Cu medalia de argint la gât, obținută duminică seară, la împlinirea vârstei de 35 de ani, când încheia al doilea proba de 100 metri la cea de-a opta ediție a Jocurilor Mondiale Masters de la Torino, în 11.11, timișoreanul Silviu Adrian Nișu a apelat din Italia municipalitatea locală, conform convenției cu Mihai Costa, reprezentant al Primăriei Timișoara pe sport, care îi spunea că „dacă iei medalie, sună-mă și vedem ce facem pentru deplasarea la Campionatele Mondiale din Brazilia”.
Într-adevăr, cea de-a 20-a ediție a Campionatului Mondial de Atletism Masters va avea loc între 16 și 27 octombrie în Brazilia, la Porto Alegre, iar înscrierile se pot face pe portalul oficial https://wma2013.com/en
Ultima zi de înscriere pentru mondialul de veterani de pe continentul sud-american fiind 10 august, cînd Nișu se va pregăti la Torino pentru proba de 200 metri și revanșa în fața canadianului Gbaguidi, singura șansă de participare pentru sprinter, echivalând cu vărsarea unei taxe de 200 dolari în contul organizatorilor, stă într-un simplu gest al comunității sportive ”de acasă”.
Primăria Timișoara se pare că a spus pas, Costa răspunzându-i cu ”felicitări, dar eu ce să fac!? Nu pot să te ajut decât după ce vine Primarul din concediu, dar tu, acum, ești sportivul clubului Rapid București și Olimpia. Puteam să te ajut, dacă erai sportivul Timișoarei”. Într-adevăr, Timișoara ”l-a descărcat” fără menajamente, prin CS Universitatea și CSM, pe seama unor criterii dintre cele mai discriminatorii, gen ”bătrânețe” sau ”dosar inadecvat”, dar neținând cont de potențialul său, iar unica sa șansă de a participa la Torino a constat tocmai în faptul că bucureștenele au reacționat pozitiv la o situație ingrată la adresa atletului.
Prins așadar într-un cerc vicios. Cum mai putea oare Nișu smulge un ”argint” la nivel mondial pentru sportul local, când pur și simplu i s-a închis ușa în nas în jenanta Timișoara!? A ajuns astfel s-o obțină pentru București, conform unei circumstanțe de moment și ca soluție salvatoare, deși rezidă în Timișoara.
”Am încercat să explic faptul că în dreptul numelui meu, ca vicecampion mondial masters la M30, scrie Roumania! Deși cu medalie la World Masters Games și cu reale șanse la medalie în Brazilia, risc să stau acasă, uitându-mă la TV cum aleargă contracandidații mei, inferior clasați”, ne-a spus cadrul didactic la Facultatea de Educație Fizică și Sport a UVT.
”Trebuie să vărs în contul lor taxa de înscriere de 200$. Sper să pot fi susținut în acest demers”, a adăugat Nișu.
Rămâne de văzut dacă pledoaria sa cu argumente forte poate avea sorți de izbândă, dar la cât de grosolan este ignorat sportul, cu excepțiile care confirmă regula, și la cât de mulți oameni mici dar de regulă pe 4 roți dintre cele mai ”cărnoase” degradează fibra socială a comunității, tindem să fim realiști.
Așa încât, cel mai probabil, sprinterul se va alege cu o invitație la premierea de sfârșit de an a Municipalității, cum mai ”pățea” și în 1997 și 1998. Festivism ieftin și aproape degeaba, din care s-a ales cu două cupe de sticlă, șterse acum de praf. Pe atunci banii nu ajungeau pentru sportivi iar acum ajung pe criteria aidoma Fermei Animalelor, cu unii mai egali decât alții.
