SCM winsed.swiss Mozzart Bet Timişoara încheie pe locul 13 un campionat de tristă amintire

Prim-divizionara de baschet masculin a Timişoarei a încheiat deja în seara de 7 mai un campionat de foarte tristă amintire pentru trupa „Municipalităţii” de pe Bega, printre cele mai „grăbite”, „liberă de program” cu biletele de vacanţă, „Ura şi la gară!” ca recompensare a eşecului, pe când restul întâlnirilor pentru stabilirea ierarhiei finale a ediţiei 2023-2024 în Liga Naţională nici c-ar fi început, nici pentru locurile 5-6, nici pentru 7-8, nici de exemplu pentru treptele 15-16, finalele la titlu respectiv cea mică, de consolare, nefiind încă nici măcar programate.  

Dat fiind că abia în această seară, cu o oră mai târziu decât ieşirea din scenă a trupei „Municipalităţii” din capitala Banatului, mult mai trudita CSM CSU Oradea îşi asigura cu un 93:66 acasă locul în finala astfel reeditată cu campioana U-BT Cluj, bihorenii semnând un 3-2 la victorii în semifinala cu CSO Voluntari.

Titlul urmând a fi jucat tot în nord-vest, pe axa Cluj-Oradea, între cluburi cu parcursuri în acest sezon şi în cupele europene, în competiţiile cu numărul 2 şi 3 ale continentului, însă cupe europene propriu-zise, nicidecum aidoma reuniunii regionale central-europene a unui număr impar de grupări, 11 în Alpe Adria Cup, cu care se fuduleşte trupa „Municipalităţii” Timişoarei c-ar fi disputat-o până-n finală, pe când finala mică pentru „bronzul” treptei a treia peste munţi, între FC Argeş şi ilfovenii Voluntariului.

CS Rapid Bucureşti şi CSM CSU Constanţa urmând a trage de miercuri la locul 5 în clasamentul final al ediţiei, iar BC CSU Sibiu şi dinamoviştii la locul 7, după ce grupările ardelene din Târgu Mureş şi Braşov – o nou-promovată, n-au reuşit calificarea din grupa I valorică Top 10 în faza play-off eliminatorie a primelor 8 clasate.

Însă trupa „Municipalităţii” Timişoarei nici măcar n-a pătruns în Top10, dimpotrivă, alegându-se cu 5 eşecuri la rând în cursul grupei a II-a valorice 11-18 la care a fost nevoită a se limita ca urmare a ratării pătrunderii în seria I valorică a primelor 10 clasate, sfârşind astfel a intra în play-out chiar de pe locul 14.

Salvat prin a trece de prahoveni, depăşire cu 3-1 la victorii ce i-a scutit pe alb-violeţi, aproape la limită, de alunecarea şi mai severă spre zona locurilor 15-18, în care echipele din Ploieşti şi Focşani se vor întâlni în cele din urmă pentru obţinerea treptei a 15-a.

Pentru locul 11 înălţându-se craiovenii şi gălăţenii de la care era „repatriat” vara trecută de către bănăţeni Milos Pesic, iar cei din Bănie s-au impus cu 108:61 în întâlnirea inaugurală din capitală, apropiindu-se implicit măcar de poziţia a 11-a, numai şi numai a treisprezecea la final pentru pompos şi împănat intitulata SCM winsed.swiss Mozzart Bet Timişoara.

Deloc de mirare, după încasarea a 18 înfrângeri în acest campionat, încheiat acasă cu un meci jucat de la ora 18 în compania nou-promovaţilor vâlceni care au contat pe 8 tineri români în rotaţia de 11, în frunte cu Ciucă, pe teren aproape 36 de minute, dar în orice caz pe numai 3 străini ale căror minute însumate de joc n-au atins numărul 59, nici o oră.

O victorie timişoreană aşadar lipsită de orice valoare reală, fără a lăsa vreo ultimă bună impresie la capătul unui campionat de foarte tristă amintire, fără a salva aparenţele şi fără a avea darul de a alimenta oarecare speranţe deşarte.

Vâlcenii lui Şapera au şi condus în câteva rânduri, ce-i drept doar cu maximum 6 puncte, graţie legării unui run de 8 puncte, iar în opt cazuri au fost egali ai localnicilor pe tabela de marcaj, elevii lui Petricevic, mai exact numai 9 la număr în această seară, înscriind pe parcurs 12 puncte la rând şi detaşându-se la 18 puncte avans, ceea ce le-a asigurat succesul cu 87:79, după „jumătăţi egale”, de la 38:34 la pauză. 

Inonsolabili însă cei cărora le pasă de baschetul divizionar de pe Bega, şi în al căror registru un loc 13 echivalează unui naufragiu de proporţii. Doar profanilor surâzându-le să se îmbete cu apă rece.

Şi nu s-a dres deloc busuiocul că i s-a făcut ceva mai mult loc şi unui june de-al locului la gongul final, Şerban Andrei Horga fiind jucat 22 de minute şi 21 de secunde, în care a marcat 17 puncte, izbutind 7 recuperări şi-o pasă decisivă, cu 5 aruncări libere fructificate din 6 dar şi trei aruncări de două puncte dintre cele 5 pe care le-a lansat, pe de altă parte survenind despărţirile de Năsturescu şi Scott-Grayson, neimplicaţi şi în a treia zi de Paşte, de fapt, în unul dintre cazuri, nici săptămâna trecută, la Râmnicu Vâlcea, unde bănăţenii abordau disputele finale pentru poziţiile 13-14 de pe treapta a 14-a, de aceea şi mai întâi în deplasare.

La care se poate spune că timişorenii au câştigat o poziţie pe ultima sută de metri, frecţie însă la piciorul de lemn. 

Executată cu Horga principal marcator, completat de Luka Mitrovic cu 14 puncte în 24 de minute şi 20 de secunde, iar Petrescu cu 12 puncte în peste 25 de minute jucate, Gajic semnând un double-double în aproape 38 de minute pe teren, cu câte 11 puncte şi 11 recuperări pe apărare.  

Localnicul Robert Schipor, jucat aproape 18 minute, a înscris 8 puncte, iar tot atâtea şi Kesar, pe când pivotul veteran Lazar 7 iar Mirkovic şi ultimul „recrut”, Simmons, câte 5.

Variaţii pe aceeaşi temă, fleacuri în marea schemă a lucrurilor, în care decidenţilor trupei „Municipalităţii” ar trebui să le fie ruşine pentru desconsiderarea grosolană a campionatului intern, sau mai precis spus a grupei a II-a valorice, în favoarea salvării aparenţelor în „apendicele” Alpe Adria Cup.

Însă persoane cu un nivel limitat spre nul al conştiinţei n-au capacitatea de a-şi depăşi limitările, care-i plafonează în a înţelege lucrurile, dat fiind spectrul într-adevăr îngust în care sunt încorsetaţi în necunoştinţă de cauză, atât pot, de unde şi închipuirile c-ar fi izbutit cine ştie ce mare scofală prin strecurarea în finala Alpe Adria Cup, tichia de mărgăritar cu care chelul nu roşeşte de jenă în faţa realităţii factuale obiective a proptirii în locul 13 pe scara ierarhică internă, ceea ce ar implica oarecare demisii de onoare.

Dar de unde oare şi atâta onoare într-o societate plină ochi de fripturişti înfipţi!?

Care, bineînţeles, consideră că li se cuvine cutare şi cutare beneficiu în baza „schemelor de partid şi de stat”, ale „sistemului” putred, falimentar moral, eminamente corupt de ban şi interesul care poartă mereu fesul, ori tichia de mărgăritar.

Cel mai neplăcut fiind aspectul că, dat fiind nivelul limitat de conştiinţă, alternativele nu sunt implicit la îndemână, în sensul că n-are cine a efectua „curăţenia”. Trebuind mai întâi spălată oglinda în care unii să-şi arunce o privire cât mai lungă, şi nu a admiraţie de sine.

  

Distribuie
Acest articol a fost publicat în Baschet și etichetat cu , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


3 + doi =

 


Ultimele articole din categoria Baschet: