GALERIE FOTO. Ruşinos picaj liber (I)! Ruine ale sportului, sănătăţii, mişcării, devenite în Timişoara gropi de gunoi

Numeroasele dovezi ale pierderii prin neîntreţinere şi abandon a unor spaţii de agrement ideale cîndva mişcării în aer liber, activităţilor sportului de masă şi implicit pavăză a sănătăţii, le-am cules într-un lesne raid în plimbare la pas prin ceea ce poate fi considerată zona zero a Timişoarei, prima probă ca palmă pe obrazul devenit între timp gros al unei urbe în picaj liber venind de pe fostele terenuri de jocuri din Complexul Studenţesc. Jenant focar de mizerie şi jale. Iar clişeele vorbesc de la sine…

Vom reveni şi cu alte asemenea probe, triste şi revoltătoare în accepţiunea oricărui om căruia îi pasă şi ţine cît de cît la oraşul în care-şi duce viaţa.

Ca o primă menţiune, acest nou mini-serial iniţiat de www.sporttim.ro nu are de-a face, cum ar putea părea la prima vedere, cu contabilizarea grămezilor de gunoaie ce-ţi sar în ochi pe unde nu te-aştepţi în Timişoara, dar mai des decît ţi-ar veni să crezi, şi a nenumăratelor chiştoace şi nu numai dispersate mai peste tot dar nu neapărat vizibile la prima ocheadă, mizerii ce ţin de „bucătăria internă” a RETIM, ci pune sub lupă accentuata degradare prin părăsire a unor locuri cîndva mai mult sau mai puţin ale întregii comunităţi şi destinate mişcării, agrementului, relaxării, ba chiar sportului de masă.

Totodată, aceste episoade nu vor atinge nici extrem de delicatele şi totodată foarte spinoasele cazuri majore, cîte şi mai cîte, gen tribuna de lemn şi în general întreaga bază sportivă UMT, bazinele Usoda, ILSA ori din „pîntecul” Băilor Neptun, sau terenurile de fotbal ajunse spaţii virane, despre toate acestea noi pomenind nu doar o dată, cu tot cu fotografii edificatoare, ci se vor apleca asupra unor patrimonii ale ieşirii la aer la prima vedere de o mai mică importanţă, dar tot ştirbind prin decrepitudinea lor din întregul lucrurilor.

Cîndva, nu tare demult, pe terenurile de bitum din preajma cantinei Complexului Studenţesc era larmă de voci, se transpira şi exista un oarecare spirit de competiţie. Se juca un fotbal, ceva…

… Astăzi, doar cîte-un trecător grăbit o mai „taie” pe-acolo, dar cu ochelarii de cal obligatoriu la posesor, din gardurile împrejmuitoare, mai degrabă lipsă, rămînînd oarece stîlpi de susţinere precum şi cadre contorsionate şi ruginite, în vreme ce porţile de altădată, de la capete, sunt inexistente, iar suprafeţele de joc – crăpate şi invadate de bălării la limitele terenurilor dinspre ceea ce a mai rămas în jur iarbă, fie şi scofîlcită şi mocirlită.

Gurile de sticlă spartă, pe un fost teren de sport, şi găurile în suprafaţa de joc sunt un real pericol public, iar elementul uman lipseşte cu desăvîrşire. De fapt, la cît de mult s-au degradat aceste terenuri, care n-ar fi fost însă deloc nefuncţionale fie şi în avansatul mileniu III, şi mai ales într-o bogată ţară săracă, unde nu-ţi poţi zilnic permite să trasezi o nouă suprafaţă, ci să conservi ceea ce ai la dispoziţie, este pe undeva greu de crezut că tot mai inerţii, comozii şi probabil năzuroşii studenţi s-ar mai întoarce să bată lobda.

Iar imensul focar de mizerie şi infecţie creat, jenant pentru un municipiu cu valenţe şi pretenţii de rang occidental, este doar efectul nefast dar logic al abandonării destinaţiei iniţiale a terenurilor. Căci dacă unora le-ar mai fi surîs cît de cît ideea să încingă acolo un meci, probabil s-ar fi pus mai întîi să cosmetizeze niţel ambianţa, să întreţină la un minim standard un cîndva magnet al mingilor şi tinerilor.

Dar dezinteresul şi ignoranţa nasc pustiul iar locul viran atrage automat gunoaiele. Şi am ajuns, într-un cerc totuşi reciclabil, dacă se vrea, la măldarul ce rezonează parcă ironic cu dezumanizantul şi apăsătorul mastodont de sticlă de peste drum, un lugubru ca înfăţişare sediu bancar.

Aceasta este Timişoara în care ne-am născut şi în care unii încă mai speră nu doar să ne răsturnăm nimicnicia pe umerii urmaşilor noştri!? Zilele în care suporteri ai Politehnicii Timişoara erau aplaudaţi la scenă deschisă de pe trotuarele Oradei au apus poate definitiv iar cei care încă se mîndresc nevoie mare cu „capitala Banatului e fruncea” ori au o foarte distorsionată percepţie a realităţii înconjurătoare, ori refuză încă din capul locului orice într-atît de greu de înghiţit adevăr ce le-ar periclita insulaţia artificialului vid de iluzii şi închipuiri autogenerate.

Căderea în paragină şi uitare a unui central spaţiu citadin destinat mişcării şi sportului, şi încă de masă, universitar, într-un mare centru de învăţămînt superior care Timişoara se pretinde încă a fi, constituie un balast moral mai împovărător pentru comunitate decît toate pavoazările cu funtiţă şi de ochii lumii, alienant-superficiale, care ne inundă existenţele la tot pasul. Nu departe, poţi observa panouri electronice ale Municipalităţii, cu tot cu camere de supraveghere video ataşate, bani pe apa Sâmbetei pentru care sunt aşadar resurse, dar în cazul terenurilor din Complexul Studenţesc mizeria nu este nici măcar măturată sub preş. Ci poluînd în văzul lumii, ca o sfidare a inteligenţei unui spirit cît de cît integru şi civic.

Groapa de gunoi pe nume fostele terenuri ale Complexului Studenţesc este un mic dar bun exemplu al degradării acestui spirit civic, al dezinteresului pentru un autentic bine comun, al decăderii fără tăgadă a cîndva Oraşului Florilor. În care, da-da, din păcate, terenurile de sport, iată!, se împuţinează în ton cu rărirea numărului amatorilor de mişcare.

Iar în acest sens sugestivă a fost extrem de rarefiata prezenţă tocmai acolo, ca loc de întrunire, a publicului-ţintă al crosului tomnatec „Fuga la ştafetă!”, studenţii, care nu s-au sinchisit de prilejul de a alerga 3 kilometri cot la cot prin centrul Timişoarei inclusiv cu un fost campion mondial de rugby, tendinţa zilelor noastre fiind ca mai tot ceea ce este perceput ca dificil sau fără o finalitate ţinînd de un cîştig cît mai mare, pecuniar sau de orice altă natură, să fie scos fără bătăi de cap din calcule.

Am publicat noi mai multe clişee de la respectivul eveniment decît au fost studenţi la start, iar stimularea precum şi automotivaţia lor sunt mai degrabă lozinci cu limbaj de lemn, pentru bifarea încă unei acţiuni şi justificarea fondurilor alocate, tot aşa cum jenante lozinci ar fi că facem şi dregem pentru Timişoara sau cît de patrioţi locali am fi, asta implicînd, bineînţeles, să fim pozitivi şi să vorbim de bine. Vai ce frumos şi înfloritor e totul, de la buget şi pînă la triumfurile sportive!

Dar avem feisbuc sau cum s-o scrie, acest cadru virtual de pudrare a egoului şi de cosmetizare a unei profund alterate percepţii a realităţii de la care întoarcem abitir privirea, escapism amintit pînă şi de primarul urbei într-un tete-a-tete televizat zilele trecute, pomenind şi de cei vreo 12.000 de „prieteni” ai săi, iar dacă ne permitem asemenea largheţi ale şezutului pe cur în cursul unei provocatoare turbulenţe necesitînd de fapt o conştiinţă extrem de vie şi drămuirea resurselor, atunci şi decontul final, cu uriaşe efecte zdrobitoare în sistemul medical şi al asigurărilor de sănătate, va fi cu atît mai copleşitor şi năvalnic.

Deşi par nimicuri, toate micile terenuri dezactivate de pe harta mişcării şi a sportului sunt picăturile de amar care umplu paharul.

Revenim. Dar pînă atunci, somn uşor.

(clic pe poze, pentru mărirea fotografiei)

 

 

 

Acest articol a fost publicat în Exclusiv, Sport Universitar și etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Un răspuns la GALERIE FOTO. Ruşinos picaj liber (I)! Ruine ale sportului, sănătăţii, mişcării, devenite în Timişoara gropi de gunoi

  1. ctm spune:

    Pe acest spatiu, daca ar fi curat si dat cu un pic cu var (trasat) s-ar putea crea cel putin o parcare, ca oricum e lipsa mare in acea zona, si asta cel putin pana se vor gasi bani pentra reamenaja acel spatiu pentru agrement.
    … dar tot mai usor e si din partea administratiei sa nu faca nimic, si sa lase nefolosit acel spatiu, ca groapa de gunoi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


+ 5 = sapte

 


Ultimele articole din categoria Exclusiv: