Episodul I: „Hai Timişoara!!” de la 0-2

CSŞ Bega, pe jumătatea de teren ce i-a adus succesul cu 3-2 de duminică: profesorul Erşigan şi sextetul cadetelor

E frig şi ninge. Deschizi uşa şi din prag vezi junioare, grupate două cîte două, exersînd pe jumătatea lor de teren, în antrenamentul premergător jocului. Din cîţiva paşi ţi se înfăţişează un alt univers. Larmă şi căldură umană. E duminică la prînz, în sala de jocuri sportive „Profesor Mircea Albu”, şi cadetele sunt pe teren, de-o parte şi alta a fileului, încălzindu-se. În tribune, mai mulţi spectatori decît ţi-ai putea închipui, părinţi şi colege ale junioarelor.

E CSŞ Bega Timişoara – CSŞ Deva, în etapa a doua pe 2011 din Seria G a Diviziei Cadeţi. Localnicele, în alb-negru, devencele în alb cu umeri albastru-roşu. „CSŞ Bega a efectuat o selecţie în Şcoala Generală 24, cum obişnuieşte pe la instituţiile de învăţămînt din oraş, iar fiica noastră a fost încîntată să se înscrie la volei. S-a întîmplat în urmă cu 4 ani. Noi am susţinut-o şi încurajat-o încă de la început”, explică despre Ioana Ordean, numărul 12 la CSŞ Bega, mama jucătoarei, aşezată pe rîndul de deasupra intrării în sală alături de soţul dumneaei.

Fostul universitar Adrian Pricop, urmărind din primul rînd al tribunei, antrenor la lotul naţional de Speranţe, unde a convocat-o şi pe Oana Ordean, al cărei tată priveşte intens spre teren

De la acel start, la convocarea în lotul naţional de Speranţe, de cîteva ori în cursul anului 2010. „E dificil…  are cel puţin patru antrenamente pe săptămînă cu CSŞ Bega”, completează mama tinerei ajunse la lot. Pe rîndul din faţă, nimeni altul decît fostul jucător al Universităţii Timişoara, timişoreanul Adrian Pricop, căsătorit cu o baschetbalistă sătmăreancă şi stabilit acolo, unde antrenează voleibaliste în devenire la nivelurile Minivolei şi Speranţe, fiind totodată antrenor secund la selecţionata României, categoria Speranţe. Între recrutele sale, tocmai Ioana şi optara Alexandra Cauc.

„Ne vizităm reciproc, aici şi la Satu Mare, disputînd jocuri amicale între echipele noastre”, explică prezenţa lui Pricop în sală Cerasela Şerban, fosta ridicătoare a Universităţii Timişoara, pînă în 1998, actualmente, din toamnă, profesoară de sport la catedra de volei feminin a CSŞ Bega.

O întreb cîţi sunt de toţi antrenorii de volei la CSŞ Bega. „Suntem încadraţi ca profesori, Ioan Ersigan la Cadete, cele pe care le vedem acum, Ciprian Dîrnescu la mai mari decît categoria 1998, eu la mai mici şi împreună la Minivolei”. Cum vă descurcaţi cu selecţia? „Ştii la ce ne uităm în primul rînd, nu-i aşa?” La talie, bănuiesc, şi îmi spune că pentru fetiţe născute în anul 2000 cerinţa de înălţime e 1,55 metri. „De exemplu avem la lot o fată din generaţia 1998 de 1,75 metri, care a crescut 11 centimetri în cei doi ani de pregătire”, explică şi selecţionerul Pricop, care scoate în evidenţă o deficienţă a sistemului de pregătire în voleiul feminin românesc: „În Olanda, pe măsură ce cresc, li se tot ridică fileul. La noi, nimeni nu face lucrul acesta”.

Liberoul Laura Molnar şi Denisa Dediu, ca un ghimpe pe bancă

De unde subiectul zboară la „nevoia de a fi sigur că au învăţat ceva”, legată de cele 40.000 repetări pe an, pase cu peretele, pentru deprinderea pasului de jos, cu mîinile „pumn” împreunate, respectiv de sus, cu degetele răsfirate în dreptul feţei. „Au o sală foarte faină la Şcoala Generală 30, e singura din oraş orientată spre volei, inclusiv cu acest perete. Dar de exemplu aici, unde se antrenează băieţii şi fetele juniori ai CSŞ Bega, unde e măcar un perete!? La 30 toate clasele şcolii practică volei la Educaţie Fizică, graţie profesorului Ioan Blaj, unul dintre cei 5 în catedra de sport a şcolii, şi am ore lunea, joia şi vinerea acolo, separat de antrenamentele de-aici cu CSŞ. Încerc să le-aduc şi pe alte fetiţe aici…”, povesteşte Şerban, profesînd la catedre sportive şcolare încă de pe vremea activităţii în teren la Politehnica, odată ce a absolvit Facultatea, în 1997.

Dar începe jocul, părinţii din rîndul de sus sunt concentraţi la meci şi îmi ajung la ureche alte frînturi din discuţia oamenilor de volei, în trei. Cerasela Şerban, Adrian Pricop şi profesorul Ioan Suru, fost antrenor al Ceraselei la Politehnica, încă nelipsit în tribune la evenimentele voleibalistice timişorene. Vorbesc despre „distrugerea totală”, „totul s-a distrus”, şi cred că nu se referă doar la dispariţia de pe harta voleiului feminin românesc a unei grupări de senioare de pe malurile Begăi, o premieră absolută în acest sezon în istoria jocului la fileu. Nu, subiectul era mai larg.

Gemenele Claudia şi Adriana Fantaziu, 10 cu 4, o strîngere încurajatoare de mînă. Trebuie strînse rîndurile!

Pe teren, Adriana Fantaziu, cu numărul 4, Oana Mara, cu 5, Alexandra Cauc, fata de lot naţional, cu 9, geamăna Claudia Fantaziu, cu 10, Anca Pienescu, cea mai veche la echipă, cu 11, şi Oana Ordean, cu 12. La devence, „ăsta-i serviciu de Divizia A” remarcă Pricop la adresa numărului 6 în tabăra oaspetelor, care încet, încet, se desprind.

La dispariţia echipei de senioare, fie şi măcar din liga secundă, unde au activat pînă în primăvara trecută, sub bagheta lui Ciprian Dîrnescu, aflat în sală şi supervizînd meciul divizionar de cadete, întrebarea logică e ce se alege cu actualele junioare, la încheierea ciclului juvenil. Aşadar Timişoara trebuie să reconstruiască de la zero la nivelul voleiului feminin pentru seniori, însă o bază există tocmai prin posibilitatea recrutării din rezervorul „pepinierei” CSŞ Bega.

„Ciprian poate să-ţi spună mai multe despre desfiinţarea dictată de lipsa fondurilor dar cert este că junioarele actuale ţi-ar intra pe teren la o adică şi pe gratis, pentru a reprezenta voleiul timişorean la nivelul seniorilor. Ar juca în liga a doua pe nimic, decît să se transfere pentru a juca la Caransebeş, cum e cazul a două junioare timişorence. Jucătoare de perspectivă există, doar că nu au echipa în care să poată creşte. Ideea principală este să nu se renunţe la echipa divizionară, să fie asigurat minimul financiar pentru înscrierea echipei în competiţie, pentru cheltuielile de joc, cu arbitrajele, pentru deplasări, căci la nivelul eşalonului doi nu-i nevoie de mulţi bani pentru a le remunera pe localnice. Dintre care doar vîrfurile ar pleca la o adică, pentru contracte bune, la cluburi mai performante…”, continuă Cerasela Şerban, în timp ce pe teren CSŞ Deva cîştigă primul set, 12-25. Pare a deveni un galop de sănătate…

Aşteptîndu-şi rîndul la joc, cadeţii au populat şi mai mult sala, nu fără folos: "Hai Timişoara!"

În opinia lui Şerban, care a jucat pînă la 36 ani, retrăgîndu-se cu o jumătate de sezon înaintea colapsului generat de retragerea finanţării din partea Tender S.A. pentru gruparea divizionară universitară, „este bine că pe-atunci s-a investit în cooptarea unor jucătoare de nivelul primei ligi şi în mod ideal Timişoara trebuia să păstreze o prim-divizionară şi o echipă în liga a doua, din tinere localnice care să <crească> în timp. Dar s-a investit cumva la vîrful piramidei, care a dispărut, iar finalmente n-au mai fost fonduri nici măcar pentru echipa de <B>. Şi nu ne-am ales cu nimic. Nu mai e nimic…”

Acum, voleiul feminin timişorean se rezumă la CSŞ Bega, cu junioarele în Seria D, unde tocmai au învins acasă, în 16 ianuarie, în etapa a şaptea, pe CSŞ Lugoj, scor 3-2 (19:25, 25:22, 11:25, 25:23, 15:13), rămînînd în clasament în coasta devencelor şi a învinselor lor, cu primele două locuri pentru calificarea în faza semifinală. „Doar două junioare mari sunt în echipa aceea, restul fiind cooptate dintre aceste cadete, care joacă şi la nivelul superior de vîrstă”, explică Dîrnescu, selecţionerul Pricop întrebînd dacă „acesta e nivelul de joc în serie”.

Este. Iar pe teren, la 10-10 în setul doi, alb-negrele îşi pierd iarăşi busola, în ciuda eforturilor venerabilului Ioan Ersigan, agitîndu-se pe margine într-un frumos trening albastru. Şi pierd, 21-25. 0-2 la seturi. Iremediabil pierdut?

CSŞ Bega, concentrată la primire: de la 0-2, a făcut faţă la cam tot ceea ce i s-a aruncat în cale

Văd un suporter între două vîrste, grizonat, uscăţiv, cu şapcă, postat fix în dreptul fileului şi al boltei de acces în sală dinspre intrare. E evident că simte jocul. S-a agitat pasional pentru CSŞ Bega pe parcursul seturilor iar acum o încurajează energic pe una dintre voleibaliste, venită la gărduleţul de la marginea terenului: „Acesta e momentul vostru. Cu încredere! Le bateţi aici! Acum! Le veţi bate!” Junioara se îndepărtează, nu prea convinsă de sine. A recepţionat mesajul? Mai e ceva de făcut?

Pînă acum, în campionatul Seriei G a Diviziei Cadeţi, fetele lui Ersigan au învins cu 3-0 pe CS Hand United Arad, au pierdut apoi cu 3-2 la devence, au spulberat cu 3-0 şi Caransebeşul şi din nou au cedat cu 3-2, la CSŞ Lugoj. Ar fi aşadar primele seturi irosite în acest sezon în sala „Profesor Mircea Albu”.

În care tocmai îşi fac apariţia cadeţii, pregătindu-se pentru al doilea joc al cuplajului, cel dintre CSŞ Bega şi Colegiul Naţional Nicolae Titulescu Craiova, din Seria D a Diviziei masculine de cadeţi. Băieţii privesc spre tabelă şi înţeleg că nu-i a bună. Şi află că arbitrele nu sunt în cea mai bună zi a lor. Tribuna le-a taxat deja, uneori mult peste limita bunei ospitalităţi şi a autocenzurii necesare ţinînd cont că în sală e plin de copii, elevi.

Şi începe setul III. CSŞ Bega are altă faţă, mai şi conduce. Un simplu foc de paie sau oare meciul se va întinde pe mai multe seturi. Sosit în sală alături de elevii săi, Dan Jitaru, fost ridicător la Universitatea Timişoara, în elita voleiului masculin, îmi explică faptul că procentajul jocurilor pierdute de la 2-0, cedînd apoi trei seturi la rînd, este mai mare decît se pare: „Intervine o relaxare în evoluţia echipei desprinse şi dacă nu-şi valorifică avantajul, şansele sunt tot mai mari ca de la 2-1 să se sfîrşească 2-3. Este ca o lege nescrisă. Profită de ocazie, căci altfel plăteşti. Meciul încă se joacă, deşi nu s-ar părea”. Dar nu mai sunt multe de făcut… 21-24, minge de meci pentru CSŞ Deva. Ar rămîne totuşi cel mai bun set al timişorencelor. Pentru care se scandează… „Timişoara!” Şi băieţii lui Jitaru: „Timişoara!” Care salvează prima minge de meci. Şi apoi o a doua. Şi încă una: 24-24. Miracol. Avea să continue. 28-26 şi 1-2 la seturi.

Adriana Fantaziu ia ultimele indicaţii şi, mai încrezătoare, intră decisă pe teren cu Ordean, Pienescu, Claudia Fantaziu, Şata şi Farca

Greu de descris bucuria de pe o jumătate a parchetului, uşurarea din sală. Părinţi care mai că aruncaseră cu scaunele spre arbitre, într-un duel între spritul revoluţionar al urbei şi nonşalantul obraz gros-provocator întru aţîţarea spiritelor, acum luînd o doză substanţială de optimism. Încă se joacă, vorba lui Jitaru.

Care şi în setul patru şi-a tot îmboldit elevii să-şi încurajeze colegele de club. „Băieţii, acum, din toate piepturile… E 17-17, un moment decisiv. Hai pentru Timişoara!” Şi sala simte momentul prielnic, purtînd CSŞ Bega pe valul revirimentului: 25-20. Şi 2-2 la seturi. Se joacă de aproape două ore iar profesorul Ersigan simte nevoia primenirii echipei. Le-a tot schimbat, intrînd pe parcurs şi Laura Molnar, numărul 1, ca libero, şi doiara Oana Farca şi cele două Denisa, 3. Dediu şi 6. Şata, şi optara Alexandra Smochină.

În setul cinci e care pe care. Practic de la zero – zero. Dar de fapt cu ascendentul moral al revirimentului de partea gazdelor, CSŞ Bega. Care nu iartă: 15-11. Mare e bucuria fetelor, dansul şi meleul fericirii se rostogolesc pe parchetul sălii. 3-2. Doar într-o privinţă l-aş contrazice pe excelentul interlocutor Dan Jitaru, legat de cît de mult ar avea ce vedea în voleiul local un potenţial sponsor dornic să investească în echipe. De la „nu prea are” barometrul a săltat după această amiază ninsă de duminică la „chiar palpitant de urmărit”, într-o atmosferă de meci, cu tribuna aproape plină. De la 0-2 la 3-2. Sponsorii au avut ce pierde nefiind la faţa locului, absenţă cu desăvîrşire… Ba greşesc. Căci sponsori sunt chiar părinţii jucătoarelor.

Farca la serviciu, CSŞ Bega în control: Timişoara pe val, în setul 5

La atîta pasiune, ardoare, spirit tineresc şi efervescenţă juvenilă, ba chiar talent, de ce nu se arată nişte inimoşi cu suflet pentru sport, să încurajeze asemenea performanţe, să îmbunătăţească baza logistic-materială a echipelor? Ce se va alege de aceste junioare, în lipsa unui lot feminin de senioare în oraş? Nu e păcat!? Dar unde nu e civilizaţie, educaţie şi cultură, un spirit comunitar şi o unitate în cuget, nici sportul nu poate răzbate în jungla indiferenţei. Somn uşor în viloacele voastre cu Jeep la poartă.

Va urma. Realităţi crude din voleiul juvenil timişorean, în episodul de mîine, prin cuvintele antrenorului învingătoarei, profesorul Ioan Ersigan.

Deva în genunchi, la propriu şi la figurat: povestea unui come-back. Cu nişte liceence care ne-au făcut mîndri că suntem timişoreni...

Acest articol a fost publicat în Juniori, Volei și etichetat cu , , , , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

2 răspunsuri la Episodul I: „Hai Timişoara!!” de la 0-2

  1. Amelia spune:

    Super reportajul… desi am trait pe viu acele emotii inca imi dau lacrimile citind acest articol. …. Bravo fetelor ati demonstrat ca se poate…. Felicitari!… Tineti-o tot asa si ajungeti in finala…. sunteti bune si meritati acest lucru.
    Cu toate ca reportajul, asa cum am supus este extraordinar….totusi se impune o rectificare….. peste tot in reportaj toti cei care vorbesc (prof. Ersigan, prof. Darnescu Ciprian , prof. Cerasela Serban si prof. Adrian Pricop) despre fata nascuta 1998 si selectata, alaturi de Ioana Ordean, la lotul national, se refera de fapt la eleva de clasa a VI-a Cauc Ioana Alexandra si aceasta are intotdeauna nr. 9 pe tricou.
    Am tinut sa fac aceste precizari pentru a nu se confunda cu fata care poarta nr. 8 si o cheama tot Alexandra.

  2. Mulţumim pentru aprecieri, e minunat să ştii că ai adus cuiva o bucurie. Însă nu ar fi reportaje fără eroii lor, aşa încît subscriu în a vă cita… Bravo fetelor, aţi demonstrat că se poate… Felicitări! Doar aşa a ieşit şi-un reportaj frumos. Mulţumim şi pentru precizare, am făcut şi rectificarea necesară. Succes pe mai departe!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


cinci + 5 =

 


Ultimele articole din categoria Juniori: