Borzaş ca Borzaş… Da’ Cioriciu!?!

Dezinformarea prin omisiune tăinuită cu tupeu de clubul campion RCM UVT Timişoara în privinţa despărţirii de Dănuţ Borzaş este totuşi mai nimic în comparaţie cu purjarea tacită şi nedreaptă a lui Cosmin Cioriciu în primăvara lui 2012, semn că şi la capitolul PR şi comunicare cu mass-media gruparea din Ronaţ a păşit cumva înainte precum pe-atunci câştigătoarea Cupei României a devenit între timp dublă deţinătoare a Superligii. „Cazul Borzaş” în ceea ce priveşte omisiunea din partea clubului n-a mai constituit practic o noutate după precedentul cu Cioriciu şi nici n-a mai mirat, unul dintre motivele pentru care Sporttim l-a şi tratat ca atare, printr-o ignorare detaşată. De ce?

Dănuţ Borzaş

 

 

Despre schisma club – Borzaş s-a auzit acum două luni, însă din nou fără ca RCM UVT Timişoara să apeleze, natural şi firesc, la cuvenita transparenţă, mai exact cam înaintea jocului cu Steaua de pe „Dan Păltinişanu” şi după ce arădeanul din lumea poloului pe apă Attila Brosovszky era introdus în scenă în miercurea de 21 mai, ca director general al grupării de pe Bega. Aşadar nu ne-am mai mirat şi am înţeles că este vorba despre un exersat reflex de pudoare, întrebându-ne doar pentru cât timp va tăinui oare gruparea galben-albastră această nouă despărţire cu dedesubturi meandrice. Cât de mult s-ar putea ascuţi nasul prin alungire!?

Şi am lăsat clubul să facă primul pas, exprimat în conferinţa de presă de ieri printr-o explicaţie cum că s-a dorit a fi „subtil” la ora primenirii Borzaş – Brosovszky prin uitarea menţionării ex-rugbystului Universităţii pe peronul Plecări, o reacţie ceva mai elegantă sau, mă rog, mai în ton cu vremurile de double-speak în care deja ne-adîncim, că de intrat le-am deflorat deja, comparativ cu „Declaraţia oficială” a clubului din primăvara lui 2012. După înlăturarea lui Cioriciu.

Pe-atunci, gruparea timişoreană avea o halucinantă reacţie în scris, abia la exact două săptămâni în urma ultimului joc în care antrenorul Cosmin Cioriciu mai activa la echipă în calitate de antrenor secund, reacţie de fapt la „descoperirea” săpată de presă. Căci altfel, poate tot vreo două luni ar fi trecut… Din întâmplare, fiind la un meci secund-divizionar de handbal feminin, exact la o săptămână după ce tânărul tehnician fusese purjat, am aflat fără alte amănunte despre faptul împlinit, însă şi fără a da complet crezare veştii, dar cu oarecare strângere de inimă că până şi aceşti oameni ai balonului oval care nu s-ar da rotunzi şi care încheagă o mai curată lume sportivă s-ar putea totuşi deda la o asemenea crasă lipsă de profesionalism. Ei, uite că se poate.

Prompt, în aceeaşi seară de miercuri 25 aprilie 2012, Sporttim ieşea pe piaţă cu titlul „Cosmin Cioriciu, demis ca antrenor secund al Timişoarei” şi informarea redată ceva mai jos.

Peste nici 48 de ore, vineri 27 aprilie, aşadar abia la două săptămâni după ce Cioriciu mai era în zi de meci în staff-ul tehnic cu sud-africanii Williams şi Linee, portalul oficial rugby-timisoara.ro rupea tăcerea sub titlul „Declaraţie oficială despre renunţarea la serviciile lui Cosmin Cioriciu”, un ridicol şi penibil eşec de PR împănat cu vorbe precum „In ciuda titlurilor alarmante aparute in presa locala”, „Dorim pe aceasta cale sa eleminam orice  suspiciune”, „… cu promisiunea ca in nici un caz nu vom lasa scandalurile sa ne dezbine!”, „Este foarte important ca atunci cand lucrurile sunt neclare ele sa fie clarificate”, natura defensivă a explicaţiilor ambalate în cuvinte goale dovedind cât se poate de clar că gruparea deţinătoare a Cupei României avea de ce să se teamă prin a anunţa public din capul locului trimiterea lui Cioriciu la plimbare.

Nimic n-a fost alarmant, cel puţin în titlul Sporttim, dar Sporttim nu activează ce-i drept în presa locală ci se scarpină cu coaja la ceafă în vârful bananierului de la Zoo. Iar suspiciunea a fost de fapt înmiită prin limbajul de lemn al textului de Congres 1984 ales de oficiosul clubului, redat şi acesta, pentru conformitate, ceva mai jos. Şi scandalul fusese de fapt în sânul clubului, cu sau fără ton ridicat, pe când presa nu l-a reliefat, ci doar a consemnat sec, cu perdea şi jenată, o umilitoare despărţire, capitol al unui potenţial surprinzător roman în însorita odisee a ultimilor 4 ani de sport oval prim-divizionar pe Bega. Pe când, în fine, clarificările în cazul purjării lui Cioriciu, deloc reliefate dar transformate de fapt într-un contraatac săgetător şi cu ciudă la adresa presei deconspirative, se lasă până şi astăzi aşteptate, noi rezumându-ne doar la a spune că, pe vremea descotorosirii de alde Cioriciu sau deja ca şi uitatul Miu, pe la club şi cu complicitatea tacită a unor parteneri administrativi, Trăiască Partidul, Statul şi Judeţul, erau situaţii cochetând cu ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă…

Aşadar paranoia era în floare iar duşmanii de clasă, vai, vai, vai, vroiau să dezbine galbenul de albastru. Însă sezoanele s-au scurs, asperităţile de varii nuanţe şi diverse facturi s-au muşamalizat, clubul a prosperat prin adjudecarea Superligii şi a făcut paşi mici-mici dar sprinteni în cacofonica-comunicare cu mass-media, ce mai, PR curat, indignaţii cu găluşca-n gât şi împunsăturile numai de ei ştuite au încercat pe tuşă lingerea rănilor, presa s-a închinat cu „Să Trăiţi!” la „Declaraţia oficială” prin a deduce să nu fie GicăContra, ci partizană până-n pânzele albe şi indiferent de prestaţiile din iarbă, cu metaforice limbi direct proporţionale cu mărirea avantajelor pe tabelă, şi iată că s-a ajuns departe: într-adevăr, după peste 2 ani de la „Declaraţia oficială”, RCM UVT Timişoara n-a mai reacţionat la amnezia sa repetitivă prin a contraataca la baionetă presa cea cu alarme, suspiciuni, scandaluri şi neclarităţi, ci a scăldat-o mai domneşte, probabil de când e mai şlefuită cu know-how insular. Un pas imagistic înainte.

Dar sportiv? Doar timpul o va dovedi. Cert este că, aşa cum reliefau şi emisarii lui Saracens London la Timişoara, şi lumea balonului oval este într-o semnificativă şi rapidă metamorfoză, implicând şi faptul punctat de trimişii roş-negrilor că de exemplu nici Six Nations Cup nu mai poate fi pe vecie apanajul „aleşilor” sau că nici poziţiile foştilor rugbyşti retraşi prin ascensiunea spre vârfurile cluburilor, asociaţiilor sau organizaţiilor, nu mai sunt sigure, ba din contră, zdruncinate de tehnocraţi în diversele domenii ale organigramelor. Ceea ce, raportat la cazul Timişoarei, te poate duce cumva cu gândul şi la ex-rugbystul Dănuţ Borzaş, cel care a conservat pojghiţa supravieţuirii la trecerea între decenii şi a fost umărul ideal în grămada ascensiunii din sezoanele 2011-2013, dar căruia expirarea timpului i-a fost grăbită şi de meandrice dedesubturi mereu nespuse, cu ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă şi fără păi sau avându-i de exemplu la capătul abuzat pe indignaţii rămaşi cu găluşca-n gură.

Constructori dar şi săpători, sufletişti dar şi interesaţi, fiecăruia îi sună în cele din urmă ceasul, cu eventuale conferinţe de presă ulterioare sau mai degrabă nu, şi uneori roata se mai şi învârte, pe alocuri nebuneşte de repede.

Însă Doamne, cum ne-am permite să dezbinăm, mai ales la asemenea frumuseţe de traiectorie ascendentă peste ani şi la şi mai însorite perspective. Iuda!, ţi-ar sări toată Timişoara rugbystică-n cap şi poate, în tonul pasionaţilor de fotbal, ţi-ar propune încă o biciuire, dar ovală, însă tot în Piaţa Unirii, undeva între statuie şi Dom. Aşa încât, Plecaţii cu Plecaţii şi campionii cu campionii, totuşi cu speranţa că galben-albaştrii vor păstra echilibrul între inevitabilul double-speak al vremurilor noastre orwelliene, cu minciuna, tăinuirea, falsitatea şi toate cele ridicate la rangul de fercheş şi neîndoielnic adevăr alb ca neaua, şi necesitatea unei omeneşti transparenţe, noi încheind mai jos prin a republica ştirea despărţirii de Cosmin Cioriciu, aşa cum era consemnată în premieră de Sporttim, precum şi „comunicatul” de care ar fi mândri până şi păpuşarii sutelor de mii de mutări de tot felul ce conturează actuala matrice sistemică globală, mutări atent unse şi ticluite prin mesaje manipulative.

Aşadar, Duşan Filipaş, chiar că ai fost subtil şi inofensiv, comparativ cu predecesorii tăi din 2012, nişte autodeconspiraţi constipaţi după cireş.

Ştirea de presă…

„A admis că, într-adevăr, la prima vedere pare o măsură „ciudată”, dar a explicat că nu numai rezultatele înregistrate în 2011, foarte bune de altfel, au cîntărit la luarea deciziei demiterii lui Cosmin Cioriciu, cel care prelua în cursul primăverii trecute prim-divizionara RCM mvt UVT Timişoara, într-un rol interimar care s-a permanentizat pe parcursul sezonului, finalmente tînărul tehnician conducîndu-i pe galben-albaştri la cucerirea Cupei României, după obţinerea „bronzului” în finala mică a Superligii, cu Farul.

Secundul Cosmin Cioriciu, la ora ultimului său joc ca antrenor secund la RCM Timişoara, cu Dinamo, pe 13 aprilie 2012

Dan Borzaş, director sportiv al fruntaşei în Superliga, ne-a confirmat că „s-a renunţat la un post de antrenor secund, şi Cosmin Cioriciu nu mai este la echipă dinainte de a pleca la Constanţa, pentru jocul cu Farul, de duminică. Nu exista un termen de expirare a înţelegerii, nu exista un contract, ci o înţelegere verbală”. Cioriciu a activat pentru ultima oară în postura sa de antrenor secund, repreluată odată cu sosirea sud-africanilor Williams şi Linee, la victoria cu Dinamo, din runda a doua a Superligii, în primul meci acasă din 2012. Miercurea trecută s-a produs însă despărţirea club – antrenor.

Aşadar, deşi a pornit în trombă, cu 3 succese în Superliga, faţă de cele 3 eşecuri de la debutul în 2011, RCM Timişoara a operat o modificare în stafful său tehnic. „Este o decizie a conducerii clubului şi trebuie ca atare respectată”, a mai subliniat Dan Borzaş, oferind un argument din lumea fotbalului, în care un antrenor cîştigător de onoruri n-a mai continuat în post. Cioriciu a activat încă din 2009 la Timişoara, „ca antrenor secund şi pentru Alexandru Domocoş, apoi principal iar în ultima perioadă din nou ca secund. A oscilat”.

De-acum fără Cioriciu, a cărui punere pe liber n-a fost făcută public de către portalul oficial al grupării din Ronaţ, RCM mvt UVT se pregăteşte pentru mai facilul joc de duminică (ora 11), în deplasare la Cluj Napoca, unde galben-albaştrii cîştigau în galop unicul lor amical precompetiţional. „Am avut 3 prime meciuri destul de grele şi am scăpat fără accidentări, ceea ce este îmbucurător. Vizăm să cîştigăm cu punct bonus la Cluj unde s-ar putea să fie menajaţi unii jucători, în vederea meciului cu Steaua. Va fi a treia şi ultima etapă de suspendare pentru Bălan şi Burcea, care vor avea drept de joc contra Stelei, mai rămînînd suspendat doar Moala”, a mai spus Dan Borzaş”.

*

Şi “Declaraţia oficială”. Iar comentariile comparative nu-şi mai au rostul. Ce scriau unii şi cum reacţionau la modul general tăinuitorii…

“In urma mai multor discutii, RCM Timisoara a decis renuntarea la serviciile antrenorului secund Cosmin Cioriciu. In ciuda titlurilor alarmante aparute in presa locala, demiterea lui Cosmin nu a survenit ca un ultimatum, ci ca un moment firesc in viata fiecarui sportiv, benefic pentru amandoua partile. Cosmin Cioriciu este un antrenor tanar care are nevoie de un mediu propice in care sa se dezvolte si care sa ii puna in valoare calitatile de antrenor. Formula actuala nu ii oferea un cadru suficient de motivant, desi cariera lui e in plina ascensiune. Dorim pe aceasta cale sa eleminam orice  suspiciune prin care s-ar considera ca renuntarea la serviciile lui a fost o actiune a jocurilor de culise. Orice sportiv de performanta e capabil sa isi continuie drumul cu capul sus, mandru de realizarile sale si dornic sa arate mai mult pe viitor. Cosmin Cioriciu este un antrenor crescut in spiritul sportivitatii si al fair play-ului, iar  noi il vom sustine in continuare in cariera sa, recomandandu-l ca pe un profesionist al rugby-ului romanesc. Schimbarea nu trebuie sa alarmeze spiritele ci sa motiveze performanta. Este foarte important ca atunci cand lucrurile sunt neclare ele sa fie clarificate, iar prezenta declaratie reprezinta pozitia oficiala a managementului RCM mvt UVT Timisoara. Adresam acest mesaj atat FRR, presei de specialitate cat si suporterilor nostri, cu promisiunea ca in nici un caz nu vom lasa scandalurile sa ne dezbine! Va asiguram, de asemenea, ca deciziile RCM sunt luate in interesul tuturor partilor si vrem sa stiti ca orice actiune a managementului este indeplinita  numai pentru bine echipei”. (semnat Cu respect, Managementul RCM mvt Universitatea de Vest Timisoara)

* RCM UVT Timişoara – CSM Olimpia Bucureşti, din etapa a XII-a a Superligii 2014, antepenultima a returului sezonului regular, se joacă sâmbătă de la ora 10 pe terenul « Gheorghe Răşcanu », fiind difuzat de TVR2. 

Acest articol a fost publicat în Rugby și etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


3 + cinci =

 


Ultimele articole din categoria Rugby: