Dragan Petricevic, înaintea vitalului duel de luni seară, BC Timişoara – Energia Rovinari: „Am atras atenţia asupra unor lucruri, căci atunci când diferenţa într-un meci e de o aruncare, una-două-trei decizii de arbitraj luate la momentul potrivit pot cântări foarte mult”

La 40 de ore după frustrantul eşec la limită la Oradea, 59:58 cu liderul CSM, care prelua în premieră conducerea tocmai cu ultima aruncare a jocului, şi cu 56 de ore înaintea duelului care pe care cu Energia Rovinari, de luni de la ora 19,30, din sala „Constantin Jude”, Dragan Petricevic a punctat într-un context mai larg unele aspecte legate de strădania momentan fără succes a alb-violeţilor lui BC Timişoara de a repătrunde în zona play-off, asemănând situaţia echipei sale cu cea a Sibiului în ediţia precedentă.

„Sunt anumiţi factori despre care nu eu trebuie să vorbesc, nu acum. Am meritat să câştigăm şi sunt foarte multe care s-au întâmplat în sfertul 3. Din păcate nu e prima oară când pierdem în final, s-a întâmplat şi cu Craiova, şi la Asesoft, şi cu Mureş, dar acesta e sportul. Mers pe sârmă în care câştigi 3-4 meciuri şi atunci totul la club este excepţional, pierzi 3-4 şi totul e dintr-odată prost. Trebuie să facem faţă situaţiei şi suntem conştienţi că nu avem voie să mai facem alţi paşi greşiţi, ceea ce înseamnă o presiune suplimentară. Sperăm însă că, aşa cum s-au pierdut 4 meciuri pe final, putem să şi facem o minune şi să învingem în 6 jocuri consecutive, dar mai întîi e cel cu Energia Rovinari”, a spus Dragan Petricevic înaintea antrenamentului de sâmbătă de la 11 şi pe seama eşecului de joi, unul la limită, dar cu diferenţe mai mari când vine vorba de aruncările libere, 22-7 în favoarea gazdei orădene, respectiv de greşelile personale, cu 15 ale bihorenilor şi 25 ale oaspeţilor.

„Suntem conştienţi că este o echipă grea, care cu excepţia unui meci a suferit toate celelalte înfrângeri la diferenţe foarte mici, şi care s-a şi întărit în ultima săptămână, cu Vasile Ştefan, de la Chiajna, un jucător destul de important dintre baschetbaliştii autohtoni, un internaţional de seniori, şi un jucător nou pe poziţia 4 ca înlocuitor al lui Kakaroudis, dar de fapt şi el va rămâne, dacă am înţeles ca al şaptelea. Au destule soluţii şi la jucătorii străini, şi la cei români, care au o anumită experienţă, un Ştefan, Vlaicu, Barîş Aktaş, dar mai ales Ştefan şi Vlaicu”, s-a referit Petricevic la oaspeţii de luni, învinşi şi ei la limită, la Piteşti, în overtime.

„Nu este foarte uşor dar trebuie să revenim, aceasta e situaţia, noi ne-am ales această activitate şi trebuie să facem faţă greutăţilor, căci dacă vroiam ceva mai puţin greu, sau mai puţin stresant, atunci lucram la chioşc, deşi nici acea activitate nu e uşoară, însă este stresant pentru că e a patra oară după o înfrângere la limită când vii în faţa jucătorilor şi trebuie să ştim ce să spunem ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Sunt 4 înfrângeri stresante din cele şase pe care le-am înregistrat în campionat de când am început, şi dacă era 1-2% mai multă atenţie, noroc, o altă gândire şi abordare a unor faze şi unii factori despre care nu eu vorbesc, atunci ar fi fost 4 victorii cu care eram acum pe locul 5-6, dar aşa suntem pe 9-10, cu disconfort, supărare, cu discuţii despre un sezon reuşit sau nereuşit în viaţa unui club, şi deocamdată se anunţă a fi un sezon nereuşit dar se poate trage linia abia la final”, a adăugat Petricevic, al cărui lot este acum 100% apt, ceea ce n-a fost cazul la finele săptămânii trecute: „Chiar şi aşa ceva contează, căci Gacesa a avut viroză, de luni până duminică, iar el şi Conley nici n-au venit la sală la meciul cu Farul, la indicaţia medicului, pentru a se feri”.

„Am atras atenţia asupra unor lucruri, căci atunci când diferenţa într-un meci e de o aruncare, una-două-trei decizii de arbitraj luate la momentul potrivit pot cântări foarte mult. Şi au existat destule în cele 4 meciuri, care nu ne-au lăsat să facem pasul decisiv, dar şi noi am avut una-două aruncări la final cu care puteam câştiga. Însă la setea de sânge din societatea românească, tot mai puternică, noi răspundem prin continuitate şi muncă, cu o mentalitate deschisă pentru a ne apropia victorii, aşa încât înţelegem ce avem de făcut, doar să muncim mai mult!”, a mai spus antrenorul „violeţilor”.

Petricevic a reamintit că a repreluat BC Timişoara abia de 3 luni, în plin sezon, „un lot care nu tu l-ai selecţionat”, invocând şi divinitatea în cazul deznodămintelor neprielnice din întâlnirile pe muchie: „Poate că Dumnezeu vede unele lucruri şi nu ne-a lăsat să marcăm acele aruncări. Dar răspunsul nostru este o continuitate!”

„Iar la unul dintre cele 4 meciuri a fost o fază cu 3 paşi, deşi ar trebui să fie 2 conform regulamentului, în care toată ţara a văzut o egalare din 3 paşi, dar despre asta nu se spune, şi atunci înseamnă că lumea nu mai respectă un fenomen. Să-l răstignesc pe Gacesa pentru acea ultimă aruncare!? Sau pe Fenn pentru altă aruncare? Nu. Aşa că aceasta e o parte din răspunsul la întrebarea cum de Oradea a reuşit să revină în mai multe meciuri şi să câştige pe final, iar noi nu”.

„Nu mi s-a mai întâmplat să am o perioadă atât de îndelungată ca discrepanţă între felul cum muncim în pregătiri şi ceea ce iese în cele 3 meciuri pe care le-am condus contra unora din cele mai bune echipe din ţară. Ceasul ticăie din secunda în care am sosit la Timişoara şi sârma e tot mai subţire. Dar când preiei o echipă în mijlocul sezonului, într-o anumită poziţie, nu e anormal să nu intri în play-off în contextul întregului campionat actual, dacă ai unul-doi paşi greşiţi acasă, care se pot întâmpla!”, a încheiat Petricevic.

Acest articol a fost publicat în Baschet și etichetat cu , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Un răspuns la Dragan Petricevic, înaintea vitalului duel de luni seară, BC Timişoara – Energia Rovinari: „Am atras atenţia asupra unor lucruri, căci atunci când diferenţa într-un meci e de o aruncare, una-două-trei decizii de arbitraj luate la momentul potrivit pot cântări foarte mult”

  1. ttb spune:

    Reconstructia echipei ar trebui sa inceapa cu un nou management ADMINISTRATIV.
    Dragan, Zlatko si 6 romani (timisoreni, macar prin adoptie) + jucatori adusi PENTRU O ANUMITA IDEE DE JOC.
    Transferurile facute doar pentru comisioane ar trebui eliminate.
    Intrarea la meciuri PE BAZA DE BILETE SI ABONAMENTE.
    Subventia (sau DACA PREFERATI „cotizatia”) Primariei sa fie facuta si pe baza numarului de bilete vandute:
    Poli Timisoara- fotbal 350 spectatori PLATITORI/meci nu ar trebui sa ia nici jumatate din ceea ce ar merita baschetul , BCM Timisoara, care va strange probabil 1000.
    Am mai propus asta dar nimeni nici nu a luat in considerare ideea. Probabil e o prostie idealista de a mea…..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


sase + 4 =

 


Ultimele articole din categoria Baschet: