Claudiu Năcuţă: „E un moment bun pentru rugbyul local”

Între un antrenament la sala de forţă, dimineaţa, şi cel tehnico-tactic, pe teren, după-amiaza, câţiva rugbyşti ai prim-divizionarei timişorene din Superligă au onorat înaintea primului lor joc amical pe teren propriu o competiţie de rugby-tag rezervată copiilor şi juniorilor, ce a fost găzduită vineri la amiază de sala-„balon” Viola din zona Dacia în cadrul Olimpiadei Naţionale a sportului şcolar.

Năcuţă şi Chiroiu, prim-divizionari aplaudând la competiţia de rugby-tag a şcolarilor şi juniorilor

Despre întrecerea în sine a şcolarilor vom reveni zilele viitoare, în rubrici serializate, momentan anticipând primul joc în Ronaţ din 2011, de sâmbătă, contra Petroşaniului, şi debutul în campionat, duminică 27 martie, tot acasă, cu Farul.

Sâmbătă la ora 13, RCM MVT Universitatea de Vest Timişoara îşi va testa forţele în premieră în 2011 pe iarba verde de acasă, a arenei din Ronaţ, prim-divizionarii antrenaţi de profesorul Alexandru Domocoş urmând a da piept cu Ştiinţa Petroşani, ca un ultim joc pregătitor pe teren propriu înaintea debutului în Superliga de rugby, reprogramat pentru duminică 27 martie, de la ora 16, conform înţelegerii cu GSP TV, care va asigura transmisia în direct a întâlnirii derby cu Farul Constanţa, din prima etapă, ce-şi va derula grosul partidelor cu o zi înainte, sâmbătă 26 martie.

Claudiu Năcuţă, impunătorul jucător de linia I, a sosit la competiţia de rugby-tag a şcolarilor însoţit de fostul şi actualul său coleg Cosmin Chiroiu, şi care se transferau pe malurile Begăi în urmă cu un an şi jumătate, de la prim-divizionara arădeană. „În rugby-tag capeţi deprinderea să te fereşti de adversar, înveţi arta de a evita placajul. Şi noi, în rugbyul propriu-zis, mai făceam scheme uzitate în rugby-tag”, a explicat Năcuţă, adăugând că un bun indiciu în privinţa asimilării deprinderii placajului este oferit în cazul în care un jucător reuşeşte să desprindă deodată ambele taguri ale adversarului, prinse pe şolduri.

Tagurile sunt două panglici ataşate prin intermediul unui brâu pe şoldurile jucătorilor, iar când un adversar reuşeşte desprinderea unui tag, rugbystul „atins” este nevoit să cedeze posesia balonului oval pasându-i unui adversar în răstimp de două secunde.

„Ne-am ocupat într-o vreme de asemenea competiţii de rugby-tag pentru copii şi juniori, pe când evoluam la clubul din Arad. Ţin minte că au jucat vreo 50 de copii, plus juniorii sub 16 ani ai grupării arădene, existând şi o echipă de rugby-tag a fetelor”, a amintit Cosmin Chiroiu, îmbrăcat în tricoul roşu al reprezentativei de rugby a Angliei, pomenind de o întrecere similară între şcoli generale din Arad, în care au fost implicaţi de Ziua Copilului, în 2009.

Iar de la Arad, vizând acum „careul cu aşi” al Superligii, în albastru-galbenul Timişoarei, cu care s-au familiarizat în 2010. „Opinez că anul trecut am fost ocoliţi de noroc în a nu ne atinge obiectivul propus, locul 5 în prima ligă. Ţin minte că nu am avut parte de jocuri amicale, pentru a ne omogeniza şi cristaliza relaţiile de joc, aceste plusuri ivindu-se abia în decursul competiţiei din play-off, când am reuşit cele mai bune evoluţii. Dar dacă am fi dovedit pe întreg parcursul ediţiei tăria manifestată contra lui Dinamo, a Petroşaniului, cred că am fi obţinut cel puţin locul cinci”, a creionat sezonul trecut Năcuţă, de loc din Petroşani, şi care adună deja vreo zece ani de rugby în spate.

Cum va fi în 2011? „În mod cert este un moment bun, favorabil rugbyului timişorean. De exemplu am reuşit încă din sezonul trecut să dispunem de arădeni, înainte de a se destrăma, aşa încât, întăriţi cu atât mai mult din rândurile lor, putem fi încrezători într-o evoluţie ascendentă. Modul de pregătire al viitorului sezon a fost unul dinamic, stimulativ, cu varietate, punând accent pe elementele tehnico-tactice şi incluzând jocuri de pregătire. Singura problemă ar fi că nu am evoluat măcar două partide în aceeaşi formulă, aceasta fiind pe seama convocării selecţionabililor din lot la reprezentativa României. În absenţa lor, restul componenţilor am tot fost permutaţi, pentru a ne suda relaţiile de joc, însă n-am avut multe prilejuri să o facem toţi laolaltă”, a mai spus Năcuţă, pentru care obiectivul este însă destul de clar: „Nădăjduim să ajungem cel puţin în finală”.

Totuşi, jucătorul de linia I a subliniat că este nevoie de răbdare pentru închegarea unei echipe competitive la Timişoara: „Contează foarte mult spiritul de echipă şi colectivul, grupul fiind mai important decât valorile individuale. Ori pentru a omogeniza acest grup şi a ne cristaliza relaţiile de joc, este nevoie de o mai lungă perioadă de timp decât cea precompetiţională. Trebuie să fim cu toţii răbdători, calmi şi concentraţi, iar rezultatele vor veni”. Năcuţă a mai remarcat că băimărenii şi Farul, care a învins campioana în pregătiri, au echipe sudate, „iar Steaua nu poate fi neglijată”.

Năcuţă, care a început să joace rugby deja în clasa a X-a, ca licean în Petroşani, îmboldit fiind de prieteni, s-a trezit „uite-aşa, peste doar trei luni, la Locomotiva Aurel Vlaicu, în Bucureşti”, aleasa sa dintre centrele de juniori din capitală, la concurenţă cu Metrorex. Ulterior, fostul adolesecent practicant al fotbalului la Jiul Petroşani, a ajuns la arădeni iar din linia a doua în linia I. „Deja în liceu aveam 1,85 metri înălţime şi peste 80 de kilograme. Eram construit pentru rugby. Ulterior am prins în greutate dar 116 kilograme este în parametri pentru un jucător de linia I”.

Acum în vârstă de 25 ani, Năcuţă este absolvent al promoţiei 2008 la Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, pe profilul economic, în domeniile comerţului, turismului şi serviciilor, călcând astfel pe urmele colegului Chiroiu în ceea ce priveşte diploma de studii superioare. Cosmin Chiroiu, în vârstă de 30 ani, a absolvit deja în anul 2000 Seminarul Teologic din Caransebeş şi este trup şi suflet pentru a transpune cândva pe plan local o inedită dar admirabilă corelaţie între lumea bisericească şi rugby, aşa cum o exemplifica de pe tărâmuri irlandeze Dănuţ Borzaş, conducător al clubului RCM MVT „U” Timişoara, prezent la rândul său între alţi oameni de rugby la competiţia de rugby-tag de vineri.

Cu numeroase alte considerente pe marginea activităţii rugbystice locale, de la echipa de seniori şi regenerarea nu doar logistică a grupării, reliefată prin spusele unora dintre conducători, şi până la competiţia de rugby-tag cu ai săi eroi adolescentini, în câteva reveniri serializate pe parcursul următoarelor zile.

Acest articol a fost publicat în Rugby și etichetat cu , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


− cinci = 4

 


Ultimele articole din categoria Rugby: