Galerie foto la Cros:soare, 180 premii, participare sporită, Bene

Circa o mie anul trecut, peste 1.500 în 2 octombrie 2011. Semnificativ salt numeric de participanţi la cea de-a XIV-a ediţie a Crosului Loteriei Române, organizator ce de la an la an a modificat potul, din unele bunuri chiar şi pe… două sau 4 roţi, în bani, dar pe care l-a multiplicat, menţinând defalcarea pe categorii de vârstă dar făcând distincţia între sportivii legitimaţi şi amatori precum şi premiind primii zece clasaţi în loc de primii 5 la final, iată iniţiative care au scos amatorii de alergări în Piaţa Huniade, la un start dat duminică la ora 11 într-o efervescentă anticipaţie, roiul uman, incluzând atleţi rutinaţi pe la Campionate Europene dar şi puzderie de elevi nu doar din Timişoara, sprintând pe distanţa de aproape 5 kilometri…

Desigur, distanţa e modică, şi tocmai aceasta e ideea, pentru a nu descuraja sau îndepărta, ci pentru a atrage… (clic! pe clişeele din josul reportajului, pentru mărirea fotografiei)

În preajma startului, vânzoleală maximă… Înscrierile s-au făcut, cu stat la coadă, iar acum alergarea! Liceene de la „Emanoil Ungureanu”, responsabile cu înregistrarea înscrierilor, pe categorii de vârstă şi nu numai, ne oferă câteva repere. Nu cu mult timp înaintea startului, la adolescenţii între 14 şi 19 ani erau înscrişi 89 de băieţi şi 47 de fete la sportivii legitimaţi respectiv 123 de băieţi la amatori. „Am umplut o listă, am început altă foaie”, au explicat fetele ocupându-se de înscrierea la categoria 14-19 ani, feminin. Sună bine…

Zece înscrişi la persoanele cu handicap locomotor şi 29 la categoria celor cu handicap sensorial, semn că nimeni nu este uitat. Întorc privirea şi… lume luminată. Profesori ai catedrelor de atletism şi nu numai, din cadrul Liceului cu Program Sportiv Banatul, în frunte cu antrenorul emerit Ioan Damaschin, cuvântul de ordine fiind îmboldirea elevilor întru alinierea la start indiferent de disciplina sportivă practicată. „Sunt cu cel puţin zece juniori II din secţia de handbal”, explică profesoara Cornelia Maria Disici, în vreme ce profesorul Damaschin plusează: „Am şi mai mulţi… vreo 80… i-am scos pe toţi cei mici”. Participă şi „clasele mozaic” ale liceului, cu copii de la diferite ramuri, ideea fiind să participe, şi într-o oarecare rivalitate cu alte instituţii de învăţământ din Timişoara: „Anul trecut ne-au întrecut cei de la Bela Bartok, noi am venit pe doi, apoi Generală 30”.

În preajmă, un alt senior al atletismului local, profesorul Emil Grozescu, antrenor emerit al lui Constantin Gabriel Mîneran, proaspăt câştigător al semimaratonului Arad, locul 5 pe ţară la Campionatul Naţional de semimaraton. Dar nu doar Mîneran e prezent, ci toată crema alergătorilor de anduranţă şi nu numai din vestul ţării, precum şi fondişti sau sprinteri de valoare, prezenţe constante la Campionatele Naţionale…

La start este şi Adelina Dorina Pastor, sportiva numărul unu a judeţului Timiş în 2010, echipată în trusoul României şi aflată la prima întrecere, fie şi una a sportului de masă, aşa, pentru mişcare şi reprinderea gustului întrecerii, după ratarea prin accidentare şi descalificare a „bronzului” european de juniori, la Tallin, în vară. Iar Adelina este cu colega sa de antrenamente, junioara Mirabela Trăilescu.

O idee mai încolo, atleţi amatori care „fac circuitul”, alergând la diferite întreceri de semimaraton din zona sud-est europeană… Este şi fostul jurnalist sportiv Dorin Aga, actualmente consilier local în comuna Giroc şi editor al Foii Girocenilor, a cărei ediţie lunară va apărea în 6 octombrie. Dorin, însoţit la eveniment de soţie şi fiica sa, o gimnastă în devenire la CSS1, mustăceşte că va sprinta cât mai aprig, pentru a apuca într-adevăr să editeze „Foaia”…

Adrian Orza, viceprimar al Timişoarei, face onorurile de gazdă, în ceea ce priveşte startul şi lansarea în cursă, asistat de crosista de nivel mondial Maria Chirilă, şi într-adevăr au cui să dea startul, oraşul de pe Bega fiind preferat Bucureştiului în ceea ce priveşte opţiunea antrenorului emerit Ion Bură, membru în comisia federală a FRA, sosit cu cei 20 de atleţi ai săi: „Reprezentăm Pandurii Târgu Jiu şi deşi Timişoara e mai departe cu 30 de kilometri de oraşul nostru decât Bucureştiul, ne este mai lesne să venim aici…”

Dar nu mai e timp de vorbe… Prin megafon, profesorul Marcel Grigorescu, antrenor la LPS Banatul şi reprezentant al AJ Atletism Timiş, suplinind organizarea, ca şi Inspectoratul Şcolar Judeţean local, îi pune în poziţie de plecare pe entuziaşti… Start! Puţin peste zece minute i-au luat primului concurent să treacă linia de sosire amplasată pe Corso, şi n-a fost un oarecare, ci tocmai Barnabas Bene, de 4 ori campion continental la cross-country, de loc din Pecs şi care în 27 august a împlinit 25 de ani, maghiarul fiind urmat la foarte mică distanţă de doi compatrioţi de-ai săi. Iar învingătorul umflă aşadar unul dintre poturile a câte 6.000 lei, în cazul său la categoria sportivi legitimaţi, bărbaţi, între vârstele de 19 şi 34 de ani… „Am venit patru prieteni”, a explicat Barnabas Bene, care recent, în 13 şi 25 septembrie, a reuşit cei mai buni timpi ai săi anuali pe 5.000 de metri respectiv 10 kilometri, la Rovereto şi Utrecht, 14:07 şi 30:24. Asistă la sosire şi un fost atlet legitimat, Doru Crăsnean, care între 1984 şi ´89 a alergat pentru Voinţa în special pe 400 metri: „Am venit să asist dar la anul să şi particip… Să văd în ce constă cu înscrierea, participarea, traseul…”.

Dar atleţii se succed la sosire cu repeziciune, „intrând” şi alţi diverşi câştigători, de la copii şi până la persoane cu dizabilităţi şi veterani şi de la legitimaţi până la amatori, la feminin şi masculin, şi încet încet Piaţa Operei se umple de participanţii veniţi din cursă. Mîneran, ca într-un ultim antrenament cu public înaintea alinierii la Maratonul Bucureşti, pe 9 octombrie, e mulţumit cu cele sub 12 minute înregistrate: „Am venit pe locul 7 dar contează mai puţin. Nu azi e important, ci să prind o zi bună la Bucureşti. Am mai alergat acolo şi da, sper la o medalie. Mi-aş dori mult să mă întorc medaliat la Timişoara”.

Participanţii s-au aliniat deja la cozile şerpuite, în mână cu biletele semnificând poziţia finală înregistrată în categoria lor de concurs, pentru întocmirea ierarhiilor. Şi nu sunt doar atleţi de rang, ca Sorin Vătămanu sau Raymond Gulyas, dar şi amatori oarecare, fiecare cu visele sale… Codruţa Damian, care a practicat tenis de masă, tenis dar şi badminton, adică mai tot ce ţine de fileu, a avut o viziune, o scânteie gen Forrest Gump, alergând în vară o cursă de seară, ceva pe 4 kilometri, la Klagenfurt: „Ulterior cursei mele a fost semimaratonul, şi am fost spectatoare a unui impresionant eveniment. M-a mişcat şi mi-am spus că aş dori să particip şi eu activ la aşa ceva… Erau acolo tarabe cu produse din lumea atletismului, echipamente, diverse, şi am văzut reclame la maratonul Vienei din 2012. Mi-a plăcut ideea, că vreau să-l alerg, şi de-atunci m-am apucat de alergări. Am fost deja la semimaratonul Budapestei, vom merge duminică la cel din Novi Sad şi mai avem în plan cel de la miezul nopţii, de Anul Nou, în Zurich”.

Fără doar şi poate, Crosul Loteriei Române are la rândul său rolul de a stârni imaginaţia oamenilor şi de a ambiţiona copiii prezenţi la start în număr mare să îmbrăţişeze alergările. Cu asemenea succes de participare comparativ cu ultimii ani, l-am întrebat pe Mircea Hoară, prezent la finish în Piaţa Operei şi reprezentând organizatorii în calitate de director al Loteriei Române, cărui fapt i se datorează creşterea numărului celor veniţi la start. „Numărul mare al premiilor puse în joc, în total 180. Participanţii ştiau că 180 dintre ei, ceea ce este un număr semnificativ, vor putea obţine un premiu pecuniar. Este pentru prima oară când am făcut distincţia între sportivii legitimaţi, alergători sau din alte ramuri sportive, şi cei amatori, ceea ce i-a încurajat pe cei din urmă, crescându-le şansele să obţină primele locuri la categoriile lor. Şi ne-a ajutat şi timpul favorabil, comparativ cu anul 2010, când a stat să plouă, chiar a picurat puţin la start…”

Hoară a mai remarcat că „interesul este să alerge toată lumea”, de unde şi premiile în bani oferite diverselor categorii de vârstă din rândul celor nelegitimaţi, chiar de la copii începând, suma totală apropiindu-se de 200.000 ron. Întrebându-l cum a reuşit Loteria Română să magnetizeze la start sportivi maghiari sau din Serbia, în condiţiile în care aceştia nu cunosc neapărat limba română, organizatorul a amintit de portalul www.loto.ro şi a spus că „atleţii comunică, vorbesc între ei despre curse. Se cunosc… De exemplu Raymond Gulyas va şi avea din nou acum, la final, rolul de interpret pentru maghiarii învingători”. De fapt, pe Gulyas, atlet legitimat la CS Universitatea Timişoara şi cu medalii la nivel naţional, îl şi vedem deja sosit la final, ca primul dintre românii în categoria sportivilor de club la vârstele 19-34 de ani, felicitat fiind de alţi concurenţi.

Iar lumea e mică, după cum explică Mircea Hoară: „Soţia fratelui meu, care locuieşte în Timişoara, este soră cu Lidia, mama lui Raymond, fostă atletă, care activează ca profesoară şi antrenoare”.

Lumea celor care îndrăgesc alergările nu este mare, dar în mod cert foarte însufleţită şi în creştere, viitorul sunând bine. Totuşi, la asemenea mărire a numărului de participanţi, în condiţiile participării gratuite şi a premiilor în bani, atât de magnetizante într-o societate care pune banul şi bunurile pe un foarte preţios taler-etalon şi ca scop în sine, poate că ar trebui regândite atât unele aspecte organizatorice, legate de alinierea la start, priorităţile în favoarea unor anumite categorii, efectuarea înscrierilor şi nu numai, nu de alta dar unele voci dintre alergători remarcând răspicat că altele erau „finisările” de efect în cursele găzduite de alţii. Iar, pe măsură, şi numărul celor din staffului organizatoric, altfel amabil şi săritor, ar trebui în asemenea condiţii amplificat, de la cei circa 60 arbitri din partea AJ Atletism Timiş, 15 membri ai personalului din partea DSJ Timiş şi alţi 35 ai Loteriei Române, strămutaţi şi de la agenţii din judeţe limitrofe, conform datelor furnizate tot de directorul Hoară…

Altfel, sâmburele în sine al iniţiativei este foarte sănătos, iar rezultatul… spre bine, necesară fiind netezirea unor asperităţi care într-adevăr să ridice „aleargă pentru sănătatea ta” de la o simplă altă cursă după… bani. Când în România se va alerga în număr mare şi doar din pasiune, volitiv, doar din plăcerea de a participa şi concura, eforturile de a ridica populaţia din fotolii vor fi încununate cu succes.

Până atunci însă, premiile ţin loc de stimulent, locul I al fiecărei clase primind duminică un cec în valoare de 6.000 de lei. Au fost premiate primele zece locuri la fiecare categorie: profesionişti seniori-senioare (19-34 ani), amatori seniori-senioare (19-34 ani), profesionişti juniori-junioare (14-18 ani), amatori juniori-junioare (14-18 ani), copii băieţi-fete (11-13 ani), veterani bărbaţi-femei (35-49 ani), veterani bărbaţi-femei (peste 50 ani), persoane cu dizabilităţi locomotorii bărbaţi-femei şi persoane cu dizabilităţi senzoriale bărbaţi-femei.

Iar cum octombrie este luna crosurilor la Timişoara, bănăţenii sunt invitaţi duminică la Maraton Timişoara, o altă întrecere tradiţională şi vitală prin mesajul pe care îl transmite…