A început iarna. Și al cincilea an fără răspunsuri de la Primăria Timișoara…

Tocmai s-a scurs cea mai lungă noapte a anului, marcată de solstițiul de la ora 1:03, poftind începerea iernii astronomice, semn al implacabilei treceri a timpului, și să tot fie de-acum și mai bine de 4 ani de când niște întrebări legate de sport și un interviu solicitat de Sporttim au rămas tot fără răspuns dinspre Municipalitatea Timișoara, care a tot amânat la urma-urmei un banal exercițiu civic, apelând la larga gamă a lui ”stai să vedem cum…”

Usoda, o variantă în aer liber a decimării proiectate la ILSA. Sau alte pete pe obrazul Timișoarei sportive. Dar nimeni nu știe nimic. Pauză, liniște și multă inerție

 

 

Interogațiile nici măcar nu erau supărătoare, controversate sau pe subiecte prea delicate. Aaa, că Sporttim întreba Primăria de exemplu de ce crede că uneori câte-un om de vârsta a doua sau chiar a treia se oprește și privește în gol, stană de piatră, spre actuala pustie la suflet parcare semi-amenajată, ca multe altele, cândva loc de mare bucurie pentru timișoreni din toate generațiile, s-ar putea să-i ia eventual cu friguri pe edili. Pe localnici nu-i lua deloc, ba din contră, căldura sufletească stropită cu ceai îi năpădea în timpul patinajului…

Era cam în prag de iarnă, acum 4 ani, când Sporttim lansa niște întrebări nici prea-prea, nici foarte-foarte, mai degrabă despre idei, strategii, concepte, planuri, aspecte de bun simț, fără a-și imagina însă că vor rămâne atâta timp în suspensie. Stai să treacă Sărbătorile, ba stai să vină vara, apoi stai că-i din nou iarnă și ne prindem iarăși urechile cu absurdele ierarhizări, salată nici pe departe orientală, și tot așa, încât s-au schimbat între timp și orânduiri iar alte dorsale prețioase au fost înscăunate, dar răspunsurile sunt tot închise ermetic, cu lacăt, în cufărul inerției.

Privind retrospectiv, cam tot pe la vremea nevinovatelor întrebări demara și majorul proiect al noii Săli Polivalente, un demers de o grandoare rivalizând cu cea a hidrocentralelor chinezești de pe Yangtzi, iar faptul că respectiva infrastructură sportivă a rămas tot la stadiul chinurilor facerii ar putea sugera și explica vitezele de reacție când vine vorba și de răspunsuri la inofensive interogații.

Realitatea este că nu poți spune că Municipalitatea a dormit pe ea în acest răstimp, o excelentă dovadă pozitivă fiind păienjenișul rețelei de căi pentru biciclete care a înverzit între timp Timișoara, Jos Pălăria!, mai ca ”afară” și pe cât de bine se putea în condițiile date, a se citi o infrastructură rutieră croită pentru un vechi burg, și cu străduțe nu de mare amploare, însă la capitolul sport Primăria tot e datoare.

Și cu răspunsuri, și cu fapte.

Nu doar Patinoarul a fost smuls Timișoarei și timișorenilor, și înlocuit cu un surogat chiar că artificial, tipic zilelor noastre, pur comercial, fără sare și piper, fără suflet și candoare, în umbra unui mastodont pe măsură, de anesteziere a neuronului, dar ar mai fi ele multe bazele sportive pe care bănățenii făceau mișcare. La timpul trecut. Și vine el luna viitoare procesul pe seama spațiilor Clubului Sportiv Banatul.

Așadar vorbă e că au trecut anii și Timișoara cel mult a bătut pasul pe loc, sau a înfrânat decăderea, luați-o cum vreți, dar în nici un caz nu a reușit înflorirea infrastructurii sportive. E drept, am mai spus-o, nu suntem capitala cu cea mai mare înclinație pentru sport, apetitul fiind mai mare pentru subtilități mai sofisticate, dar o explicație evidentă la încetineala oferirii unor răspunsuri se regăsește și în lâncezeala peticirii celei de-a cincea roți la căruță.

Nu, aleșilor, nu vă lăsăm din condei nici în prag de Crăciun. Căci au trecut cinci și ignoranța tot nu vă sfredelește. Vă puteți imagina, așa, ca o paranteză, câte biete animale au fost de-atunci sacrificate de Sărbători, la prima vedere doar de amuzament!?! Au tot venit, au tot ochit, au tot plescăit satisfăcuți din buze cu colțurile-n jos doar când nu sunt văzuți, și au plecat, dar pe-aici tot împietrite au rămas lucrurile. A remarcat nemernicia sângeroșilor și poate cel mai lucid pamfletar din audio-vizual al bietei țărișoare, fără a deduce sau fără a dezvălui și de ce au ales eliminatorii aceste date de pradă, 19-21, cu mare semnificație în cifrata simbolistică a sacrificiului de sânge…

Nu vă puteți imagina pentru că nu aveți… simțul realității și nici al scurgerii timpului, măsurat cel mai adesea în cazul Domniilor voastre în durate cincina… ăăă, pardon, de păstrare a scaunului. Dar mai certați-vă între Domniile voastre, că vă stă chiar bine, vă prinde, și ”ieșiți pe post” la oficioasele convenabile și ”de casă”, la care tematica vă este pe plac, aidoma mingii ridicate la fileu. Și unde nu vă deranjează nici o scamă, dar mai o întrebare.

Că și alte medii de informare în masă sunt însă semnificativi poli de interes, un forum al comunității, este cât se poate de clar și evident și din mesajul pe care l-a primit Sporttim după șăgalnicele premieri, așa încât îl remitem, forward, vorba românului mileniului III, pe adresa celor cu pricina.

Chiar dacă știm că nu va fi citit. Dar din nou, ne-am făcut datoria, ține de o menire anume. Însă ar fi de înțeles, căci preocupații sunt până peste cap cu diverse, mai ales că acum e iarnă și vine vara, și tocmai de aceea am și scris pe îndelete, cum obișnuim de regulă, mai încet, pentru că știm că nu pot citi repede.

Deci…

”Câteva erori grave s-au făcut la natație/biatlon/pentatlon:

Șeful de catedră la CSȘ este d-l Bădescu Ion. Mi se pare normal să fie primul nominalizat.

Ordinea sportivilor nominalizați nu este făcută după criterii valorice.

Întotdeauna componenta stafetei este alcatuita din 4 sportivi. Ati premiat numai doi.

Un campion național la înot nu a fost premiat.

Un sportiv component al echipei de pentatlon care a obținut calificarea în primii trei nu a fost menționat.

La cel puțin un sportiv numărul medaliilor nu este correct (este mai mare).

Cel puțin un sportiv nu mai frecventează antrenamentele de înot și nu a mai participat la campionatul național din decembrie.

Este o practică obișnuită a ultimilor ani în natație să se acorde premii după alte criterii decât cele sportive”.

Cu alte cuvinte, numărul răspunsurilor ce se lasă așteptate este de-acum și mai mare. Așa încât, ce mai așteptați!?!

 


 

Acest articol a fost publicat în Sporturi de iarnă și etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


sapte × = 49

 


Ultimele articole din categoria Sporturi de iarnă: