Timișoara Saracens, sextet din emisfera sudică, cu 4 pe înaintare. Al cincilea nou mare val de străini în Ronaț, dar cel mai tare: toată lista, din 2011, începând cu Makapelu. De azi și Stewart, Doyle, Stemmet, Maarman, Seniloli și Hunt

Cu nici 5 săptămâni înaintea debutului în sezonul de primăvară, programat în deplasare în Rusia, în manșa I a play-off-ului de intrare în grupele Challenge Cup, Timișoara Saracens a prezentat astăzi de la ora 14 grupul noilor achiziții, continuând astfel fără abatere strategia de cooptare a unor rugbiști din emisfera sudică. Ca vârste, patru fiind de 25 de ani, unul de 24 și un mijlocaș la grămadă de 27 de ani, precum și ca jocuri acumulate în mână, acest al cincilea mare val ajuns în Ronaț de peste mări și țări se anunță a fi și cel mai notabil. Iată-le cărțile de vizită dar și cronologia achizițiilor bănățenilor în acest deceniu de peste hotare.

Într-o săptămână dominată de deplasarea României în Rusia, din runda a treia în Rugby Europe Championship 2017/8, pregătirile campioanei naționale la zi pentru barajul de promovare din 1-2 și 22-23 aprilie în grupele Challenge Cup și pentru startul returului Superligii, programat în cazul bănățenilor pe 8 aprilie, a fost marcat atât de absența a peste zece internaționali, convocați în lotul ”Stejarilor”, cât și de sosirea poate celui mai semnificativ grup de noi achiziții din zona Pacificului, format din 6 sportivi dintre care patru în pachetul de înaintare, Timișoara Saracens menținându-se astfel pe aceeași linie în această privință dar umblând puțin cu titlu de noutate la caracteristicile și profilul rugbiștilor vizați pentru transferul în Ronaț.

Astfel, pe de-o parte dat fiind despărțirea de unele piese cheie dintre cele 12 achiziții inițiale ce stăteau în octombrie 2010 la baza lansării sub egida ”Renașterea rugby-ului studențesc”, Burcea și Calafeteanu luând calea Bucureștiului dintr-un grup sosit acum peste 6 ani ce-i includea printre cei mai semnificativi sportivi și pe Fercu, Lemnaru, Drenceanu sau Conache, iar pe de altă parte ca o concluzie constatatoare că meciurile din grupele Challenge Cup sunt o altă mâncare de pește ce obligă la necesare întăriri valorice pentru a se face față rigorilor competiționale, Timișoara Saracens a schimbat mult strategia de achiziții de la un an la altul, optând ca și în martie 2016 tot pentru șase jucători din emisfera sudică, dar mai maturi, rutinați și experimentați, descinși în premieră pe Bega.

Dacă anul trecut, pe 7 martie, înaintea barajului cu Calvisano, erau introduși în scenă odată cu revenirea lui Fercu din Albion șase jucători care n-au avut un impact notabil până la ora aceasta și dintre care unii au fost deja cedați, fiind vorba atunci pe înaintare și grămadă de Johan van Wyk, Kefu Ikamanu și Semisi Mahe, iar pe treisferturi Lotter Pretorius, Samiu Muna și Sioeli Nau, adică sportivi cu vârste de 21, 25 și 28 de ani iar 3 de 22 de ani, patru din Tonga și 2 din Africa de Sud, de această dată în schimb s-au căutat rugbiști care să vină cu un bagaj competițional ce i-ar recomanda pentru mai puternicele încleștări internaționale de care au avut parte bănățenii din octombrie încoace în grupele ER Challenge Cup.

rugby-700x336

S-a apelat așadar acum la Michael Stewart, număr 8 din linia 3 în vârstă de 25 de ani, James Doyle, un flanker din aceeași generație tot pentru linia a III-a, cetățean al Regatului Unit născut în Noua Zeelandă, pilierii sud-africani Pieter Stemmet (25 ani) și Marzuq Maarman (24 ani), mijlocașul la grămadă în vârstă de 27 de ani Henry Seniloli, din Fiji, și Stefano Hunt, un mijlocaș la deschidere apărând și drept centru, în vârstă de 25 de ani, din Australia/Noua Zeelandă.

Ceva mai jos, și cărțile lor de vizită, dar mai întâi o trecere cronologică în revistă a jucătorilor descinși în acest deceniu în Ronaț, într-o continuă primenire a personalului, în general bune alegeri, dintre care se impuneau destul de rapid piese de rezistență în angrenaj, existând însă și un suficient de mare număr de achiziții care n-au evoluat pentru mult timp pe malurile Begăi.

La ora actuală se poate însă aprecia, prin numărul mai mare al despărțirilor, acoladă în care mai figurează printre alții de exemplu internaționalul accidentat anul trecut Paula Kinikinilau sau Dumitru, dar și prin consistența sosirilor, că modificările de personal sunt poate cele mai semnificative din ultimii ani, în dorința de a se face și alți pași înainte în special pe plan internațional dar și ca reacție la constatările pe marginea severelor înfrângeri din Grupa 5 în Challenge Cup.

Un lucru este însă cert, și anume că Dan Dinu a rămas fidel opțiunii pentru care pleda fățiș în urmă cu peste 3 ani, expusă cu ocazia prezentării oficiale din ianuarie 2014 a ceea ce a constituit contingentul de noi achiziții al bănățenilor cel mai ancorat în rugby-ul intern dintre toate ”valurile” de până acum, pe-atunci fiind vorba despre Cristian Cornei, Ionuț Mureșan, Marian Sabău, George Silviu Mătase şi Andrei Mahu, finanțatorul remarcând la vremea respectivă că  „reprezentanţii Federaţiei propun limitarea numărului de jucători străini la 6-8 dar Timişoara va face un lobby foarte puternic pentru excluderea îngrădirilor numărului de străini, astfel ca rugbyştii extracomunitari să participe în rugby-ul românesc. Pe noi nu o să ne afecteze dar calitatea rugby-ului din România va avea de suferit, deoarece în primul rând nu vin din urmă grupe puternice de juniori iar în al doilea rând o măsură restrictivă ar creşte artificial costurile jucătorilor autohtoni, iar cluburile se vor bate pe un număr mai mic din români, cu consecinţe răsfrângându-se asupra plăţii salariale. Rugby-ul nostru a crescut în valoare prin sosirea sportivilor străini şi este nevoie de un input din campionate puternice, aşa încât vrem să facem un lucru în acest sens iar dacă Biroul Federal va restrânge într-adevăr numărul străinilor atunci vom face toate demersurile legale necesare, fiind mai multe instanţe dar cu siguranţă vom merge până la capăt pentru ca Timişoara să aibă câştig de cauză”.  

De-atunci, numărul sosirilor pe Bega s-a intensificat iar câțiva dintre străinii achiziționați în timp de timișoreni au sfârșit prin naturalizare să îmbrace tricoul ”Stejarilor” României, unii fiind în calcule și pentru deplasarea de sâmbătă în Rusia, unde ieșirea din urmă cu 2 ani n-a fost de bun augur, Valentin Calafeteanu înscriind atunci toate punctele ”tricolorilor”, inclusiv printr-un eseu, dar gazdele au surprins printr-un victorios 16-13 (3-10), consemnat pe 28 februarie 2015, pe-atunci dintre cei din Ronaț și cu Popârlan, Shennan, Lazăr, Umaga și Fercu drept titulari.

Până însă ca numeroși rugbiști ai celor din Ronaț, printre care și de peste hotare, să ajungă să domine contingentul selecționabililor din Superliga în efectivul ”Stejarilor”, relansarea rugby-ului bănățean se producea și cu proiecții precum cea împărtășită cotidianului nostru acum 6 ani pe vremea aceasta de Dănuț Borzaș, în martie 2011, și anume că ”în 5-6 ani vrem ca 80% din titulari să fie timișoreni”.

La începuturi, primilor 12 aduși li se adăugau în ianuarie 2011 pilierii Horaţiu Pungea, sosit de la Dinamo, şi Samuel Mariş, de la Steaua, plus un jucător de linia a III-a, Lucian Preoţescu, iar întâiul meci disputat în compania unei prim-divizionare în pregătirea debutului în ediția inaugurală a Superligii semnala și apariția primului rugbist de peste hotare.

Se întâmpla pe 9 martie 2011, într-un 50-5 (12-5) victorios la București cu Dinamo, în care Alexandru Domocoş apela în XV-le de start la Năcuţă, Căpăţână, Alexandru Ţăruş (linia I) – Preoţescu, Drenceanu (linia a II-a) – Tănase, Rus, Bradu (linia a III-a) – Zaiba, Conache (deschidere) – Stamatin, Iftode (centri) – Roşu, Bizo (aripi) şi Fântânaru, cu apariția însă pe parcurs a samoanului Jeff Makapelu, adus de la RCJ Farul, care îl substituia la pauză pe Iftode, mai evoluând de asemenea şi Paul Borzaş, în linia I, Lazăr şi Bianu în linia a II-a, Ciocea şi Miu în linia a III-a şi Dumitru, pe post de demi.

Urma apoi apariția veteranului Bălan, în august 2011, iar o lună mai târziu a primelor apariții direct din emisfera sudică, David Palu și Ian Pahulu, care intrau pe-atunci în sferturile de finală ale Cupei României, dar interpretând partituri puţin diferite. Astfel, Palu, care purta numerele 10 sau 12, uvertură respectiv centru, a evoluat ca mijlocaş la grămadă, iar Pahulu, de regulă la închidere, fiind flanker. Iar tot 2011 a adus și apariția în peisaj a lui Paula Kinikinilau, prezent în noiembrie la semifinala de pomină a acelei prime campanii a Superligii, pierdută cu cântec la Baia Mare, cu 24-22, bănățenii jucând cu 15. Fântânaru Florin, 11. Roşu Valentin, 12. Kinikinilau Paula, 31. Makapelu Lapana, 13. Stamatin Bogdan, 10. Palu David Tevita, 9. Calafeteanu Valentin / 1. Bălan Petru, 32. Căpăţână Marian, 17. Pungea Horaţiu, 4. Lazăr Dorin, 5. Drenceanu Marian, 6. Burcea Stelian (cpt), 34. Pahulu Ian Andrew și 8. Rus Vasile, iar ca reserve 16 Borzaş Paul, 1. Ţăruş Alexandru, 36. Mariş Samuel, 33. Bianu Cristian, 14. Zaiba Raul, 24. Dumitru Victor, 30. Preuţescu Lucian și 3. Tănase Laurenţiu.

La începutul anului 2012, odată cu preluarea băncii tehnice de către Chester Williams, s-a continuat prin aducerea lui Daniel Carpo de la malul mării, dar și a lui Militaru respectiv Otar Turashvili, tot de la constănțeni, completările survenind de peste hotare, prin Thomas Taufoou Palu, Johnny Sola, Viliami Tu’akalau Moala și Ben Dominic Tuiatua. Puțin mai apoi ateriza și compatriotul antrenorului principal, Jody Gavin Rose, în mai 2012.

Primul titlu după 40 de ani era adjudecat în 7 octombrie 2012 în finala de la București cu XV-le Fercu – Lemnaru, Tuiatua, Kinikinilau, Moala – Rose, Calafeteanu – Bălan, Turashvili, Pungea, Lazăr, Drenceanu, Burcea, Rus și Carpo respectiv rezervele Căpăţână, Militaru, Mariş, Kafatolu, Tănase, Sola, Fântânaru și Conache.

În primăvara lui 2013 se efectuau masive achiziții de peste hotare dar și din întrecerea internă, lista fiind alcătuită din Randall Anthony Morrison, Giorgi Khositashvili, Bidzina Samkharadze, McGrath van Wyk, Stephen Sheenan, Jack Siaki Umaga, Marian Gorcioaia și Valentin Popîrlan, iar mai apoi, în vară, în iulie 2013, a fost introdus în scenă și primul component All Blacks din istoria timișorenilor, Sosene Raymond Anesi, însă și optarul fijian Lemeki Davu precum și tongalezii Saia Halalilo, Fonovai Tangimana și Sione Taupaki. Pe teren, titlu național era apărat cu succes în finala adjudecată cu 25-19 la București tot în dauna băimărenilor, în 7 octombrie.

Luna februarie a anului 2014 este legată de sosirea pe banca tehnică a neo-zeelandezului Grainger Heikell, la capitolul plecări figurând preluarea lui Cătălin Fercu de londonezii de la Saracens, în vară. Brian Sefanaia, din Tonga, sosea în ianuarie 2015, completările venind din întrecerea internă, și anume Daniel Gabriel Ianuș, Bogdan-Emanuel Neacșu și Daniel-Vlăduț Zaharia.

Însă puțin mai apoi, în martie 2015, Hayden ODonnell era introdus la rândul său în scenă, laolaltă cu alți rugbiști în general din Carpați, de exemplu Cătălin Vlădeanu, un flanker în vârstă de 32 de ani care câștiga în trecut Cupa României cu cei din Ronaț, în 2011, respectiv Eduard Ciaparii și Samuel Cira de la U Cluj, Cătălin Robotă – un fost junior al lui RCM Timișoara, precum și sârbul Dimitar Avramovic.

Clubul vicecampion a mai căutat însă și pe mai departe în emisfera sudică, de unde i-a cooptat și pe Ratu Manasa Saulo Romumu respectiv Tangimana Fonovai, sosind în plus și internaționalul român Rădoi, respectiv Tom Cox, în iulie 2015, dar dispărut rapid de pe radar. Romumu de exemplu avea să ridice la două numărul naționalelor prezente la turneul final IRB World Cup 2015 din Albion cu jucători ai Timișoarei în componență, Fiji alăturându-se în acest caz ”Stejarilor” cu mulți recruți din Ronaț în efectiv, iar anul 2016, care începea așadar cu 6 achiziții din emisfera sudică fără mari veleități și care n-au prins rădăcini, a consemnat și un alt tip de debuturi în reprezentativa de seniori a țării din rândurile celor de pe Bega, și anume a unui tânăr autohton, Vlăduț Popa, chiar titular în premieră în noiembrie, ca parte a căutărilor și pe plan intern ce dădeau satisfacție prin înregimentarea în ultimele sezoane a tânărului ieșean Simionescu, pe treisferturi.

Iată și amănuntele despre jucătorii tocmai aduși de Timișoara Saracens la început de 2017…

Înaintare/grămada:

Michael STEWART – Nr. 8 (linia 3), 25 ani, Noua Zeelandă / Samoa

Sezon 2015/16 și 2014/2015: Southland Stags, campionat ITM Cup, Noua Zeelandă

Între sezoane a evoluat și la HBS Colorno Italia, Serie A, precum și pentru echipa de rugby 7 Canterbury, în campionatul național de Rugby 7 din Noua Zeelandă.

Între anii 2009 și 2013 a evoluat atât pentru Academia echipei Crusaders Knights, cât și pentru Canterbury Rugby, din campionatul ITM Cup al Noii Zeelande.

În 2011 i-a fost decernat trofeul „Cel mai valoros jucător de înaintare”, la categoria U20. 

James DOYLE – Flanker (linia 3), 25 ani, cetățean al Marii Britanii, născut în Noua Zeelandă

Sezon 2016/17: Jersey Reds, Anglia, campionat Greene King IPA

Sezon 2014/15: North Harbour, campionat ITM Cup, Noua Zeelandă

Sezon 2013/14: Leeds Carnegie, actualul Yorkshire Carnegie, campionat Greene King IPA, Anglia

2012/13: Sale Sharks, Anglia, Aviva Premiership

2012:       Leicester Tigers, Anglia, Aviva Premiership

2011:       component al lotului extins al Noii Zeelande U20

Club formator:   North Harbour, Noua Zeelandă

Pieter STEMMET– Pilier (linia 1), 25 ani, Africa de Sud

Sezon 2016: Eastern Province Kings, campionat Currie Cup, Premier Division

Sezon 2015: South Western District Eagles, campionat Currie Cup, Premier Division

Sezon 2014: Southern Kings Rugby, campionat Vodacom Cup

Sezon 2013: Southern Kings Rugby, campionat Currie Cup, Premier Division

Marzuq MAARMAN – Pilier (linia 1), 24 ani, Africa de Sud

Sezon 2014, 2015 și 2016: NMMU Madibaz, campionat Varsity și League

Sezon 2012 și 2013: Eastern Province Kings, campionate Vodacom Cup și Currie Cup, Premier       Division

În 2012 a evoluat pentru naționala U20 a Africii de Sud în toate partidele premergătoare Campionatului Mondial de Rugby U20

Pe treisferturi:

Henry SENILOLI –mijlocaș la grămadă, 27 ani, Fiji

2014 – 2015: Benetton Treviso, Italia, campionat Guinness Pro12

Carieră internațională:

2015 – Campionatul Mondial de Rugby, Marea Britanie, component al naționalei Fiji (Flying Fijians)

World Rugby Pacific Nations Cup, component al naționalei Fiji (Flying Fijians)

2014 – meciuri test Flying Fijians v Franța, Țara Galilor și SUA

IRB World Seven Series, component al lotului Fiji 7’s

2013 – debutează în naționala Fiji (Flying Fijians) în partida România v. Fiji din 23 noiembrie de la București

2012 – IRB Pacific Rugby Cup, component al naționalei Fiji Warriors

2011 – IRB Junior World Championship, component al naționalei Fiji U20

Stefano HUNT – mijlocaș la deschidere/centru, 25 ani, Australia/Noua Zeelandă

Sezon 2016: Brothers Rugby Club și Samoa A

Sezon 2015: Doha Rugby și GPS Rugby Brisbane

Sezon 2011 – 2014: Sydney University

Sezon 2010: Western Force și Australian Barbarians

Club formator: Queensland Reds.

 

Acest articol a fost publicat în Rugby și etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Comentariile nu sunt permise.


Ultimele articole din categoria Rugby: