Lansarea noii ediţii a Ligii Naţionale de baschet masculin a fost precedată săptămâna trecută de adoptarea de către Consiliul Director federal a unor decizii aprobate cu unanimitate de voturi, exprimate online de 14 membri, în sensul că taxa de participare pentru fiecare meci organizat de clubul gazdă în sezonul regulat al elitei, în valoare de 6.820 lei, include si 8% pentru Federaţia Română de Baschet. Nefiind însă deloc clară justificarea procentajului rezervat forului prezidat de Emilia-Carmen Tocală, din moment ce cifrele întâlnirilor rundei inaugurale, în general cu puţini şi foarte puţini spectatori în tribune, nu sugerează că FRB ar contribui la dezvoltarea sportului cu mingea la coş din Carpaţi, acel tot mai restrâns cerc al iubitorilor ramurii în 5 din ţară având ocazia de a vedea pe viu tot mai puţini baschetbalişti autohtoni, dimpotrivă, revenirea la regula cu un singur român în teren exacerbând un veritabil flagel. Survenind implicit o întrebare de logică elementară şi simplă: ce folos în alocarea unor bugete semnificative de la „Municipalităţi”!? Pentru salariile din bani publici ai unor jucători şi antrenori străini second-hand?
Iar grăitoarele cifre enumerate mai jos sunt chiar strigătoare la cer, cu nişte „minime” alarmante.
Ori nu este ca şi cum România ar fi în general capabilă a se transpune în pielea unui larg la pungă importator, alte cifre furnizate repetitiv de Banca Naţională semnalând balonarea nespusă într-un timp record a datoriei externe a naţiei carpatine, alunecând vertiginos într-o traiectorie clară şi pare-se ireversibilă spre 200 de miliarde de euro.
Dar chelului tichie de mărgăritar îi trebuie, iar după ce sectorul juvenil a fost neîngrijit postdecembrist cu anii, ducând implicit la decăderea baschetului intern, procesul de formare şi lansare a tinerilor autohtoni alunecând treptat din ignoranţă, superficialitate şi comoditate în umbra mai lesnelor şi convenabile importuri, marşarea în mare măsură pe străini de mâna a doua şi-a treia a devenit literă de lege sub panourile bietei ţărişoare, într-o complicitate for federal – cluburi.
Lăsând la o parte tipicul spirit mioritic de turmă în care s-a votat, în unanimitate şi fără măcar vreo abţinere, sare în ochi acest 8%, în contextul în care este tot mai evident că Federaţia Română de Baschet n-are capacitatea de a găsi soluţii pentru administrarea activităţii baschetbalistice în sensul eventualei creşteri a numărului jucătorilor autohtoni în teren, de la 2 la 3, dimpotrivă, revenirea la unul singur indicând reaxarea FRB pe anumite tendinţe cât se poate de limpezi.
Decizia Consiliului Director enunţând în completare că fiecare club „trebuie sa plateasca taxa de participare in sezonul regulat al LNBM GETICA 95 in suma totala de 102.300 lei (15 meciuri), dupa cum urmeaza: – transa 1, pina la 03.10.2024, suma de 51.150 lei; – transa 2 – pina la 27.12.2024, suma de 51.150 lei”, comunicatul fiind bineînţeles fără diacritice, căci onor federalii or trăi pesemne în afara graniţelor României, în care limba română nu este oficială, după ce s-or fi imaginat ca a fi fost născuţi în puf.
„Tranşele” acestea nefiind însă aduse „de-acasă” de către cluburile „Municipale”, ci din dările contribuabililor locului, care, de subliniat, altfel se înfiripează în tribune doar cu sutele, din zecile de mii ori chiar sutele de mii de locuitori ale oraşelor de reşedinţă ale grupărilor, iar în plus, pentru a urmări jocul unor străini în marea lor majoritate.
Şi-atunci care e „manevra” federală, în 3 puncte conform ultimei decizii a CD a FRB, căci aduce mai degrabă cu un soi de colector cu ştaif dar tot după modelul… „raket”? În condiţiile în care, de subliniat repetitiv, datoria externă a ţărişoarei de fapt datoare vândută şi pe cale de faliment creşte cu fiecare secundă în care tot mai puţin numeroşii români din interiorul graniţelor sale mai au de respirat aeru-i tot mai… contaminat.
Încât nu mai e nevoie şi de „taxa de prost” instituită dinspre forul din Bulevardul Basarabia, în condiţiile în care baschet intern ioc, mai degrabă false impresii cu importuri la mâna a doua şi-a treia, asigurate având însă majoritatea minutelor în teren, oferite de antrenori în general străini.
Şi-n condiţiile în care fenomenul a fost depopularizat, iubitori de altădată ai jocului îndepărtându-se de săli odată ce s-au edificat în privinţa tendinţelor punctate mai sus, pe când cluburile se prefac că s-ar da de ceasul morţii în privinţa stimulării sectorului juvenil local, într-o stratagemă din gama „hai, faceţi-vă că faceţi ceva!”
Şi n-a lovit încă decizia federală vizavi de aceeaşi taxă pentru fazele pe grupe valorice ale campionatului, play-off şi play-out, şi care, tot conform FRB, „se va calcula in functie de numarul de meciuri jucate de fiecare echipa participanta. Taxa de participare include baremurile pentru 3 arbitri, 1 delegat tehnic, 1 video-observator, 1 instructor national, 1 instructor international (Miodrag Licina), logistica, contabilitate, CAS conexe si 8% FRB”, aşadar ca să fie clar, „şi 8% FRB”.
FRB alipit care va să zică direct acestui 8%, nici măcar prin intermediul prepoziţiei „pentru”. Nefiind scutite, ca o paranteză, nici prim-divizionarele feminine, din LNBF Getica 95, doar cuantumul taxei, 1.733 lei, fiind diferit şi mai rezonabil, dar incluzând bineînţeles acelaşi 8%.
Ori FRB numai în acest an de graţie 2024, al contestării de către ex-campioana Sepsi a titlului naţional preluat de gruparea constănţeană, încât scandalul cu poalele-n cap prin Carpaţi a degenerat către TAS, n-ar fi trebuit a se etala cu aceste noi hotărâri ale consiliului său director, însă pare-se n-are limite.
Invers proporţional cu gradul pare-se tare limitat al conştiinţei spirituale ce domneşte la vârful fenomenului, sublimă dar lipsind cu desăvârşire, căci altfel nu s-ar explica mentalitatea de… „raket” ce merge mână-n mână cu inexistenţa voinţei favorabile acelei necesare schimbări radicale în folosul baschetului autohton.
Care a avut aşadar parte, conform stării de fapt din etapa I la ridicarea cortinei în noul campionat, de numai şi numai 235 de spectatori în tribunele ilfovenei CSO Voluntari, pentru a asista la un 92:90 cu CS Vâlcea 1924 în care antrenorii străini ai echipelor au apelat la doar câte 3 sportivi români, cu timpi şi mai apăsător de mici în colectivul vizitator.
Bagatskis, de la cârma ilfovenilor, a contat dintre români doar pe Tohătan, vreme de 22 de minute şi 27 de secunde, pe timişoreanul Alexandru Lucian Olah 22 de minute şi 18 secunde, iar pe Nicoară 4 minute şi 14 secunde, în condiţiile în care cei 2 neutilizaţi au fost bineînţeles români, dar nu dintre cei 7 străini.
Tot atâţia şi-n efectivul lui Alvarez la vâlceni, pentru care, dintre autohtoni, au jucat doar Uţă, 26 de minute şi 6 secunde, Ciucă numai 5:24 iar Blidaru chiar doar 15 secunde, alţi 2 compatrioţi de-ai lor fiind, la fel, neutilizaţi.
Trăgând linie, doar 31 de minute şi 45 de secunde a totalizat laolaltă trioul român al vâlcenilor, din totalul de 200 disponibil rotaţiei complete a jucătorilor într-un meci, care va să zică deloc nu departe de numai şi numai o şeptime din timp. Iar Bagatskis parcă a calculat la sutime implicarea românilor la ilfovenii Voluntariului, rezultând 49 de minute şi 59 de secunde, nici un sfert din timpul de joc. Comasând totalurile celor două formaţii în privinţa utilizării românilor, doar peste 81 de minute în ansamblul celor 400. O cincime.
Pentru atât „deranjându-se” 235 de spectatori la o întâlnire a unor grupări orăşeneşti-municipale proptite din bani publici. Dar „proşti” nu sunt cei care cer, ci ignoranţii neavând nici măcar habar că şi pe-aşa ceva se toacă fără noimă ceea ce-ar trebui de fapt a fi drămuitul ban public.
Într-o naţie eminamente „pe roşu”, datoare vândută. Şi-o semnalează chiar BNR, cifrele fiind fără echivoc.
Iar dacă exemplul de la Voluntari este extrem, nu-nseamnă că situaţia ar fi fost mult mai roză la celelalte întâlniri.
Luându-le pe rând, doar 500 de spectatori s-au strâns la debutul în campionat al trupei de cupe europene CSM CSU Constanţa, victorioasă cu 99:88 cu CSM Galaţi, Dan Fleşeriu apelând pentru dobrogeni, dintre români, la Andrieş vreme de 26 de minute şi 14 secunde, Baciu (14:50), Ştefan – născut în Franţa, însă pentru nici un minut (0:57), Jeles la fel (0:43). Caz fericit, un singur român a fost lăsat permanent pe bancă, dar tot 7 străini şi pe convocatorul viitorilor oaspeţi de luni ai bănăţenilor.
Drept excepţie, jumătate dintre cei 12 convocaţi de către Florin Nini pentru gălăţeni sunt sportivi români implicaţi în jocul de la malul mării, Ciotlăuş 34:41 minute, Axinte 19:40, Gherman 3:43, Popa 1:49, iar Bondoc şi Buboiu câte 43 secunde fiecare, un autohton fiind neutilizat într-o garnitură cu 5 străini.
Iar chit că la Timişoara sosea o altă trupă de eurocupe, FC Argeş – a patra clasată în ediţia anterioară, doar 300 de spectatori au mai avut stomac pentru a se reconecta fenomenului – alţii intuind deja „cu ce se mînâncă”, puţinii privitori constatând că localnicii Horga şi Stanciu n-au intrat deloc, doar Schipor 15 minute şi 26 de secunde, completat de şi mai tânărul recrut de la campionii clujeni, Lăpuşte – 10:17 minute, Petrescu jucând 5:50 iar veteranul Lazar 8:55, în schimb mai mult decât dublu un sportiv adus din scurt în săptămâna precompetiţională ca înlocuitor al unui compatriot de-al său, Kramer, pus rapid pe făraş din postura-i de… înlocuitor în vară al pivotului Kesar, plecat de pe Bega. Brodie a debutat aşadar în LNBM cu 19 minute pe teren, între cei 2 americani, trupa viola cu staff tehnic din spaţiul ex-iugoslav incluzând şi 4 baschetbalişti din regiunea ex-iugoslavă.
La argeşeni, Nebojsa Vidic a contat tot pe 7 străini, Dănescu fiind neutilizat iar la Fometescu apelând 18 minute şi 26 de secunde, la Antonescu 16:41, la Bogdan Ţibîrnă 10:45 iar la Nistor 8:58. Piteştenii având a se impune cu 72:81, după ce se desprindeau mai clar în prima parte.
Victorie în deplasare înregistrată şi în Bănie, 67:72, deşi gazda SCM U Craiova a contat chiar pe 7 străini – mai mulţi decât ai bănăţenilor, Carrasco Soriano limitându-se la utilizarea a numai 3 români, Badiu 21:49 minute, Vida 17:23 iar Ilie 8:54, în timp ce Lucaci şi Puşcaşu nu au jucat.
Skobalj, pentru CS Rapid, a contat pe 5 sportivi străini, în vreme ce Odagiu şi Spoitoru nu au jucat deloc, iar Gavriloaia 24:52 minute, Oprea 17:56, Dorneanu 7:10 iar Voinescu 3 minute şi 43 de secunde.
Pe Jiu vreo 300 de suflete în noua „Polivalentă”, nici 300 în asistenţă la un 87:84 între Dinamo şi „Municipalul” din Târgu Mureş, Nikolic având pe convocatorul celor din capitală 6 străini, iar dintre autohtoni contând pe Grasu timp de 33 de minute, Kuti 22:33 şi Mario Adrian Lazăr 6:54, deloc în schimb pe Ştefan Popa, Pătru şi Şandor.
Peter Zsolt Farago a contat în trupa ardeleană pe şi mai mulţi străini, 7, deloc în schimb pe Bodo şi Kiss, doar 2 autohtoni activând în deplasare în „Dinamo”, veteranul Santa 21:33 iar Borşa 17:08 minute.
S-a strâns lumea în „Transilvania” de pe Cibin pentru că a fost un duel direct la start al vecinelor ardelene, la relansarea „Vulturilor” într-un nou campionat, încât 1.200 de spectatori au asistat la succesul lui BC CSU Sibiu, 77:68 cu CSM Corona Braşov, însă afluxul de public de sub Cindrel a constituit excepţia care confirmă regula că-n România, lăsând la o parte tradiţionalele fruntaşe din Cluj şi Oradea, se joacă mai degrabă cu tribunele aproape pustii.
Dar în teren aceeaşi „reţetă”, Rinkevicius cu 6 străini între convocaţi, Drăgan, Mitrache şi Otgon fiind totalmente neutilizaţi dintre autohtoni, reprezentaţi la localnici de Mirel Dragoste, ex-alb-violetul de altădată, cu 34:39 minute pe suprafaţa de joc, Bogdan Ştefan Popa, trecut şi el pe Bega, apărând 11:22 minute, iar Banciu 4:36.
Bâscoveanu a avut chiar 7 străini înscrişi pe convocatorul braşovenilor, pe când Andrei Gheorghe nu a jucat deloc, în schimb Petică 17:31 minute, Tudor Gheorghe 15:21, Gîrbea 9:51 şi Oinaru 11:49.
Conform aşteptărilor, lumea a avut poftă de baschet pe Criş, 1.668 de spectatori asistând la desprinderea multiplei vicecampioane la zi CSM CSU Oradea, 94:67 cu nou-promovatul Club Sportiv al Armatei, dar şi Cristian Achim a convocat 7 străini la bihoreni, pentru care „tricolorul Bobe” Nicolescu a jucat aproape 19 minute, 18:58, Torok 17:13, Năstruţ 13:04, Schmidt 1:53 iar Mureşan 1:11.
Măcar au intrat toţi cei 5 români, mai puţini utilizaţi de către Enache la „militari”, aceştia cu 5 străini dar fără ca Ionescu şi Spîrlac să fi jucat, în schimb Mandache 31:56 minute, Mandisodza – şi cu „sânge” străin, 9 minute, Stan 8:50 şi Voinescu 6:18.
Iar faptul că n-a fost doar vreo întâmplare utilizarea de puţin a românilor în runda inaugurală e dovedit de folosirea lor în mică măsură la debutul vineri al etapei a II-a în Liga Naţională, cu public numeros la un alt meci direct ardelean, 1.351 de spectatori la Târgu Mureş, unde „Municipalul” local a dispus cu 89:75 de cei din Sibiu, de astă dată Bodo şi Kiss intrând câte 32 de secunde la gazde, marşând în schimb pe Santa Szabolcs, veteran ajuns la 37 de ani, pe teren 30 de minute şi 46 de secunde.
Ca o noutate la sibieni, a fost convocat un junior, Erik Sledinschi, jucat 30 de secunde la cei 16 ani ai săi, fără însă ca Drăgan şi Mitrache să intre – din nou doar rezerve, pe când clujeanul mergând întins pe 30 de ani, Dragoste a jucat 27:19 minute.
Nici 500 de spectatori la cel de-al doilea meci tot acasă al oltenilor, 473 la Craiova, unde „albaştrii” au dispus la limită de Dinamo, cu 71:70, cei din Bănie introducându-l de astă dată pe Şerban Paul Puşcaşu, care a căpătat aproape 3 minute de joc, pe când Badiu, Vida şi Ilie cu totul 45 de minute şi 30 de secunde, cumulat laolaltă. Doar minute în plus asigurându-le Nikolic românilor dinamovişti, pe când străinii învinşilor au legat 151 de minute şi 46 de secunde.
Tendinţele fiind aşadar cât se poate de evidente încă din prima etapă, respectiv din primele două meciuri ale rundei a II-a, care se va încheia luni 30 septembrie de la ora 19 tocmai la Timişoara, cu trupa de eurocupe CSM CSU Constanţa în rol vizitator.
Pentru aşa ceva fiind de achitat 6.820 de lei din „puşculiţa Municipalităţii” – care nu Fritz şi compania au generat această plusvaloare, ci contribuţiile localnicilor, aşadar pentru o întâlnire programată de către onor FRB, cea cu „8% FRB”, într-o seară de luni de la ora 19, luni seara de la ora 19 fiind lăsat în umbră un meci de campionat al elitei, în favoarea vezi Doamne a „reprezentării internaţionale” în dispute din preliminariile eurocupelor care nici n-ar trebui de fapt a avea loc, dat fiind ilegitimitatea statului căpuşat de corupţie şi deturnat de nazism ce a fost reprezentat în „dubla” de marţi şi joi de pe litoral de către oaspeţii Constanţei.
„Marinarii” înscriind cele mai multe puncte în partidele etapei de debut, 99:88 (55:42) acasă cu CSM Galaţi, dar şi-n condiţiile în care un meci al rundei, cu multipla campioană „U”-BT Cluj implicată, acasă cu prahovenii, a fost amânat, prin semn din partea celor de pe litoral că ţin a-şi îmbunătăţi poziţia a 7-a pe care încheiau în ediţia anterioară grupa I valorică 1-10, ulterior cocoţaţi pe 5 în ierarhia finală, în dauna lui Rapid în disputele de clasament pentru treptele 5-6, după ce în sferturi constănţenii se înclinau vicecampionilor din Oradea, iar redirecţionaţi apoi în zona 5-8, treceau cu 2-1 la meciuri de BC CSU Sibiu.
Şi totuşi, CSM CSU Constanţa a pierdut săptămâna aceasta acasă, 69:71 în preliminarii ale eurocupelor, peste alte două zile, joi, reabilitându-se cu 84:71 şi calificându-se în grupele din sezonul regulat al FIBA Europe Cup. Disputele tur-retur cu „vecini” din statul bananier eşuat în corupţie şi genocid la nord, fiind vorba despre trupa BC Dnipro, având loc strict în sala „Simona Amânar”, aspect despre care FRB a ales de astă dată vorbele „din motive lesne de dedus”, după ce în anii trecuţi, 2022-2023, nimic nu era lesne de dedus dar se ţinea morţiş a se specifica pe-atunci despre „invazia” ori „războiul” generat de Federaţia Rusă, în ditamai propaganda generalizată dintr-o biată colonie a Organizaţiei Teroriste a Atlanticului de Nord precum este ţărişoara datoare vândută pe numele de scenă România. Odată lămurite însă lucrurile, în sensul identităţii instigatorilor aţâţând nespus băţul prin gard înspre „Marele Urs”, cu toate netrebniciile puse la cale după lovitura de stat de catifea din 2014 de la Kiev – dând liber nazismului, dar şi-n sensul chiuretării treptate a corupţiei endemice de la nord de România, prin intervenţia imperativă dinspre Moscova, iată că s-a bătut niţel în retragere sub forma terminologiei „din motive lesne de dedus”.
Găsindu-se în schimb bineînţeles un nou „front de lucru” al celor mereu preocupaţi de bunăstarea altora, dar nu tocmai de bunul mers al propriei activităţi pe care ar trebui în mod normal s-o administreze ca gestionari aleşi ai fenomenului, aşa încât, după întreaga isterie psihotic întreţinută şi de FRB în 2020-2021 în spaţiul public, vizavi de aşa-zisele „măsuri” şi aşa-zisa „vaccinare”, iar în 2022-2023 vizavi de mascarada „Slava Ukraina!”, iată că, pe aceeaşi ordine de zi stipulând taxele de participare decise de federali prim-divizionarelor, a fost înscris şi un punct 3, specificat ca atare.
„Se aprobă cu unanimitate de voturi infiintarea Colectivului Tehnic FRB pentru situatii de urgenta, tinand cont de inundatiile devastatoare din Estul tarii. Colectivul Tehnic FRB pentru situatii de urgenta este compus din Gabriela Visan, Florin Nini, Catalin Burlacu, Traian Racu, Ioan Constantin, Andrei Grigore si Tiberiu Dumitrescu, sub coordanarea directa a presedintelui FRB, Carmen Tocala, si a secretarului general-adjunct FRB, Tiberiu Rist. Colectivul Tehnic FRB pentru situatii de urgenta va incheia parteneriate cu Crucea Rosie si Asociatia Cetatea Voluntarilor, precum si cu UAT-urile din zonele calamitate, si se va deplasa in judetul Galati pentru mai multe actiuni de sprijin pentru sinistrati.”
O situaţie de urgenţă ţinând de fapt de bunăstarea baschetului autohton în profunzimea sa organică, raportată la formarea, lansarea şi inducerea spre seniorat a tinerilor sportivi români, în condiţiile în care „schema de tratament” propusă de FRB, cu puzderie de importuri second-hand dar şi mărirea taxelor de participare colectate în prealabil şi-n avans la sursă din bani publici se justifică tot mai puţin şi mai puţin pe fondul diminuării interesului spectatorilor prezenţi la faţa locului în tribune, în condiţiile rulării în joc a străinilor, în mare majoritate, ca minute jucate şi numeric vorbind.
Asta ar trebui a-i preocupa pe federalii reliberalizând „piaţa” baschetului intern, cu 4 străini pe teren, şi nu efectele „meteorologiei” prefabricat manipulată şi-aceasta în interese de grup şi clici, respectiv ale corupţiei endemice legate şi de „sistemul” îndiguirilor şi al altor aspecte conexe din zonele supuse experimentelor de a deveni „sinistrate”.
Dar cum coruptă mental este şi FRB, cu reflexele imoralităţii predecembriste de odinioară, deloc de mirare lista „priorităţilor”.
Şi cum peştele de la cap se-mpute, deloc de mirare cele detectate din capul locului în noua ediţie a LNBM. Nimic nou sub soare.
Însă „câinii latră, caravana trece”, în deplina tăcere complice şi-n orice caz laşă a presei aşa-zis „de specialitate”, de fapt o biată numărătoare de puncte, rătăcindu-se în amănunte neconcludente dar preferând convenabil a păstra batista pe ţambal, de parcă nimic nu s-ar întâmpla „în marea schemă a lucrurilor”. Ignoranţa fiind o binecuvântare în registrul celor fără conştiinţă spirituală. Care cică ar „promova” fenomenul. Frecându-i de fapt piciorul de lemn într-un exerciţiu de salvare a aparenţelor şi etalare a falselor impresii.
Şi tot aşa, meci de meci şi săptămână de săptămână, variaţii pe-aceeaşi temă într-un baschet parcă formatat pentru a asigura veniturile celor din fenomen, accesate fiind fonduri publice, decât pentru a genera spectacolul sportiv în comuniunea protagonişti – public.
Luni urmând apariţia sub panourile Timişoarei a unei a doua trupe implicate în sezonul regulat al FIBA Europe Cup, CSM CSU Constanţa, în acelaşi cadru cu CSM CSU Oradea – care nu a reuşit accederea în sezonul regulat al Basketball Champions League, respectiv FC Argeş, aşadar deja triumfătoare pe Bega. Dobrogenii având de jucat în eurocupe cu Cholet Basket (Franţa), Windrose Giants Antwerp (Belgia) şi Fribourg Olympic (Elveţia), pe când bihorenii şi argeşenii în aceeaşi grupă cu BC Parnu Sadam (Estonia) şi PGE Spojnia Stargard (Polonia).
Dar măcar aceste trupe din Dobrogea, Muntenia şi Crişana au fructificat iată cumva alocaţiile din bani publici, pe când unica reprezentantă a Banatului în LNBM este într-un palpabil regres de la un sezon la altul, tot mai puţin competitivă, însă autoanalizându-se totuşi favorabil cum că ar fi atins oarece „performanţe” în condiţiile unui buget mai limitat, veşnică scuză acoperitoare din partea secţiei clubului „Municipalităţii” de pe Bega. Ori dac-ar fi chiar aşa de strâmtorată situaţia financiară a secţiei în speţă, atunci poate că un antrenor secund nu şi-ar permite totuşi un automobil personal din gama jeep al unui producător bavarez şi cu număr de înmatriculare străin, şi nici să rişte amenzi datorate încălcării regulilor de circulaţie pentru a activa şi-n rol de şofer al „principalului” staff-ului tehnic pe „curse tip taximetru” pe distanţe inacceptabil de scurte de la sala „Constantin Jude” în apropiere. Iar din partea noastră să fie proprietar şi al unei… rachete, nu aceasta fiind problema, dar cert e că, în vreun deceniu prin baschetul românesc, a săltat de la un net mai modest vehicul totuşi pe 4 roţi, la limuzina „taximetru” pentru surplusul de gabarit al sedentarului „principal”.
Sau poate că de-aia stipulează forul federal din Bulevardul Basarabia acel „şi 8% FRB” la taxa de participare, pentru a dezvolta baschetul intern în sensul stimulării importurilor de personal străin căruia să-i fie asigurate veniturile din dările publice ale românilor, în timp ce puţinii tineri sportivi români pătrunşi în fenomen să tot frece în general tuşa.
Asta ar fi poate dezvoltarea baschetului autohton în viziunea şi accepţiunea gestionarilor săi neonorând privilegiul de care au parte prin învestirea lor. Şi neavând nici de dat socoteală.
*Clasamentul actualizat şi programul rundelor 2-3, pe coloana datelor tehnice a secţiunii Baschet în Sporttim.
