CSM Timişoara: pe 10 în ţară din 867 cluburi, 222 medalii în 2011

Un club timişorean s-a clasat în topul anual naţional pe locul 10 din 867 grupări din ţară respectiv pe 6 din 48 între cele din subordinea ANST, existente în fiecare judeţ. Iar ca număr de medalii pe 2011, 171 la campionate naţionale şi 51 internaţionale. CSM Timişoara, cu iniţiala M de la Municipal, „n-are însă nici o legătură cu Primăria, este doar numele de Municipal”, după cum explică tînărul director Lucian Reclaru, care ne-a reliefat aspecte interesante despre acest prolific club primindu-ne în tot ceea ce înseamnă sediul acestei grupări locale, fără exagerare nu mai mare decît un dormitor de bloc, şi cu tot cu chiuvetă, într-o fostă magazie a LPS Banatul.

"M"-ul din CSM vine de la Municipal dar clubul nu este al Municipalităţii...

Ne-a spus despre surse de finanţare şi parteneriate, despre noi transferuri, despre diverse planuri şi bătăile de cap cu sediul…  „Vreau să fac şi după aceea spun”, a repetat deviza Lucian Reclaru, la fiecare întrebare scoţînd diverse dosare şi răspunzînd concret, şi care preferă mai întîi consolidarea şi o necesară temporizare în ceea ce priveşte o dorinţă nu tocmai ascunsă a Clubului Sportiv Municipal. „Îţi dai seama că noi vrem şi aşa ceva, sunt evident alte satisfacţii în a avea şi o echipă la sporturi cu minge, să avem acea bucurie de a fi în familia sporturilor de echipă. Nu excludem nimic, dar în timp…”, ne-a satisfăcut curiozitatea deveanul în vîrstă de 29 de ani.

 

„Am înscris o echipă de fete în Superliga şi dorim să o aducem pe campioana Estera Dobre”

 

Într-adevăr, toate la timpul lor, căci momentan CSM Timişoara oricum se extinde, lansînd noi secţii şi devenind bună „casă” a altor şi altor sportivi localnici, unii, care chiar aveau nevoie de un asemenea cadru. Sugestiv în această privinţă, pe perete, un calendar YONEX pe 2012, pe februarie cu Lee Chong Wei concentrat la maxim, în timpul unui joc. „În 2011 am înfiinţat secţia de badminton, pe care am pregătit-o din timp. Unii jucători mai aveau contracte prin alte părţi dar dorinţa era să existe o secţie reunind seniori şi în badmintonul timişorean”, şi îmi înmînează lista celor 12 proaspeţi transferaţi, sub bagheta antrenorilor Ştefan Nyari şi Corina-Florentina Dan. „Am creat şi una de volei, pentru echipa de beach-volley pregătită de antrenorul Dan Jitaru, şi este de volei, tot ca volei este trecută, pentru că beach-volley este considerată doar ramură a acestui sport”, mai spune Reclaru, explicînd că 2012 aduce cu sine şi o secţie de karate: „Deocamdată s-a înfiinţat, urmează afilierea la Federaţie, este vorba despre WKC, ca secţie neolimpică, iar antrenor este profesorul Cătălin Paul Costinaş. Aceştia sunt ultimii veniţi…”

Antrenorul Petre Brânduşan va conduce în 2012 echipa de fete lansată de CSM în Superligă

Şi nu chiar… Surpriză, surpriză, un apel telefonic, interpelînd despre faxuri legate de un transfer. La o secţie care are de fapt… o echipă. „Avem echipa de lupte libere băieţi, în Superliga naţională, şi este destul de greu, vorbind de a avea echipe. Iar în anul 2012 vom avea şi una de fete, în care dorim să o aducem pe Estera Dobre, campioană europeană de lupte. Sigur este înscrisă o echipă de fete în Superliga feminină, în care vom împrumuta luptătoare şi de la alte echipe bune. Titlul de vicecampioni naţionali al băieţilor, în primul lor an, pe 2011, este cea mai mare valoare adjudecată în plan naţional”.

 

„Vorbesc medaliile şi tot ceea ce s-a schimbat. E o mare sete de performanţă!”

 

Adăugînd noi secţii, de unde resursele? „Ne numim Municipal dar suntem de fapt direct subordonaţi Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, ANST, ca de altfel şi DJTS Timiş. Cu Primăria avem o colaborare pe bază de parteneriate şi colaborăm bine cu toţi. Primăria, Consiliul Judeţean, ne ajută financiar anual, chiar dacă ajutorul se miceşte pe an ce trece. Anul trecut am avut repartizaţi din bugetul local 80.000 ron de la Consiliul Local, faţă de 100.000 în 2010. Sper să nu mai scadă şi în 2012. De la CJT primim bani pe proiecte, pentru că avem anual peste 25 de competiţii proprii, şi ne ajută la cele la care întocmim proiecte. Am avut parte şi de 12.000 lei de la CJT pentru premii cu ocazia <Memorialului Ionel Neamţu>, pe care-l găzduim vara la poligonul Diana”.

Apropo de Consiliul Judeţean Timiş, „mai avem un proiect mare, de 200.000 ron, pentru echipa de lupte libere de care aminteam, locul 2 în Superliga masculină. Iar aşa cum a promis domnul profesor Brînduşan, antrenorul formaţiei, anul acesta cucerim titlul. Tindem spre performanţă, aceasta este dorinţa noastră în privinţa secţiilor clubului, vechi şi noi. Avem o sete mare de performanţă! De aceea am venit, să facem ceva concret, să facem ceva pentru acest club. Şi nu o spun eu, o spun medaliile şi tot ceea ce s-a schimbat”, a remarcat Reclaru, explicînd că „oarecum da, grosul finanţării provine de la ANST, dar sumele sunt mai degrabă relativ egale. Şi DJTS ne sprijină la rîndul său cu tot ce se poate, într-o foarte bună colaborare”.

 

„Avem 285 de sportivi, dintre care 205 legitimaţi”

 

Ca secţii, CSM are deja multe… „Primele secţii, pe care le-am găsit la preluare, erau de atletism, cu antrenorul emerit Ioan Damaschin, de box, cu domnul Nicolae Ispas, pe care am dotat-o anul trecut şi cu ring în locaţia închiriată momentan, o sală la Liceul Bela Bartok, şi am avut campioană naţională, plus cu locuri 2-3, dar clar se poate şi mai bine… Era nataţia, cu domnul profesor Ioan Bădescu, la lupte Petru Brînduşan, iar aici avem o bună colaborare şi cu CSS1, la tir cu instructorul Remus Stan, iar în acest sport chiar se pregătesc pentru 8 martie de Campionatul Naţional, cu etape la Bucureşti şi Baia Mare. În radioamatorism nu mai este alocat un post şi activează ca voluntar doamna Delia Mureşan. În modelism domnul Dan Lucian, secţia de tenis de cîmp, domnul Paul Tetileanu, iar la acestea s-a ataşat pe parcurs canotajul, cu domnul Zlatomir Balojin. În total avem 285 de sportivi, dintre care 205 legitimaţi şi 69 în pregătire, adică îi avem la antrenamente dar îi cooptăm în club cînd confirmă prin prisma valorii”, a trecut în revistă Lucian Reclaru secţiile cu vechime în club, dintre care cele de atletism sau canotaj, între sporturile olimpice, respectiv navomodelism, la neolimpice, sunt considerate ca „mari”.

 

„Am început să luăm şi copii şi juniori, să avem de unde scoate mai apoi”

 

Reclaru, care a jucat baschet ca junior la CSS Deva, cu legitimare de la vîrsta de 10 ani, şi a devenit director al clubului timişorean începînd cu 1 ianuarie 2011, după ce din 2008 activa la CSM în calitate de organizator de competiţii, a explicat că „există o normă ca fiecare secţie să aibă cel puţin 20 de sportivi pe grupă iar ideea este să mergem mult pe seniori, să-i preluăm odată ce aceaştia au absolvit cluburile sportive şcolare locale, cum e cazul badmintonului. Din păcate însă nu mai prea sunt atîţia seniori… CSS-urile îi iniţiază iar noi încercăm să-i preluăm la seniorat, însă unii se lasă, nici nu mai apucă să se legitimeze. Într-un oraş mare apar alte oportunităţi, ispite, diferite de a avea cel puţin două antrenamente pe zi, care impun o rigurozitate. Sportul a devenit o afacere şi n-avem suficienţi bani să-i susţinem la modul în care şi-ar dori unii. Mai aşteptăm o sclipire, încercăm să-i ajutăm, să-i menţinem… În aceste condiţii, am început să luăm şi juniori şi copii, să avem de unde scoate mai apoi…”

Adelina Dorina Pastor, atleta de aur a Timişoarei, locul 2 în 2011 pe Timiş după două locuri I în anii precedenţi, împreună cu antrenorul emerit Ioan Damaschin

În pregătiri, roţile sunt unse de antrenori… În spatele cortinei, CSM e dusă înainte de stafful de 3 persoane ce se regăseşte în micuţa încăpere de la capătul unui culoar al Liceului „Banatul”: Lucian Reclaru, director, Olghiţa Jivanov, administrator, şi Mihaela David, contabil.

 

„Anul acesta ne vom rezolva problema sediului”

 

„Alte cluburi similare activează cu mult mai mult personal, de exemplu poate şi cu 3 contabile pe 3 secţii. Acum avem un volum imens de muncă în ceea ce priveşte evidenţele, dosare peste dosare. Personalul, tot mai puţin, munca, mai multă”, mai explică Reclaru, moment în care administratorul Olghiţa Jivanov, de ani buni la CSM, relevă dificultăţile avute în ceea ce priveşte un sediu al clubului: „Cîndva am avut spaţiu în zona centrală, pe Eugeniu de Savoya, de la Primăria Timişoara, însă prin anul 2000 a fost vorba de revendicarea din partea unui proprietar, aşa încît în 2001, în august, am cedat locaţia şi am fost ulterior primiţi aici într-o colaborare cu LPS Banatul. La vremea respectivă CSM încă avea în patrimoniu săli din oraş şi am rezervat ore de pregătire celor de la Liceul Banatul în schimbul acestei găzduiri. Încercăm să avem un sediu al nostru, am insistat peste ani cu sesizări şi cereri la Primăria Timişoara, care ne-a oferit soluţii deloc bune, improprii pentru un sediu de club sportiv: hale sau incinte fără tavane…”

Lucian Reclaru, absolvent al Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, cu 4 ani plus 2 de masterat, în specializarea gimnastică, repreia firul discuţiei, spunînd încrezător pe această temă: „Anul acesta ne vom rezolva această problemă”. Ne aflăm de fapt într-o fostă magazie de pe vremuri, iar CSM îşi are aici „casa” de 10 ani şi jumătate. „Ne-am dus cu en cereri pentru sediu, să fim luaţi în considerare. Ne chinuim cu o sută de acte… Iar cînd îi invităm la premieri, foarte greu vin”, adaugă Olghiţa Jivanov, de etnie sîrbă. Un fapt paradoxal, la cîtă hîrţogărie birocratică este de întocmit în zilele noastre, nu se găseşte în schimb „măcar un act” despre prezenţa CSM în vechea locaţie, laolaltă cu sediul DJTS Timiş, tot în zona Unirii, pe strada Emanoil Ungureanu. Motiv pentru care nici actualii angajaţi nu ştiu exact să spună de cînd, dinaintea evenimentelor din ´89, fiinţează Clubul Sportiv Municipal.

Antrenorul emerit Ioan Damaschin şi elevul său Sorin Vătămanu

Dar dacă n-au propriul sediu, rămînînd sub ocrotitorul acoperiş al liceului de la capătul Aleii Ripensia, în schimb CSM are două baze sportive, şi anume în locaţia de „gradul 0” Parcul Rozelor, una cu tradiţie în ceea ce priveşte terenurile de tenis de cîmp, precum şi poligonul de tir Diana, cu cîte două persoane responsabile de întreţinerea acestora: „Am instalat la terenuri suprafeţe sintetice în 2011, iar acolo se mai organizează selecţii, cursuri de iniţiere în tenis, şi un concurs de primăvară, plus pentru clienţi din afara clubului, contracost, 20 de lei ora. Avem 3 terenuri şi mai este loc de două de zgură. S-a reuşit reabilitatea celor care au fost, plus a toaletelor, vestiarului… Căsuţa a fost refăcută, totul cît pentru un minim de condiţii. Sunt 2 muncitori, două amenajatoare, care lucră o zi, o zi”.

 

Pastor, Deznan şi Vătămanu, top 3 al casei. Cinci sporturi în top 10

 

CSM are şi un top intern, al celor mai buni sportivi în anul 2011, trei dintre aceştia, în disciplinele olimpice, regăsindu-se şi în ierarhia celor mai buni sportivi timişeni ai anului trecut. Dar iată clasamentul casei: 1. Adelina Pastor (atletism); 2. Sergiu Deznan (nataţie); 3. Sorin Vătămanu (atletism); 4. Mark Stoian (tir); 5. Camelia Creţu şi Maria Ion (canotaj); 6. Ion Vremere (lupte libere); 7. Mădălina Petreanu şi Norica Hoban (canotaj); 8. Bogdan Iepan (tir); 9. Levente Revesz (înot); 10. Cosmin Dumitrache (atletism). Aşadar sportivi din 5 ramuri… Şi o explicaţie: „Pe 5 sunt două sportive pentru că pe lîngă performanţele lor în sine am ţinut să punctăm şi în funcţie de meritul şi străduinţa competitorului. Consider că motivează foarte bine asemenea alegeri… Un cadru festiv, o medalie, un plic cu bani, pot ajuta moral sportivul… Ele formează împreună un echipaj în canotaj, cu sportivele de pe 7”.

Mark Stoian (CSM Timişoara), locul 9 la sporturi individuale olimpice: campion naţional de juniori în tir, pe 2 şi 3 la seniori

Cît despre topul neolimpicilor, cine n-a auzit de familia Dan, în navomodelismul românesc, european şi mondial? „O mare pondere în recolta medaliilor clubului nostru o deţine modelismul, cu foarte multe vaporaşe şi clase de întrecere. Ponderea este de 66%, ca medalii în 2010, iar unele de Campionat European, Mondial. Sunt un sport neolimpic dar navomodeliştii noştri au valoare şi depăşesc cu mult punctajul olimpicilor, aceste punctaje fiind întocmite după un cadru stabilit de ANST”. Ca nume în topul neolimpic, ne referim la modelism şi Emilian Dan pe 1, urmat de Cristina Dan, George Popa, Ioan Chibulcutean şi Codrin Oneci, la menţiuni figurînd Denisa Bianca Pujky, în beach-volley, şi Adriana Melniciuc.

 

„Bugetul nostru de la ANST este complet altul decît cel repartizat federaţiilor”

 

Şi apropo de ANST, parcurgem lista cu repartizarea sumelor din bugetul Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret către federaţiile sportive naţionale pe anul în curs, 2012, rezultînd din subvenţii bugetare, de la MECTS, precum şi din venituri proprii, iar Lucian Reclaru precizează foarte clar, pentru a evidenţia diferenţierea: „Acesta este bugetul federaţiilor, iar al nostru este complet altul. Acesta este doar pentru sportivii loturilor naţionale, atunci cînd sunt selecţionaţi ai noştri. Federaţia acoperă cheltuielile cu cazarea, deplasarea lor la întreceri internaţionale. Atîta timp cît este la lot, este cheltuiala federaţiei, noi asigurînd doar transportul pînă la convocare. Este doar pentru sportivii de lot…”

Dar şi aşa, ca o paranteză, interesant de spicuit… Astfel, din totalul de 66.555.000 ron, ANST a repartizat cel mai mult pe 2012 pentru federaţiile de atletism, 5.190.000 ron, canotaj – 4.360.000, gimnastică – 4.220.000, schi-biatlon – 4.030.000,handbal – 3.950.000, rugby – 3.540.000, kaiak-canoe – 3.350.000, haltere – 3.230.000, judo – 2.850.000, lupte – 2.810.000, scrimă – 2.800.000, baschet – 2.420.000, tenis – 1.800.000, hochei – 1.755.000, volei – 1.750.000, polo – 1.640.000, bob-sanie – 1.630, tenis de masă – 1.345.000, box – 1.295.000, nataţie-pentatlon – 1.230.000, sau patinaj – 1.100.000, cu 400.000 de exemplu pentru sportul pentru toţi şi pînă la minimum de 30.000 ron pentru biliard-pool, pe locul 63 între sporturi. Cu zero, printre cîteva altele, fotbalul…

Revesz Levente, la bustul gol, un campion naţional de înot plusînd şi în powerlifting

Vorbind şi noi despre cine are susţinerea cea mai mare, Lucian Reclaru mai explică: „De fapt susţinem cel mai mult tinerii sportivi care fac şi tind la performanţă. Cele noi, volei, karate, badminton, sunt sprijinite mai puţin, pînă încep să confirme. Iar dacă vor atinge performanţa, va creşte şi susţinerea din partea noastră”.

 

„CSM s-a axat pe discipline individuale dar l-au rugat atunci pe domnul Stiniguţă să ajute rugbyul”

 

Iar ca secţii, CSM a avut nu demult şi o echipă în sporturile cu minge… „CSM s-a axat în general numai pe disciplinele individuale, pentru că a avea o echipă cu mulţi componenţi este şi mult mai greu, la cîte secţii avem. Dar pentru un an am avut şi echipa de rugby, în 2006-2007. L-au rugat atunci pe domnul director Stiniguţă să ajute rugbyul şi astfel am avut şi echipă în sportul cu balon oval. Erau începători, mai slăbuţi şi s-a dovedit că numai bătăi de cap am avut în acel sezon. La început spuneau că nu le trebuie nici aia, nici aia, apoi s-a ajuns ca la fiecare antrenament să solicite bani”, a explicat administratorul Olghiţa Jivanov. Care, venind vorba de sporturile de echipă şi susţinerea lor diferenţiată în Timişoara, nu a ocolit evidenţa certă că „în oraşul nostru mereu s-a pus problema ca prima dată şi prima dată să fie ajutat fotbalul. De aici s-a plecat întotdeauna”.

 

Lucian Reclaru: „Am avut de la cine învăţa!”

 

Şi-atunci, în privinţa preluării pe viitor şi de către CSM a unei echipe, două? „În primul rînd să ajungem la un punct comun în această privinţă cu conducerile administrative şi ale cluburilor. Şi totul ţine de partea financiară”, a adăugat Reclaru. Şi trecînd în încheiere de la planurile de viitor la cei care au împins lucrurile înainte la CSM, Lucian Reclaru a mai spus că „am avut de la cine învăţa”, cu referire la Paul Ilie Stiniguţă, fostul conducător al clubului, trecut în nefiinţă în 1 ianuarie 2011, la vîrsta de 56 de ani. Un fost atlet care şi-a dedicat toată viaţa activităţii sportive, Stiniguţă devenea director la CSM în anul 2000, după ce activase ca organizator de competiţii la LPS Banatul Timişoara.

Navomodelistul Emilian Dan, sportivul anului 2011 între disciplinele neolimpice

La despărţire, cu toţii cu gîndul la meciul de baschet al lui BC Timişoara, unde cei 3 angajaţi de la CSM şi-au dat întîlnire, senzaţia a fost că un club net mai puţin susţinut financiar şi relativ nemediatizat în comparaţie cu asurzitorul fotbal, Iancu şi Chivorchian în sus şi-n jos, reuşeşte mult mai mult din relativ puţin. Locul 10 între cluburile ţării, din 867, şi 222 de medalii în 2011. Nici n-ar încăpea toate trofeele în camera-sediu a clubului.

Dar de încăput ar mai fi bine primite nişte injecţii financiare şi din mediul privat. Doi au fost sponsorii din ultimul an şi ceva, UPC, cu 8.000 ron la competiţia juvenilă de tenis de cîmp, din vară, organizată în parteneriat, şi SC Vînătoare Tir Pescuit SRL, cu cartuşe pentru competiţii de tir.

 

 

 

 

 

Acest articol a fost publicat în Atletism, Badminton, Box, Canotaj, Înot, Lupte, Navomodelism, Tenis, Tir și etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Un răspuns la CSM Timişoara: pe 10 în ţară din 867 cluburi, 222 medalii în 2011

  1. Aqvilla-Violla spune:

    Sansa lor e cat timp stau de parte de primaria TIMISOARA! Cand pun aia labele pe ei ii fac praf.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


patru × = 20

 


Ultimele articole din categoria Atletism: