Anul 2024 s-a încheiat, ecourile sale încă răzbat, recordmanul mondial suedez la săritură cu prăjina Armand Duplantis fiind desemnat „Sportivul European al anului”, precum în 2022, conform votului jurnaliştilor din 43 de ţări de pe continent afiliate Asociaţiei Internaţionale a Presei Sportive (AIPS).
Iar după ce la 2 ianuarie am publicat interviul acordat de săritorul cu prăjina preşedintelui AIPS, Gianni Merlo, şi lui Chibuogwu Nnadiegbutam, în care se destăinuia că se visa a fi Ibrahimovic dar actualmente plănuieşte să zboare peste 6,40 metri în tentativa de a-şi redoborî recordurile mondiale, acum punctăm recunoaşterea sa deplină şi de către jurnaliştii sportivi ai Europei.
La începutul anului semnalam AICI că Duplantis era votat de ziarişii lumii „Sportiv al anului 2024”, aşa încât, firesc a fi redevenit „Sportivul European al anului”, conform votului cronicarilor de pe „Bătrânul continent”, după ce anul trecut „încoronat” era Novak Djokovic.
De regulă după anul 2000, mai ales tenismanii dar şi fotbaliştii au fost aleşi drept sportivi europeni ai anului, mai exact de 5 ori Roger Federer, de 4 ori Djokovic şi de două ori Rafael Nadal, şase asemenea distincţii fiind rezervate între 2014 şi 2021 pentru 4 fotbalişti, în ordine, Neuer, Ronaldo chiar în ani consecutivi, Modric dar şi Lewandowski în actualul deceniu tot în ani succesivi, după ce şi Schumacher şi Vettel erau „încoronaţi” de 4 ori în primul deceniu al noului mileniu din Formula 1, însă este pentru prima oară după zeci de ani, tocmai de la un alt săritor cu prăjina, Sergey Bubka, încât un sportiv dintr-o altă ramură decât tenisul de câmp, fotbalul ori F1 să fie răsplătit în ediţii diferite.
Duplantis fiind urmat pe podiumul ierarhiei „Sportivul European al anului 2024” de către Djokovic şi ciclistul sloven Tadej Pogacar, conform anunţului lansat în numele AIPS de către secretarul său general, turcul Murat Agca.
Dar iată câştigătorii celor 42 de ediţii.
2024 – Armand Duplantis (Suedia), atletism
2023 – Novak Djokovic (Serbia), tenis
2022 Armand Duplantis
2021 Robert Lewandowski (Polonia), fotbal
2020 Robert Lewandowski
2019 Rafael Nadal (Spania), tenis
2018 Luka Modric (Croaţia), fotbal
2017 Cristiano Ronaldo (Portugalia), fotbal
2016 Cristiano Ronaldo
2015 Novak Djokovic
2014 Manuel Neuer (Germania), fotbal
2013 Mo Farah (Marea Britanie), atletism
2012 Novak Djokovic
2011 Novak Djokovic
2010 Sebastian Vettel (Germania), Formula 1
2009 Roger Federer (Elveţia), tenis
2008 Rafael Nadal
2007 Roger Federer
2006 Roger Federer
2005 Roger Federer
2004 Roger Federer
2003 Michael Schumacher (Germania), Formula 1
2002 Michael Schumacher
2001 Michael Schumacher
2000 Pieter van Hoogenband (Olanda), înot
1999 Tomas Dvorak (Cehia), atletism
1998 Bjoern Daehlie (Norvegia), schi fond
1997 Wilson Kipketer (naturalizat de Danemarca), atletism
1996 Alexander Popov (Rusia), înot
1995 Jonathan Edwards (Marea Britanie), atletism
1994 Michael Schumacher
1993 Linford Christie (Great Britain), atletism
1992 Vitaly Scherbo (CIS – ex-URSS), gimnastică
1991 Sergey Bubka (URSS), atletism
1990 Lothar Matthaus (Germania), fotbal
1989 Boris Becker (Germania), tenis
1988 Sergey Bubka
1987 Stephen Roche (Irlanda), ciclism
1986 Boris Becker
1985 Sergey Bubka
1984 Michel Platini (Franţa), fotbal
1983 Michael Gross (Germania), înot.
Între reprezentantele sexului frumos, Aitana Bonmati şi-a păstrat şi-n 2024 titlul de „Sportivă Europeană a anului”, în ceea ce a devenit o hegemonie în această ierarhie a fotbalistelor Spaniei, la putere în ultimele 4 ediţii, deşi exponente ale unei ramuri, cea a fotbalului feminin, nefireşti şi lipsită de naturaleţe, pe undeva anormală şi împotriva legilor firii.
Sau poate tocmai de aceea, pe fondul degenerării „Bătrânului continent” şi ca urmare a corectitudinii politice ducând inclusiv la absurditatea „măturării” ulterioare a preşedintelui Federaţiei Spaniole de Fotbal pe seama nevinovatului şi inocentului „sărut al fericirii”, răstălmăcit de către putrezitul „circ mediatic” corupt de interese şi bani într-un scandal „de carton”.
Una peste alta, pe podiumul feminin al ediţiei din 2024, şi atletele Hassan Sifan, naturalizată de Olanda, respectiv Yaroslava Mahuchikh, din teritoriile aşa-zisului „stat” de fapt bananier de la nord.
Iată câştigătoarele, printre care şi o atletă româncă în 1999, Gabriela Szabo. Bistriţeană care pe-atunci, la nici 24 de ani, redevenea campioană a lumii atât pe 5.000 de metri la Sevilla, în aer liber, cât şi pe 3.000 de metri la Maebashi, în sală, titlul olimpic al triplei campioane mondiale în aer liber urmând a veni un an mai apoi, în 2000, la Sydney, unde majora la 3 cifra clasărilor pe podiumul Jocurilor Olimpice de vară. Ardeleanca de ednie maghiară va împlini 50 de ani la 14 noiembrie 2025.
2024 – Aitana Bonmati (Spania), fotbal
2023 Aitana Bonmati
2022 Alexia Putellas (Spania), fotbal
2021 Alexia Putellas
2020 Iga Swiatek (Polonia) tenis
2019 Katinka Hosszu (Ungaria), înot
2018 Ester Ledecka (Cehia), snowboarding
2017 Katinka Hosszu
2016 Katinka Hosszu
2015 Dafne Schippers (Olanda), atletism
2014 Darya Domracheva (Belarus), biatlon
2013 Yelena Isinbayeva (Rusia), atletism
2012 Jessica Ennis (Marea Britanie), atletism
2011 Federica Pellegrini (Italia), înot
2010 Blanka Vlasic (Croaţia), atletism
2009 Blanka Vlasic
2008 Yelena Isinbayeva (Rusia), atletism
2007 Justine Henin (Belgia), tenis
2006 Justine Henin-Hardenne
2005 Yelena Isinbayeva
2004 Kelly Holmes (Marea Britanie), atletism
2003 Justine Henin-Hardenne
2002 Justine Henin-Hardenne
2001 Svetlana Khorkina (Rusia), gimnastică
2000 Inge de Bruijn (Olanda), înot
1999 Gabriela Szabo (România), atletism
1998 Larissa Lazutina (Rusia), schi fond
1997 Martina Hingis (Elveţia), tenis
1996 Svetlana Masterkova (Rusia), atletism
1995 Steffi Graf (Germania), tenis
1994 Manuela Di Centa (Italia), schi fond
1993 Franziska van Almsick (Germania), înot
1992 Krisztina Egerszegi (Ungaria), înot
1991 Monica Seles (Yugoslavia), tenis
1990 Katrin Krabbe (Germania), atletism
1989 Steffi Graf
1988 Kristin Otto (RD Germană), înot
1987 Steffi Graf
1986 Heike Drechsler (RD Germană), atletism
1985 Marita Koch (RD Germană), atletism
1984 Marja-Liisa Kirvesniemi (Finlanda), schi fond
1983 Jarmila Kratochvilova (Cehoslovacia), atletism.
