Contestaţii verbale din ţară faţă de incorectitudinile de la Campionatul Naţional de Marş de Iarnă de la Timişoara, sesizare scrisă din partea LPS Botoşani: „INFORMARE”. Atletă la start, audibil în înregistrarea TVR Timişoara: „Ăştia îşi bat joc de noi!?” Federaţia Română de Atletism riscă în ritmul acesta să ajungă pe lista neagră a IAAF

Asociaţia Judeţeană de Atletism Timiş n-a organizat anul acesta la Timişoara doar pentru prima oară o competiţie naţională de marş sub egida Federaţiei Române de specialitate, dar se pare că nu şi-a perfecţionat expertiza, ba din contră, stârnind o serie de contestaţii verbale la faţa locului, din partea unor antrenori participanţi de la cluburi din ţară, urmată de o sesizare scrisă sub forma unei informări datate 24 martie 2023 şi adresată de 2 profesori antrenori la LPS Botoşani antrenorului federal al regiunii nord-est, în care semnalează „lipsa de corectitudine a membrilor Comisiei de Organizare şi a membrilor Comisiei de Arbitri”.  

La prima vedere, prin prisma celor două medalii adjudecate de România la început de martie la Campionatul European de sală pentru seniori din Turcia, unde Claudia Bobocea s-a clasat a doua în proba de 1.500 de metri feminin, iar Gabriel Bitan al treilea la săritura în lungime a băieţilor, atletismul intern ar da semne de revitalizare, însă, în realitate, lăsând la o parte salvarea aparenţelor şi falsele impresii, tinde de fapt a se cufunda încet şi sigur în haos. 

Exemplificat cât se poate de sugestiv de diletantismul amatoricesc în care s-a ţinut în exact acelaşi prim sfârşit de săptămână din martie şi Campionatul Naţional de Marş de Iarnă sub egida Federaţiei Române de Atletism, organizat la Timişoara pe 7 categorii de vârstă, de la seniori la „copii 2”, de către Asociaţia Judeţeană de Atletism Timiş, cu unele inexactităţi care nu şi-ar avea în mod normal locul nici măcar într-un antrenament oarecare de pregătire al sportivilor.

Vezi Ponturile la Pariuri de Azi (+15 ani de experienta in pariuri sportive)

Mai multe voci s-au făcut auzite la faţa locului, din partea unor antrenori participanţi din ţară, completate la nici 3 săptămâni după competiţie de sesizarea întocmită în scris ca notă informativă pe adresă federală de către antrenori de la LPS Botoşani, însă, tocmai pentru că simte fără doar şi poate că şi-aşa are în general suficiente probleme şi neajunsuri, Federaţia Română de Atletism tinde a trece cu vederea şi a întoarce privirile la ivirea unui nou aspect sensibil şi detrimental credibilităţii activităţii pe care o administrează la nivel naţional, căutând a nu se isca valuri şi mai mari, ce ar putea induce chiar oarecare ridicări de sprâncene ale statisticienilor European Athletics şi ai forului mondial IAAF. 

Care are întocmită o listă neagră cu câteva federaţii atletice naţionale ale căror competiţii interne nu sunt luate în considerare prin prisma performanţelor înregistrate tocmai ca urmare a încălcării unor reglementări, FRA riscând să intre în vizorul IAAF în cazul proliferării incorectitudinilor în întrecerile autohtone, motiv pentru care ar şi căuta să pună batista pe ţambal şi să muşamalizeze situaţii trădând deficienţe precum de exemplu în cazul „Naţionalului” de marş de pe Bega.  

Implicit, FRA alimentează şi întreţine o lipsă de transparenţă care se manifestă nu doar sub forma acestui caz, detrimentală sănătăţii organice a fenomenului atletic din ţară. 

Profesorii antrenori Iolanda Daniela Vieru şi Ionuţ Zachiu, de la LPS Botoşani, au semnalat pe hârtie dintre cele constatate de mai mulţi participanţi la Campionatul Naţional de Marş de iarnă pentru seniori, U23, juniori 1, 2, 3 şi copii 1, 2, ţinut la Timişoara pe 5 martie, hilar fiind faptul că până chiar şi într-o scurtă înregistrare de un minut şi 19 secunde, un crâmpei de la faţa locului, pe baza unei filmări video publicate de TVR Timişoara pe o infamă aşa-zisă „reţea de socializare”, răzbate remarca uneia dintre mărşăluitoare, cât se poate de contrariată de haosul organizatoric, împărtăşită partenerelor de întrecere în zona de start, „Ce, ăştia îşi bat joc de noi!?!”, cât se poate de sugestivă, şi pe bună dreptate, ca percepţie din partea unor alteţi vizavi de minusurile organizatorice.

Iar răspunsul ar fi, din păcate, afirmativ, da, întrebarea fiind câte asemenea constatări într-o notă negativă, care n-au „răsuflat pe sticlă”, n-au fost oare enunţate cu ocazia celor 7 probe de concurs de la Timişoara. 

Multe, multe. 

Este o mare diferenţă între aspiraţiile şi pretenţiile organizatorilor visând la atingerea unor baremuri de timp, ca rezultatele înregistrate, cu eventuale recorduri, să poată căpăta recunoaştere internaţională, în înscrisurile forurilor majore de peste hotare, şi realitatea că, în baza incorectitudinilor de natură organizatorică, rezultatele concursurilor n-ar ajunge să fie luate în seamă, ba mai mult, ar putea sfârşi prin a atrage atenţia IAAF şi EA din cele mai neplăcute motive în legătură cu modul cum sunt organizate şi se defăşoară unele competiţii atletice în arena românească.

La aspiraţiile unora în legătură cu atingerea unor baremuri internaţionale, Campionatul Naţional de Marş din 5 martie ar fi trebuit în mod normal să beneficieze de participarea a 3 arbitri internaţionali, specializaţi pe întreceri de marş, însă cum Alexandru Ştefan este unicul arbitru român de atletism care să corespundă acestui criteriu, organizatorii judeţeni ai competiţiei sub egida FRA ar mai fi avut nevoie de încă 2 arbitri străini, din totalul celor 26 de marş de pe continent.

Iar Alexandru Ştefan l-a pus în legătură în această idee pe conducătorul AJA Timiş, Staicu, cu arbitri de marş de peste hotare, respectivii semnalându-i însă arbitrului că nu au fost contactaţi de organizatorul „Naţionalului” de pe Bega.

Chiar şi în atare situaţie, arbitrul internaţional român de marş Ştefan a confirmat prezenţa sa la competiţia din Banat, semnalând însă organizatorilor că nu se mai pot aştepta, în absenţa altor 2 arbitri internaţionali de marş, ca rezultatele înregistrate să capete recunoaştere internaţională. 

Capac la toate, Ştefan a constatat că organizatorii de la AJA Timiş n-au mai apelat în cele din urmă nici la expertiza sa, aşa încât competiţia, oricum susceptibilă deficienţelor organizatorice, era expusă şi incorectitudinilor de tot felul, detectabile prin ochii măcar unui arbitru experimentat şi calificat ca atare.  

Care s-au şi ivit cu duiumul într-o specializare complexă, cea a marşului, necesitând respectarea cu sfinţenie a unor reglementări de bază printre care cea legată de obligativitatea contactului permanent al tălpii cu solul, „plutirea” între paşi fiind interzisă, cum interzisă este şi flexia genunchilor, ori la Timişoara s-a auzit nu doar o dată din partea organizatorilor incorectul îndemn „lasă-l să alerge!”

Implicit, timpii ar putea deveni mai „performanţi”, „furarea colţurilor” fiind înfăptuită sub forma nerespectării tehnicii specifice de mărşăluire.

Aşa cum erau închişi ochii într-un concurs oarecare, la bazele fenomenului, aşa se închid ochii „de la vârf”, vizavi de imaginea sa de ansamblu, în raport cu deficienţele sistemice din atletismul intern. Şi-atunci cum ar şi putea fi oare competitiv şi performant!? 

Una este însă a fi necompetitiv, şi alta a risca delistări şi degradări din rang, din rândul federaţiilor cu drepturi depline, ca urmare a încălcărilor unor regulamente internaţionale. 

Iar FRA chiar îşi atrage acest risc prin incorectitudini ivite nu doar la „Naţionalul” de marş în speţă, un exemplu de caz. 

Întrecere pe ţară sub egida Federaţiei Române de Atletism care a beneficiat de arbitrajul asigurat de recenţi absolvenţi ai unui curs de profil desfăşurat în Timiş şi finalizat sub forma unui examen în a doua jumătate a anului trecut, trecut cu bine de părinţi ai unor atleţi aspiranţi legitimaţi la clubul comunal la care îi pregăteşte tocmai diriguitorul AJAT, Staicu, dar care examen, paradoxal, n-ar fi fost trecut de un profesor de Educaţie Fizică şi Sport cu zeci de ani de experienţă didactică şi competiţională în atletism.

În consecinţă, în competiţia cu caracter naţional mărşăluind aspiranţi legitimaţi în secţia de atletism a unei grupări judeţene în care sunt îndrumaţi tocmai de conducătorul AJAT, iar arbitri ai întrecerii federale sub egida FRA fiind tocmai nimeni alţii decât unii părinţi ai sportivilor bănăţeni de la respectivul club Giroc-Chişoda, a intervenit inevitabil o incompatibilitate legată pe undeva de conflictul de interese. Şi fără doar şi poate a stârnit suspiciuni participanţilor vizitatori ai Banatului.

Ale căror reacţii au fost pomenite în sesizarea mai largă din partea profesorilor botoşăneni, participanţii fiind contrariaţi de diferenţa între asigurările date în prealabil de organizatori la şedinţa tehnică, atunci când au fost stipulate anumite aspecte de ordin tehnic, şi ceea ce s-a întâmplat de fapt şi în realitate pe traseu. Sau la start, cum a dezvăluit probabil fără să vrea TVR Timişoara, prin postarea efectuată în spaţiul nopţii minţii

Cum adică, să poţi auzi cu urechile tale în cercul curselor de alergări chiar aşa ceva din partea organizatorilor, cu ocazia unui concurs oficial naţional, în sensul de a-şi număra „singuri turele”, ture ale distanţei de parcurs pe traseele desemnate, de către competitori şi nu de către arbitri!?! Printre alte „bezele”.

Şi ce-ar avea de zis vizavi de toate acestea antrenorul federal regional din această parte de ţară, Octavian Măzăran, axat şi puternic conectat tocmai şi în special marşului?

Lăudabilă iniţiativa informativă a profesorilor antrenori botoşăneni, fiind însă mai degrabă vorba despre excepţiile care confirmă regula, iar regula este cea a tăcerii de aur, încuviinţând compromisul, slăbiciunile lumeşti, mentalităţi, atitudini şi conduite care cel puţin lasă de dorit, pe fondul unei conştiinţe spirituale cu care atâţia sunt nevoiţi să trăiască în rătăcire o viaţă întreagă. 

Atletismul comportă şi exactitate şi precizie, o acurateţe de mare fidelitate, iar apropo de exactitatea întocmai a distanţelor unor asemenea întreceri, de timpii înregistraţi şi de modalităţile în care au fost obţinuţi, de omologări şi aşa mai departe, s-ar deschide o veritabilă Cutie a Pandorei.  

Atletismul românesc şchioapătă rău, gâfâind în căutarea zăpezilor de altădată, iar paşii înapoi sunt cât se poate de evidenţi şi prin prisma unei speţe precum aceasta, a neajunsurilor organizatorice de la Timişoara. Şi de neînţeles cum, de la înălţimea performanţelor poleite ale carierei sale, aureolată olimpic, preşedinta FRA Anişoara Cuşmir-Stanciu n-are aplombul şi buna măsură a competitivei săritoare în lungime de altădată de a le readuce aminte unora din arena atletică internă cum e cu lungul nasului.

La starea pacientului „Atletism românesc”, e nevoie de chiuretaj şi tăiere în carne vie, nu de încuviinţarea tacită a unor „nespuse capodopere”. 

Iar acestea fiind zise, atât legătura către postarea din partea TVRT cu înregistrarea video într-atât de relevantă, „Ce, ăştia îşi bat joc de noi!?!”, accesibilă aici, cât şi sesizarea informativă din partea profesorilor de la LPS Botoşani pe adresa antrenorului federal regional al FRA din nord-estul României, inserată în cotinuare.

Şi într-adevăr, într-un sat parcă fără câini precum e atletismul românesc, nici nu-i de mare mirare ceea ce se întâmplă în cel judeţean din Timiş, o parodică mostră eşantion. Caragiale în tot şi-n toate.  

 

 

 

Distribuie
Acest articol a fost publicat în Atletism și etichetat cu , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


9 + sapte =

 


Ultimele articole din categoria Atletism: