Preşedintele Asociaţiei Judeţene de Canotaj Timiş, Zlatomir Balojin, totodată conducător şi antrenor al secţiei de canotaj la CSM Timişoara, prezent săptămâna aceasta în capitală cu ocazia tradiţionalului Campionat Naţional de Fond (6.000m) pentru juniori, tineret şi seniori, tocmai a primit asigurări ferme de nicăieri altundeva decât din biroul preşedintei Agenţiei Naţionale pentru Sport, multipla campioană olimpică de canotaj Elisabeta Lipă, în sensul că situaţia temporară ce afectează direct activitatea canotorilor de la Clubul Sportiv Muncipial, prin recenta demolare a bazei CSM de pe malul Begăi, „rasă” de buldozere vizavi de „Bănăţeana”, îşi va găsi rezolvarea favorabilă tinerilor cu vâsle pe luciul apei, promisiunea verbală în acest sens, că „totul va fi bine”, venind din partea edilului Timişoarei într-o convorbire telefonică purtată la mijlocul acestei săptămâni cu diriguitoarea ANS.
Zlatomir Balojin, antrenor de canotaj şi diriguitor al secţiei de profil la CSM Timişoara, preşedinte al A.J. de Canotaj Timiş
„Eram destul de agitat”, a mărturisit Zlatomir Balojin, „căci noi nu putem activa în canotaj în Piaţa Unirii, ci pe canalul Bega, acolo fiind <casa> noastră, iar prin demolarea bazei sportive de pe mal nu puteam să ne simţim decât foarte vulnerabili, dar tocmai mi-a venit inima la loc, speranţele renăscând odată ce doamna Elisabete Lipă mi-a dat asigurări chiar în biroul dumneaei, primindu-mă în audienţă, că totul se va rezolva, va fi bine. Dumneaei a vorbit telefonic cu domnul primar al Timişoarei, care i-a promis că lucrurile se vor rezolva, să stăm liniştiţi, că va fi bine.”
Canotajul timişorean avea una dintre principalele sale „ancore” tocmai la baza sportivă a CSM Timişoara de pe faleza sudică a Begăi, „în spatele” Bulevardului Vasile Pârvan, vizavi de fosta Grădină Bănăţeană, nu departe de podul Mihai Viteazu, activând de decenii la acea bază cu ieşire la apă, pontoane pe malul canalului, bază însă demolată zilele trecute, clădirile fiind reduse la stadiul de moloz, sub lama buldozerelor.
Momentan, tot necesarul canotorilor, bază materială şi logistică, a fost depozitat în containere special alocate şi amplasate inclusiv la Facultatea de Hidrotehnică a UPT, precum şi pe malul opus al canalului, la baza sportivă de canotaj a CSŞ Bega din apropierea restaurantului „Vaporul”, cu titlu temporar.
Totodată, juniorii care erau cazaţi în camerele clădirii demolate de la baza sportivă de canotaj a CSM Timişoara – componenţi în baza selecţiei efectuate şi prin ţară pentru continuitatea „Centrului” de juniori 2 cu susţinere federală din grija Asociaţiei Judeţene de Canotaj Timiş şi a grupării de pe Bega, au fost preluaţi în locaţia Direcţiei Judeţene de Sport şi Tineret Timiş din proximitatea clădirii Municipalităţii timişorene, în camere ale clădirii DJST şi în grija unui instructor, astfel încât şederea lor în capitala Banatului să nu fie afectată.
Elisabeta Lipă
Bineînţeles, activitatea sportivă a secţiei de canotaj de la CSMT este cât se poate de serios perturbată de demolarea bazei, ceea ce-a agitat apele sufletiştilor sportului cu vâsle, simţindu-se pe… „valurile vieţii”, însă semnalele tocmai primite de conducătorul Zlatomir Balojin chiar în biroul preşedintei ANS, Elisabeta Lipă, şi nu există vreo autoritate superioară raportată sportului în România, i-au dat curaj în sensul rezolvării problemelor: „În tot acest rău al demolării este şi-un bine, şi-am primit semnale ce dau nădejde în sensul înfăptuirii binelui! Avem de-acum într-adevăr speranţe.”
Realitatea constând în faptul că, pe de-o parte, clădirea bazei de canotaj a CSMT era învechită, ridicată fiind interbelic, iar pe de altă parte nici nu era intabulată, totul constituind implicit o chestiune de timp până când, într-o bună zi, dintr-un punct sau altul de vedere, neajunsurile necesitau într-un fel sau altul a fi adresate.
Iar acel cândva s-a conturat la început de noiembrie 2023, clădirea aflându-se pe terenul Municipalităţii, cu dimensiunea de circa 3.800 de metri pătraţi conform înscrisurilor din C.F., şi fiind demolată, lăsând în urmă nenumărate amintiri ale celor din canotajul local, activând sau chiar locuind în incintă, ce mai includea o cantină, sală de antrenament şi alte dependinţe.
Timpul erodase însă clădirea de pe malul Begăi, la ploi mai zdravene survenind scurgeri şi existând implicit alte riscuri, cu atât mai semnificative în condiţiile în care juniori erau cazaţi în incintă, aşa încât, conform spuselor lui Zlatomir Balojin, „în tot acest rău e şi-un bine!”
Balojin a întărit cu-această ocazie cât se poate de ferm ideea de căpătâi că nici nu concepe ca revenirea la normal să nu fie decât o chestiune de timp, prin reluarea activităţii CSM în acelaşi loc tradiţional cu deceniile, mai ales dat fiind şi continuitatea pe Bega a „Centrului” juvenil cu susţinere federală, rezervat juniorilor 2, o motivaţie suficient de potentă pe agenda Federaţiei Române de Canotaj, prin cea mai reprezentativă exponentă a sa, Elisabeta Lipă, din fruntea Agenţiei Naţionale pentru sport, în sensul sprijinirii „regrupării” canotajului în fosta sa „casă” de pe faleza Begăi.
Ultimele semnale dinspre Primăria Timişoara, prin intermediul promisiunilor edilului Fritz în convorbirea telefonică avută cu Elisabeta Lipă, fiind în sensul că suflarea canotajului de la CSMT va reveni la respectiva bază, ce va avea parte de o nouă construcţie.
CSM Timişoara
Binemeritată, CSM având într-adevăr spor la vâslit şi-n 2023, an în care tineri canotori legitimaţi în „albastrul” celor de pe Bega au contribuit la medalii ale „tricolorilor” pe scena internaţională, două de aur la nivel continental juvenil, una de argint tot la nivelul continental – dar al seniorilor, respectiv de bronz chiar pe plan mondial, ceea ce creditează secţia de profil a clubului cu postura de „navă Amiral” a sportului judeţean în anul pe cale de încheiere.
Zlatomir Balojin arătându-se de-acum încrezător în continuitatea „albaştrilor” în aceleaşi locuri, în ciuda deranjului de moment. De la care canotorii Clubului Sportiv Municipal şi-au luat săptămâna aceasta gândurile, prezenţi fiind în capitală, alături de omologi de la concitadinele CSŞ Bega şi CSU Politehnica, la Campionatul Naţional de Fond preluat „la centru”.
Tradiţional cu anii pe apele Begăi, „Naţionalul” pe 6.000 de metri pentru juniori, tineret şi seniori ar urma totuşi să revină în „apele teritoriale” ale Timişoarei, bună gazdă sezoane-n şir în deceniul trecut, odată ce baza CSMT ar urma să fie reconstruită, poate şi „Flora” să renască, dat fiind că era reper al „Sosirii” în cursa pe 6 kilometri din aval, dinspre Fabrica de Zahăr.
Momentan, zona capitalei a preluat organizarea C.N. de canotaj fond, în primele două zile cu participarea juniorilor şi categoriei tineret, spre finele săptămânii a seniorilor, la ceas autumnal după ce întrecerile de pe Bega ale unor ediţii trecute se derulau primăvara, însă nădejdile lui Zlatomir Balojin se leagă de reînnodarea concursurilor în inima Timişoarei.
Campionatul Național de Fond va reveni conform promisiunilor pe Bega
„Este loc pentru toţi pe Bega, şi pentru vaporetto, şi pentru canotaj, şi pentru cei din alte discipline nautice, este foarte mult locul nostru, avem rădăcini acolo şi sunt încrezător, de-acum, la ce-am auzit în biroul doamnei preşedinte Lipă, că va fi într-adevăr bine, că binele va fi nu doar din vorbe!”
Cât vor avea de aşteptat canotorii până când o nouă construcţie se va ridica pe respectiva bază sportivă, rămânând de văzut, dar cert fiind că înscrisurile o identifică fiind a canotajului, fără posibilitatea înstrăinării patrimoniului sportiv.
Canotajul de la CSM, momentan pe valuri, după ce în trecut prelua în colacul de salvare o altă grupare locală de profil, C.S. Banatul, însă cu promisiuni ferme de mai bine, cert fiind aspectul că „albaştrii” nici nu prea mai puteau rezista foarte mult timp pe „vechea baricadă”. Şi cu menţiunea că gruparea de pe Bega mai descinde în stagii centralizate „la cald” şi pe malul lacului Surduc, cantonându-se la Vila Magda, cu ieşire la apă şi investind într-un motor electric pentru dotarea ambarcaţiunii de însoţire a bărcilor sportivilor pe ape, tocmai pentru a proteja mediul înconjurător şi în limitele legii, stipulând explicit că pe lacul timişean de acumulare nu pot fi utilizate ambarcaţiuni cu motor, ceea ce bineînţeles că vreunui „înfiebântat” estival nici că-i pasă, poluând în fel şi chip împrejurimile, dar exemplul pozitiv venind dinspre stoicul canotaj.
Iar prin câte-a trecut deja canotajul timişorean, conducătorul său e optimist, optimism insuflat din fruntea ANS, prin intermediul stelei stelelor canotajului românesc, în sensul revenirii lucrurilor la normal. Şi e de-aşteptat ca Municipalitatea Timişoarei să „n-o scalde”, fiind în această speţă sub privirile Elisabetei Lipă.
