BC Timişoara, tot cu 17 jucători, succese mai puţine şi eşecuri mai multe, într-un program mai lejer

Duminică seară, contra Craiovei, Devan Downey ar putea deveni al 18-lea jucător utilizat în acest sezon de BC Timişoara, la care fluctuaţia de personal a crescut, dacă notăm că dintre actualii „violeţi” doar Archie, Sarovic, Toth şi Milencovici jucau în urmă cu exact un an, în 28 februarie 2012, la încheierea deplasărilor bănăţenilor în Liga Balcanică. Mai jos, cîteva comparaţii în date şi cifre, cu palmaresele drept concluzie…

Cinciarul din Zrenjanin, Zlatko Jovanovic, aici aruncînd la coş în meciul cu Szolnoki Olaj KK (Ungaria), din etapa a III-a a FIBA EuroChallenge Cup, grupa F, de marţi 20 noiembrie 2012, în sala Constantin Jude, se zbătea mult, adunînd 22 de puncte ca şi co-coşgeter al jocului

Mai sunt de jucat încă 6 etape din retur, plus două meciuri în Final Four al Cupei României respectiv cel mult alte 17 în play-off-ul Ligii Naţionale, şi este bine ştiut că un vîrf de formă la momentul oportun, în punctul culminant al competiţiei, poate salva şi îmbogăţi pînă şi o mai puţin strălucită campanie, dar o scurtă radiografiere a ultimelor 5 luni de întreceri, prin comparaţie cu începuturile perioadei Badnjarevic la cîrmă, tot octombrie – februarie, poate oferi unele indicii.

Iar cîteva aspecte merită punctate, mai ales că nu mulţi s-ar fi aşteptat ca BC Timişoara să o primească pe SCM U Craiova dintr-o postură inferioară în ierarhie, cu 3 puncte şi 4 locuri în urma oltenilor, venind pe Bega de pe doi, după ce pe 1 decembrie îi provocau lui Srdjan Jovanovic un debut cu stîngul pe banca „violeţilor”, 83:76 în Bănie.

De fapt, ca o paranteză, nu poate să nu sară în ochi aspectul că foşti componenţi ai Timişoarei sunt piese de rezistenţă la actualele prime două clasate în ierarhie, ceea ce te pune pe gînduri să nu tot schimbi de dragul schimbării, fiind la fel de adevărat că nu neapărat cele două vor fi şi finalistele Ligii Naţionale, ultim act în care la fel de bine este aşteptată din nou mai ales una ca BC Timişoara.

Nu vom face referire la bugete şi contracte, adică într-un fel la eficienţa administrativă, pentru că nici nu şi-ar avea rostul, întregul set-up constituindu-se într-o „gaură” fără viabilitate economică în condiţiile absenţei unor încasări consistente din tichete de meci şi comercializarea produselor clubului, şi pentru că nici nu ştim bine sumele, că doar e vorba de contribuţii financiare din banul public într-o societate bazată pe perfidie, lipsă de transparenţă şi de integritate, ci vom încerca să ne raportăm strict la cifrele rezultate de pe parchet, în condiţiile date…

Din capul locului trebuie relevat faptul că ediţia 2012-2013 este net mai comprimată pînă în acest moment al sezonului în comparaţie cu precedenta campanie, timişorenii pregătindu-se pentru un al 25-lea joc de campionat, programat duminică, faţă de cele 19 din 2011-´12, numărul victoriilor fiind acelaşi, 16, şi doar cel al înfrîngerilor atîrnînd mai greu în acest an, opt, faţă de numai 3 în primul şi ultimul sezon plin al lui Predrag Badnjarevic pe Bega.

Dacă de data aceasta „violeţii” au jucat mai mult în Liga Naţională, în schimb n-au mai fost într-atît de solicitaţi pe celelalte două fronturi, cu deplasări la Sibiu, în Ungaria, de două ori, respectiv cel mult pînă în nordul Germaniei, kilometri în minus faţă de ieşirile la Târgu Mureş şi Bucureşti, în precedenta ediţie a Cupei României, dar mai ales în Bulgaria, Muntenegru, Serbia, Israel şi Macedonia, din octombrie 2011 şi pînă pe 28 februarie 2012, acum exact un an. Cîteodată, Balcanii pot fi mai îndepărtaţi, întortocheaţi şi… înzăpeziţi decît… Europa.

De aici şi surpriza celor cîteva minute strînse de tinerii localnici Zoran Milencovici şi George Toth în acea ultimă deplasare în Liga Balcanică, adjudecată cu 73:63 la Skopje, într-un lot conţinîndu-i şi doar pe Archie şi Sarovic dintre cei care vor figura şi duminică, menajarea unor piese de rezistenţă fiind pe-atunci esenţială, în condiţiile în care partida din Macedonia era cea de-a 34-a a întregului sezon pentru vicecampioana în devenire.

Şi totuşi, în ciuda faptului că BC Timişoara îşi trecuse deja în cont în februarie 2012 statutul de finalistă a Cupei României şi acumulase în plus 9 partide în BIBL, alte înregimentări n-au mai avut loc pe lîngă scurtul intermezzo avut pe Bega de Nikola Jovanovic, care debuta laolaltă cu Mihuţi tocmai într-un meci tot împotriva Craiovei, cîştigat cu 99:70 pe 3 decembrie, respectiv în urma sosirii lui Sime Spralja, după Anul Nou.

Cei 3 puneau şi ei umărul alături de alţi 14 baschetbalişti rotaţi şi testaţi în primele luni ale lui Badnjarevic la alb-violeţi, dintre care destui nu aveau să se mai regăsească ulterior, ca de exemplu Czmor, Markovic sau Filip, ori Cuic, Siriscevic şi Spralja, veniţi şi plecaţi după cel mult un an, la capitolul despărţiri urmînd mai apoi şi Dodoc…

Dacă primenirea din vară a fost destul de semnificativă, în cel mai de neînţeles prost obicei de masivă remaniere sub panourile carpatine, prin sosirile lui Căpuşan, Jelenic dar ce-i drept şi a mai tinerilor Johnson şi Păun, precum şi a lui Derasimovic, deja ieşit din schemă, în schimb nucleul de bază şi osatura echipei s-a cimentat pe calapodul gîndit din start de Badnjarevic, şi anume cu Jovanovic, Archie, Sarovic şi, într-o mai mică măsură faţă de sezonul trecut, Popescu, preluarea de ştafetă în acest caz scoţînd la rampă principalul nou recuperator al timişorenilor, Delvon Johnson, cu o medie de 7,3 pe meci, uşor superioară celei în ansamblul întregii ediţii trecute, 7,1, din contul lui Dominique Archie.

Dar tot Zlatko Jovanovic şi Archie fiind principalele „guri de foc” ale vicecampioanei, se poate spune că, momentan şi cu excepţia lui Johnson, BC Timişoara doar a rulat mai mult personal însă nu neapărat a adăugat şi un plus calitativ lotului. Forţaţi de apariţia operaţiei necesitate de Andrei, cei de la BCT au căutat să se acopere printr-un schimb sub formă de împrumut Păltinişanu – Tudosă, în vreme ce Gallimore, sosit la rîndul lui la cumpăna dintre ani, a recunoscut cu gura sa că nu mai este jucătorul dinainte de accidentare, iar Mujo Tuljkovic, mai ales prin prisma vîrstei sale, pare mai degrabă o soluţie de circumstanţă, în teren pentru bănăţeni din 19 ianuarie.

Celor trei, antrenorul Srdjan Jovanovic îl adaugă de-acum şi pe Downey, depăşind astfel numărul celor 17 componenţi utilizaţi în ediţia trecută. Să fie oare semnul unor oarecare incertitudini şi bîjbîieli sau a impacientării condimentate de temeri în privinţa unei noi tentative eşuate de a aduce titlul naţional pe Bega?

La cum merg lucrurile, şi Jovanovic are un palmares la zi ca interimar plus principal de 9 victorii dar şi 6 înfrîngeri în campionat, plus două succese în Cupa României şi tot atâtea eşecuri în FIBA EuroChallenge Cup, s-ar părea că multe vor depinde de puterile aceluiaşi trident Jovanovic – Archie – Sarovic, care Doamne fereşte să sufere vreo ciuntitură de ordin fizic. Căci Zlatko Jovanovic îşi depăşeşte momentan media generală de puncte marcate în ediţia trecută, ca şi coşgeter al echipei, 16,9 faţă de 16,4, rămînînd acelaşi prim ofertant de „deschideri”, 6,5 la ora actuală, faţă de 4,9 pe parcursul lui 2011-2012.

Interesant, dacă am trecut în revistă mai ales piesele de bază, merită însă punctat şi că junii lotului au avut ceva mai multă largheţe să se mişte de cînd cu Jovanovic la cîrmă, amintind de acele prime două-trei luni ale gestiunii Badnjarevic, cînd mai ales pivotul Toth prindea uneori minute bunicele. Georgian Păun, adus în vară, a fost jucat succint în 4 meciuri şi ţinut pe bancă în alte 5 de către Badnjarevic, evoluînd în chiar 5 şi fiind de 7 ori rezervă la Jovanovic, în vreme ce Milencovici şi Toth au primit redebutul abia sub comanda înlocuitorului, fiecare în 3 rînduri, cu alte şase respectiv cinci prezenţe pe bancă.

Un lucru e cert, că Srdjan Jovanovic se arată a fi mai dinamic în căutarea de soluţii, părînd însă a se rezuma în cele din urmă la aceiaşi mari şi laţi pe care-i ştim cu toţii. O primă nouă încercare, duminică de la ora 20, după care BC Timişoara mai are meciuri de campionat la CSU Ploieşti, acasă cu Gaz Metan Mediaş, în oraş cu BC Timba şi acasă cu CSŞ Giurgiu, respectiv la Constanţa, cu Farul, exact înaintea Final Four al Cupei României.

***

BC Timişoara în 2011-2012 (palmares pînă la finele lui februarie)… 19 jocuri în campionat: 16 v. – 3 î. / 9 jocuri în Liga Balcanică: 4 v. – 5 î. / 6 jocuri în Cupa României: 3 v. – 3 î. / TOTAL… 34 jocuri: 23 v. – 11 î.

BC Timişoara în 2012-2013 (palmares pînă la finele lui februarie)… 24 jocuri în campionat: 16 v. – 8 î. / 6 jocuri în FIBA EuroChallenge: 1 v. – 5 î. / 2 jocuri în Cupa României: 2 v. – 0 î. / TOTAL… 32 jocuri: 19 v. – 13 î.

Distribuie
Acest articol a fost publicat în Baschet și etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


− 6 = unu

 


Ultimele articole din categoria Baschet: