ACS Dumbrăvița continuă să crească ”pepiniera”, fete de argint la Naționale. ”Pregătim de pe-acum generațiile viitoare… Echipele au tot mai puțini seniori, vin deja juniorii mari din penultimul sau ultimul an”

A fi antrenor și conducător al unui club multiplu laureat consecutiv în acest deceniu în Superliga națională pe echipe de senioare implică și a sosi acasă noaptea la 1:30 de la încă o competiție, iar dimineața la 6:30 să pornești din nou la drum. Acesta a fost programul primelor ore de astăzi pentru profesoara Nicoleta Huszar, implicată total în dezvoltarea și pe mai departe a grupării ACS Dumbrăvița, structurată pe multe categorii de vârstă, cu senioarele vârf de lance și cu grupele mici ale ”pepinierei” necesitând cu atât mai multă grijă.

”Tocmai ne-am întors azi-noapte de la Campionatul Național pe echipe de juniori 2 de la Buzău, iar dat fiind că am avut în componență și un sportiv din Serbia, am plecat azi-dimineață la prima oră spre Vama Moravița, pentru a-l duce, căci urma să se deplaseze în Cehia”, a explicat în calitate de antrenor dar și conducător de club Nicoleta Huszar, suflet al disciplinei cu mingea de celuloid la fileu de la clubul timișean multiplu campion al țării la senioare.

La competiția din Câmpia Română ”n-am avut o echipă prea compactă nici la băieți, nici la fete, de exemplu unul dintre băieți fiind chiar grav bolnav în această iarnă, cu aprindere de plămâni, nu își putea reveni la timp. Și la fete am avut o absență, Maria Gîrlea, care a plecat definitiv în Finlanda din noiembrie, însă tot azi am vorbit cu părinții săi, și va veni pentru etapa de Divizia B din 21-24 februarie, căci suntem implicați și la acel nivel”, a mai semnalat profesoara Huszar.

Chiar și așa, vârful de lance al noului val, Daniel Moldovan, n-a irosit prilejul de a se remarca și la Buzău, pierzând numai un joc din 15 meciuri disputate, ca o nouă confirmare din partea sa. Efectivul a fost completat cu forțe proaspete, de exemplu chiar și din Botoșani, un sportiv mai fraged, Călin Pușcaș, din generația 2006. Iar în cele din urmă locul 9 din 29 de echipe participante la ”Naționalul” juniorilor 2.

ACS Dumbrăvița a strălucit în schimb cu numai o săptămână înainte, la o altă competiție pe țară, Campionatul Național pe echipe de fete cu vârste de 9-13 ani, cadete și copii, practic junioare 3, medalia adjudecată fiind de argint. ”Am depins de un ultim meci între cele din Constanța și Bistrița, care a determinat ca noi să încheiem pe locul 2, după ardelence, iar constănțencele pe trei”, a punctat Huszar. Vicecampioane ale țării cu echipa bănățeană au devenit Dora Moldovan, soră a lui Daniel, Andreea Craiu, Victoria Mihailov – o achiziție din Republica Moldova, Oana Stănușilă, Valeria Vieru, și ea din Republica Moldova, Alessia Pauliuc, Rossana Serciuc, Maria Vlad, o bucureșteancă, și Maria Gîrlea, jucătoarea numărul 2 în echipa de Divizia B a timișencelor.

Iar programul competițional continuă cu aceeași intensitate, returul Superligii feminine pe echipe de senioare fiind programat săptămâna viitoare, pe 19-22 februarie, înapoi la Buzău, clubul din Dumbrăvița fiind nevoit să se împartă concomitent pe mai multe fronturi, căci se va derula și campionatul Diviziei B, pentru băieți la Mediaș, fetele la Moinești.

Apropo de senioare, componența pentru retur la reunește pe Andreea Zanfir, Izabela Lupulesku, Mihaela Ilie, fostă Dospina, măritată în octombrie 2018, rezervă fiind Jana Kokunina din Ucraina, utilizată în turul sezonului, în toamnă.

Obiectiv al formației de senioare în vederea returului de săptămâna viitoare din sala ”Romeo Iamandi” din Buzău este calificarea în faza play-off a Superligii, așadar între primele 4 clasate din țară.

Net mai complexă este însă activitatea în cadrul structurii juvenile a clubului dumbrăvițean, întru pregătirea generațiilor de mâine. ”Avem spre 50 de jucători legitimați dintre care efectiv și participă cu regularitate la competiții sunt în jur de 35, activi, începând de la vârsta de 7-8 ani…”

Iar susținerea unei asemenea activități nu este nici pe departe floare la ureche, ba din contră, dat fiind actualul climat social-economic. ”Continuă să ne susțină Primăria Dumbrăvița, ca în fiecare an, precum și sponsori, poate anul acesta un pic mai puțin. În mare parte activăm cu banii Primăriei, iar anul trecut bugetul alocat a fost în creștere căci am avut și cele două echipe de Divizia B, și avem șanse la fete să promovăm în Divizia A, ligă a doua. Momentan, suntem pe locul 2. Băieții sunt pe 3 însă competiția e mai strânsă la ei anul acesta, ar fi mai greu de promovat în A. Șanse mai mari în schimb pentru anul viitor, când mai cresc și juniorii noștri”, a mai explicat Nicoleta Huszar.

Conducătoarea clubului dumbrăvițean, care a lansat gruparea timișeană la începutul acestui deceniu, transformând-o într-o multiplă campioană națională pe echipe de senioare, ani la rând până inclusiv în 2017, a confirmat că ”vin copiii și în continuare la tenis de masă, ne mai sunt recomandați și din străinătate”, semn al emulației create în jurul succesului formației reprezentative de la ACS.

Semnificativ, grosul practicanților din ”pepinieră” provin în special de pe plan local, 85% din comună, conform estimărilor diriguitoarei clubului: ”Într-un an, doi, poate nu vom putea trage la podium, dar introducem pepiniera!”

O strategie orientată așadar în sensul inducerii viitoarelor generații spre categoriile mari de vârstă, cu o serie de alte proiecte în derulare.

Astfel, ACS Dumbrăvița continuă organizarea de turnee de amatori cu diferite clase ca nivel de joc, inclusiv clasa de masă, prevăzută cu premieri financiare, ceea ce sporește atractivitatea întrecerii, participările fiind inclusiv din străinătate. ”Încercăm în 2019 să organizăm un Open internațional în luna august, am perfectat colaborarea tot cu o firmă din Germania, Gewo. Dumitru Beltechi, reprezentant al companiei pe estul României, ne-a susținut mulți ani și până acum, și continuăm conlucrarea. Iar Gewo vrea și susținerea juniorilor de perspectivă, un exemplu fiind Daniel Moldovan, participant și la turnee ITTF, medaliat”.

Enumerând alți practicanți aspiranți, ar fi Reka Bezeg la junioare I, iar între sportive mai micuțe, Timeea Szabo sau Emma Cebuc, ”foarte talentată, de câteva luni e venită la noi…”

”Cu băieții mici tragem la medalii, sperăm la aur, măcar argint”, după cum a specificat Huszar, enumerându-i: Patrick Rakoczi, Matei Eparu, Krisztof Kovacs, iar un pic mai mare Luca Berinde, anul trecut cu medalii adjudecate la 3 competiții. Iar de la grupa de inițiere l-a menționat pe Benze Szilagyi.

Ca tendință generală pe plan intern, ”echipele dețin tot mai puțini seniori, vin din urmă juniorii mari din penultimul sau ultimul an de juniorat. Poate își mai aduce vreun club un jucător, însă e destul de greu, căci toți se confruntă cu anumite probleme financiare, iar pentru a achiziționa unul foarte bun, poți să-l aduci numai cu costuri cam mari, așa încât trebuie să dispui de juniorii care sunt crescuți în propriul club. Toată lumea încearcă și muncește, însă problema e că după 2-3 ani, patru, mai încep să se lase, așadar trebuie să găsești forma adecvată de motivare, de atragere a tinerilor, să îi faci să le placă pe termen lung. Și nu neapărat că dacă nu iese campion, gata… Nici pe departe, ci dă-le șansa să continue în turnee de amatori, iar astfel funcționează multe cluburi și în străinătate. Bistrița are pepinieră, Constanța, Câmpulungul și în general orașele mari. Dar depinde și de posibilitățile financiare și persoanele care pot contribui cu adevărat la continuitatea activității, să sprijine în general sportul…”

”Nu putem spune că lumea din fenomenul nostru e foarte mulțumită, dar anumite îmbunătățiri legislative totuși sunt, decât pe vremea când nu se dădeau bugetele și legea nu era bine concepută, în legătură cu luarea sportivilor în evidența nomenclatorului muncii, pentru că ar fi fost 5-10 ani de activitate fără a figura ca atare. Dar în plan financiar nu este suficient, însă poate că uneori banii nu sunt direcționați tocmai acolo unde trebuie, unde se înregistrează rezultate. Pe de altă parte nici nu poți fi permanent de prim-rang, dar ideea esențială este că în primul rând trebuie stimulată cultura sportului, ca fereastră spre sănătate, un beneficiu pentru care merită ca în sport să se investească. Ori dacă nu investești bani în sport, atunci ne trezim că nici oameni prea sănătoși nu avem…”

Profesoara Huszar a oferit exemplul plecării Mariei Gîrlea în Finlanda, la inițiativa părinților junioarei, ”tocmai pentru că în respectiva țară beneficiază de un alt sistem, cu sportul deținând importanța cuvenită. Nu mai puteau agrea sistemul de care avea parte fata în România, acolo e mai dinamic, include engleza, franceza, învață limba finlandeză, dar și face lucru manual, sport, foarte mult sport, complet alt sistem, întregul sistem contribuie la mai buna formare a oamenilor pentru viață. Au mecanismele necesare, cum să poți ghida cât mai bine un tânăr spre o anumită disciplină sportivă, cu predilecție pentru o anumită ramură, și nu poate fi vorba doar despre tenisul de masă. Un practicant de sport are circulația pusă în mișcare…”

Ca o altă inițiativă pe care s-ar putea extinde activitatea sportivă în tenisul de masă din Dumbrăvița, Nicoleta Huszar a înființat în urmă cu un an și jumătate și un club privat de profil, în paralel cu cel deja consacrat, tocmai dat fiind creșterea numărului practicanților, pe mai multe categorii de vârstă și valorice, dar și al celor cu statut amator: ”N-am făcut momentan foarte multe echipe în clubul respectiv, pentru că mai avem nevoie și de antrenori. Bogdan Roman este un arădean care își exprimă dorința în acest sens, iar Andreea Balint urmează un an de antrenorat, să intre în funcție”. Ca jucătoare, Balint, ajunsă la vârsta de 23 de ani, a trecut așadar deja de categoria tineret, intrând între senioare.

”Este foarte importantă și dezvoltarea clubului pe linia conturării unui corp tehnic, de antrenori, pentru că trebuie să le fac pe toate, și pur și simplu nu poți de unul singur. Nu poate un singur om. Nu știe nimeni cât de complexă este activitatea, că în spatele acestor lucruri stă necesitatea de a găzdui și 10 copii în casa mea, să nu mai cheltui resurse și cu cazări, dorm la mine, îi duc, îi aduc, sunt de fapt și șofer al clubului. Astea toate nu se văd, dar în schimb trebuie afișată finalitatea așteptată de alții”, a spus profesoara în vârstă de 55 de ani.

În aceste condiții, care ar fi sprijinul de la nivel județean, ținând cont că Dumbrăvița este o comună a Timișului? ”În timp s-a discutat în mai multe rânduri cu Consiliul Județean Timiș, nu știu, să mai vedem… Dar de exemplu nici măcar la Gala Sportului de la încheierea anului nu s-a mai aplicat premierea financiară, să acorde o recompensă echipei. Ei nu doresc să mai riște după cele ce s-au întâmplat în trecut. Au o motivație a lor, iar din ce ne-a explicat primarul Malac, i-ar fi promis ceva, dar asta am mai auzit și acum un an, și acum 2 ani, și acum 3 ani, și acum 4 ani. CJT vrea acum să sprijine mai mult copiii și juniorii, și foarte bine, dar să vedem dacă într-adevăr ne sprijină. Noi unii într-adevăr am crescut copii și sunt deja copii și cu rezultate, deci avem și noi argumentele noastre, avem cu ce veni în întâmpinare, dacă tot merg pe varianta asta. Se discuta asta la CJT, spuneau ei că nu dau că ar fi doar seniorii, iar apoi au sărit invers, că seniorii n-au mai câștigat și anul trecut, dar noi ne creștem pepiniera, căci la seniori n-ajungi dacă nu ești mai întâi junior. Trebuie să-i creștem, însă este o investiție, cu o muncă imensă în spate, și vedem care rămân. A fost o discuție cu ei și despre clubul privat, căci ideea era, prin creșterea numărului practicanților și diversificarea claselor de joc să-i introducem pe unii sportivi acolo, însă CJT a explicat că nu poate aloca finanțare deoarece nu este un club de ordin public, ca mai apoi legea sportului să vină și să permită să se acorde bani și la clubul privat, și la cel de stat. Oricum, am demarat și ideea sprijinirii activității clubului privat, iar acolo încerc să merg pe sponsori, să vedem dacă obținem finanțare de la ei pe privat.”

Multe depind așadar în mare măsură de susținerea financiară a activității clubului timișean cu participări în mai toate categoriile competiționale ale Federației Române de Tenis de Masă, dar nimic nu depinde mai mult și mai mult decât spiritul întreprinzător al inițiatoarei fenomenului sportiv din Dumbrăvița în jurul mingii de celuloid, profesoara Nicoleta Huszar, drept dovadă vie a celor deja înfăptuite stând pleiada reușitelor din acest deceniu, net superioare și celor mai optimiste așteptări. Însă totul are nevoie de continuitate și sprijin, iar cum însăși antrenoarea remarca, un om nu le poate face singur pe toate.

Acest articol a fost publicat în Exclusiv, Tenis de masă și etichetat cu , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


2 + = patru

 


Ultimele articole din categoria Exclusiv: