăr, Universitatea şi-a rotunjit doar cu foarte puţin cel mai slab atac al seriei, cu 198 de goluri în cele 10 meciuri înaintea etapei de astăzi, finishul de an calendaristic, apropiat în liga a doua feminină, urmînd a le regăsi pe timişorence la CSŞ Caracal, joi, şi apoi cu Argeş Sport Muntenia Piteşti, duminică 18 noiembrie, din nou acasă.

Iar în ceea ce priveşte trasarea calendarului competiţional, inclusiv cu 4 etape intermediare, programate joia, doar în cursul turului, Cărăbaş a fost foarte tranşant: „N-are absolut nici o logică iar argumentul responsabililor în această privinţă ar fi fost că echipa Centrului Naţional de Excelenţă, cu junioare de 1995, ar avea nu ştim ce competiţii, şi de aceea ne-au îngrămădit joia-duminica, fără însă să fie într-adevăr vreo acţiune în cazul lor! Am avut duminici la rînd jocuri în deplasare la orele serii, la Târgu Mureş, la Deva, ori la nivelul la care evoluăm noi, luni trebuie să ne prezentăm şi la servici, iar copiii merg la şcoală, fetele sunt fie la liceu, fie la facultate, şi acestea rămîn priorităţi în ochii părinţilor, pentru că în handbal mîine poate se accidentează şi nu mai e… Astfel, şi cu intermediarele de joi, obligatoriu a se disputa după-amiază, dacă prinzi vreo deplasare, ajung să se mai ducă doar o zi-două pe săptămînă la şcoală. S-a dat publicităţii şi programul returului şi este la fel de ilogic, fără continuitate…”

Ca o altă meteahnă şi eroare sistemică, „mai mult, n-ai voie să foloseşti decît 5 junioare şi trebuie să respecţi cerinţe de vîrstă, ceea ce nu şi-ar avea locul aici! Păi dacă aici nu le laşi să joace, ca handbaliste de perspectivă!? Din punct de vedere al forţei de joc, una este să fii la 17 ani, alta la 26, la care se mai adaugă lipsa de experienţă a junioarelor, aşa încît trebuie multă răbdare dar orice-ar fi, nu înseamnă să le dai de-o parte”, Cărăbaş a mai relevat şi exemplul pozitiv oferit de Universitatea Reşiţa, o colegă de eşalon apelînd la junioare II inclusiv din handbalul timişean: „Este foarte uşor să spui că nu vine nimic din urmă, de aici şi de dincolo, pe cînd este foarte greu să construieşti o echipă numai pe bază de mercenari, variantă la care ne putem referi doar prin reducere la absurd, dacă de mîine ar fi bani la UVT pentru o investiţie. Dar ar ajunge să se întîmplă ceea ce s-a întîmplat şi la alte sporturi în asemenea situaţii. Dacă ar exista însă o colaborare reală, s-ar putea ajunge la lucruri frumoase, şi un exemplu elocvent este Reşiţa, care anul trecut era ciuca bătăilor dar s-a regenerat inclusiv cu tinere jucătoare din Timişoara şi Timiş, aşa încît ar trebui să fim cu toţii pozitivi, şi poate că orgoliile extrasportive ar putea fi lăsate deoparte”. 

În fine, profesorul Ionică Cărăbaş n-a omis un minus cu atît mai sesizabil în urma despărţirii de o jucătoare de real potenţial, Tina Grigore absolvind în vară junioratul şi luînd calea grupării din Nurnberg, ca o dovadă că talente există şi ies încă la suprafaţă în handbalul local: „Suferim foarte mult în handbalul timişorean la capitolul portari, ori într-un joc în care portarul adversarei îţi poate scoate şi pînă la 50% din mingi iar tu nu ai pe cine să te bazezi cu adevărat, eşti victimă sigură”.

Acest articol a fost publicat în Exclusiv, Handbal și etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Un răspuns la Ionică Cărăbaş, antrenor CS Universitatea: „Programul competiţional n-are absolut nici o logică!”

  1. cstm spune:

    Ar fi frumos sa mearga finantare si la echipa de handbal.
    Ar fi frumos sa vedem o echipa de traditie in handbalul romanesc revenind acolo sus, sau cel putin luptand, cu sanse, sa revina acolo sus.
    Important e sa se mentina echipa in viata, si speram ca va fi si bine la un moment dat
    (daca ar exista o finantare, s-ar putea crea o echipa mai puternica prin selectionarea celor mai bune jucatoare din cele dou echipe locale, ca doar ambele echipe doresc sa metnina handbalul feminin Timisorean in viata, si presupun ca exista si dorinta comuna de a vedea o crestere)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


× 2 = doisprezece

 


Alte articole legate de acest subiect: