Clubul sportiv al Universității de Vest Timișoara a anunțat în comunicatele sale de sâmbătă și săptămâna aceasta despre calificările și medaliile jucătorilor pe care îi are legitimați în secția de profil a grupării de seniori cu ocazia Campionatului Național ”Elite” pe care l-a găzduit în weekend în incinta din strada Oituz, însă fără a menționa absolut deloc că toți respectivii medaliați nu doar că nu sunt timișoreni și nu activează pe malurile Begăi, dar mai ales că nici măcar nu se antrenează deloc în cadrul pregătirilor cu CSU UVT, care nu i-a ”crescut”, respectivii trăind și desfășurându-și activitatea în capitală ori fie și în Austria în cazul lui Collins Filimon, mulți dintre aceștia fiind legitimați la CSȘ6 București.
Nu este pentru prima dată când dinspre Universitatea de Vest din Timișoara emană lauda de sine în privința reușitelor pentru CSU UVT ale unor badmintoniști care nu trăiesc și nu activează deloc în capitala Banatului, pregătindu-se în localitățile lor de baștină sau oricum altundeva decât pe malurile canalului Bega, însă dacă în trecut împănarea venea sub forma unei puerile postări pe rețelele de socializare a unui profan în ale sportului, prorectorul Mădălin Bunoiu, de astă dată în schimb comunicatul a venit dinspre însuși clubul sportiv al Universității de Vest, grupare reprezentând așadar în arena competițională o instituție de învățământ superior. Care, procedând astfel, stimulează dezinformarea prin omisiune în format instituțional.
Lăsând la o parte discutabilul mercenariat sportiv încurajat de clubul tocmai unei instituții de învățământ superior, marșând pe ”importuri” de împrumut strict la ora competițiilor, neprincipial și lipsit de rigurozitatea cuvenită în cazul unei universități de renume este aspectul că gruparea care o reprezintă se pretează la a induce tacit și prin omisiune în eroare opinia publică, în condițiile în care pur și simplu trece cu vederea menționarea unui amânunt esențial și fundamental, și anume că medaliații legitimați la CSU UVT nu se pregătesc și antrenează în cadru organizat cu CSU UVT, în Timișoara, dat fiind că sunt sportivi din alte localități, activând în orașele lor de baștină.
Iar procedând astfel, pe deasupra, CSU UVT smulge implicit și din meritele cluburilor la care toți medaliații săi ”de împrumut” activează și se pregătesc de fapt permanent, atrăgându-și partea leului și promovându-și imaginea în luminile rampei. Este lipsit de moralitate din partea clubului unei instituții de învățământ superior, care alte valori ar trebui să promoveze, a nu puncta măcar fie și în treacăt că toți medaliații săi nu trăiesc și nu se antrenează în Banat, ci la alte cluburi din țară. Acolo unde au fost ”crescuți” în badminton, fără nici cel mai mic aport la nivel juvenil dinspre Timișoara.
De ce nu este CSU UVT corect, în condițiile în care reprezintă o instituție de învățământ superior? De ce dovedește neseriozitate și lipsa rigurozității academice, când un asemenea aspect demn de menționat n-ar putea fi trecut în mod normal cu vederea?
Desigur, nimeni nu neagă meritele UVT și ale CSU UVT în ceea ce privește investiția în legitimarea unor badmintoniști în secția de profil a grupării studențești de seniori de pe Bega, așa cum nimeni nu contestă performanța sportivă și medaliile cucerite, dar firesc ar fi ca diriguitorii galben-albaștrilor să recunoască aspectul că momentan susțin badmintonul la seniorat în special prin a recruta personal. E bine și-atât, dar ar trebui să manifeste tăria de caracter de a menționa realitatea factuală obiectivă.
Iar CSU UVT își arogă luxul de a proceda astfel tocmai pentru că își permite, profitând din plin de ignoranța celor cărora le comunică în mass-media, care habar n-au despre asemenea aspecte și nici nu-i interesează de fapt, căci pe respectivii nu-i mână menirea de căpătâi a jurnalismului, de a informa cu pertinență opinia publică, ci vânzările și ”traficul”, așa încât Sporttim s-a văzut din nou nevoit să consemneze din acest punct de vedere, semnificativ, ce ține de faptul că gruparea ”Universității” se împănează cu rezultatele finale de moment ale muncii depuse de-a lungul anului de ”împrumutați” în localitățile în care activează.
Astfel, bucureșteanul Collins Filimon se antrenează în Austria, bucureșteanca Florentina Constantinescu este antrenor la un club din capitală, iar gruparea CSȘ6 București – juvenilă, oferă grosul medaliaților la seniori ai celor de la CSU UVT, lista fiind lungă, cu Constantin, Lungu și Duțu.
CSU UVT este de compătimit dat fiind că nu are integritatea de a specifica măcar în doară un detaliu care contează, camuflarea sa – și de ce oare atât de necesară?, compromițându-i credibilitatea și ridicând semne de întrebare. Ceva moralitate? Principii? Etică? O mentalitate adecvată? Care o fi așadar nivelul conștiinței celor care aleg să adopte asemenea atitudini? De ce oare această lipsă de curățenie sufletească? O atitudine care nu le face deloc cinste, ba din contră, dezonorantă fiind inclusiv în ochii truditorilor de la cluburile de proveniență.
Un eșantion al minciunii în care se trăiește, al ipocriziei și fățărniciei din societate, mustind atât în arena sportivă cât și în mediul academic. În care s-ar presupune că se modelează ”cadrele” de mâine ale societății, una de fapt profund bolnavă și coruptă până în măduva oaselor, ceva de nedescris. Însă, dat fiind acest nivel scăzut al conștiinței, precum și toate aceste semințe rele care cu inconștiență sunt plantate sistematic în spațiul public, constatările efectelor pe propria piele, la nivel individual, dar și la nivel de grup, vor ajunge a se manifesta ca atare. Mens Sana in Corpore Sano? Nu. Un mental detestabil, într-o nație tot mai bolnavă trupește, iar psihicul induce fizicul, rezultatele internaționale fiind elocvente, fără a minți vreodată și dezvăluind cum stau cu adevărat cei din nația salvării aparențelor și a furtului propriei căciuli, dar fuduli nevoie mare.
Ce aduce CSU UVT din urmă la fileu? Juniorul Vlad Dehelean a concurat între seniori în condițiile în care activează la nivelul categoriei de vârstă sub 17 ani, numărându-se printre cei mai buni din țară la grupa sa de vârstă, în vreme ce veteranii Florin Posteucă și Denis Dehelean au ținut sus stindardul în memoria zăpezilor de altădată.
Capac la toate, ”comunicatul” pe care l-a însăilat CSU UVT a început cu nimic altceva decât cuvintele ”Întrecerea finanțată de Consiliul Județean Timiș”, de parcă am fi pe vremea dărilor de seamă din politica de cadre a regimului predecembrist de tristă amintire, cu propaganda sa prin manipulare în oficioasele ”sistemului”, și nu în pragul aniversării a 33 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, și cu atât mai mult cu cât caracterul academic studențesc nu era neapărat asociat adeziunii la dogmele ideologice de partid și de stat. Însă și ”falanga sportivă” a comunicatelor mediatice dinspre UVT nu poate face prea mare opinie separată de linia generală a corectitudinii politice și atitudinii ”woke” pe care o degajă subliminal mesajele repartizate spre diseminare din Bulevardul Vasile Pârvan, demascând servilismul complice al unităților de învățământ superior pe post de unelte utile ”sistemului” în lansarea a generații și generații întregi de ”roboței” îndoctrinați fără gândire critică, susceptibili în schimb înregimentării în ”turmele” supuse ingineriei sociale conform absurdităților utopice ale unor false elite.
Pentru conformitate, iată mai jos rezultatele finalelor de seniori la ”Naționalul” de badminton.
Simplu masculin: Collins Filimon (CSU UVT Timișoara) – Călin Turcu (ACS Armada Sud București) 21-9, 21-8.
Simplu feminin: Laura Constantin (CSU UVT Timișoara) – Anamaria Șerban (Sportul Studențesc București) 21-17, 21-19.
Dublu masculin: Robert Ciobotaru/Daniel Cojocaru (Știința Bacău) – Vitalie Izbas/Vladimir Leavadschi (ambii Politehnica Iași) 21-16, 21-18.
Dublu feminin: Ioana Grecea/Anamaria Șerban (Sportul Studențesc București) – Florentina Constantinescu/Maria Duțu (ambele CSU UVT Timișoara) 13-21, 21-5, 21-18.
Dublu mixt: Collins Filimon/Maria Duțu (ambii CSU UVT Timișoara) – Daniel Popescu/Loredana Lungu (CSM Timișoara/CSU UVT Timișoara) 21-11, 21-11.
