CSŞ Bega cu titluri naţionale şi CSM Timişoara cu locuri 2-3 la Snagov la „Naţionalul” de Fond, dar canotajul „tricolor” e în doliu la decesul prematur al campionului olimpic Dimitrie Popescu

Toate cluburile din capitala Banatului aliniate săptămâna aceasta la Snagov la ediţia din 2023 a Campionatului Naţional de Fond pentru juniori, tineret şi seniori sub egida Federaţiei Române de Canotaj au urcat pe podium, CSU Politehnica la seniori iar CSŞ Bega şi CSM Timişoara în sectorul juvenil, însă canotajul „tricolor” este în doliu, tocmai sâmbătă, ultimă zi a celor 4 de competiţii, dându-şi suflarea campionul olimpic Dimitrie Popescu, alungind astfel rândul deja nespus de lung al celor pieriţi subit şi „din senin” mult prea prematur şi vremelnic, deşi clinic sănătoşi şi cu o viaţă activă.   

Campionatul Naţional de Fond, organizat de Federaţia Română de Canotaj la ediţia sa din 2023 cu începere de miercuri la Snagov, s-a încheiat sâmbătă într-o zi devenită cernită a frumosului sport cu vâsle în ţara noastră, coborând stindardul în bernă la decesul mai mult decât prematur al unui campion olimpic al canotajului „tricolor”, căruia îi pier aşadar laureaţii la nivel mondial, Dimitrie Popescu stingându-se după-amiaza acasă la Buşteni, după ce în cele 4 zile de întreceri, până sâmbătă la amiază, fusese prezent la „Naţionalele” de lângă capitală.

Campion olimpic la ediţia din 1992 a Jocurilor Olimpice de vară de la Barcelona în proba de patru rame cu cârmaci, medaliat şi cu bronz pe aceleaşi ape catalane în proba de doi rame cu cârmaci, Dimitrie Popescu izbutea atunci în Spania a fi medaliat olimpic la cea de-a treia ediţie consecutivă a Jocurilor Olimpice de vară, după locul secund ocupat pentru România atât în proba de dublu rame a competiţiei din 1984 de la Los Angeles, cât şi în cea de patru rame a întrecerilor din 1988 de la Seul, un an mai apoi devenind şi campion al lumii în „tricolor” cu echipajul de 4 rame al Federaţiei Române de Canotaj, după distincţiile ca vicecampion mondial în 1985 şi 1986 la dublu rame.

Se sting campioni olimpici la vârste mai mult decât premature, la numai 62 de ani în cazul lui Dimitrie Popescu, după o viaţă sportivă, activă, echilibrată şi cumpătată, deşi clinic sănătoşi şi dinamici în activitatea cotidiană, dar căzând subit pradă stării nefireşti şi la prima vedere inexplicabilă de rău, rezultând decesul din senin, şi decesul fiind specificat explicit între cele 1.291 de efecte adverse stipulate la ora actuală, momentan nici mai multe, nici mai puţine decât 1.291, ale aşa-zisei „vaccinări” promovată de către „naraţiunea oficială a sistemului” ca fiind „sigură şi eficientă”, la fel cum decesul poate surveni și ca o consecință directă a efectului de transfecție – cât se poate de real și răspândit dar subiect tabu în presa mituită internă și internațională, dinspre cei așa-zis ”vaccinați” în 2021-2022 către nevaccinați. 

Prin rândurile unui cititor care a trimis un comentariu sub numele Codreanu pe adresa www.activenews.ro, „Domnul profesor Dimitrie Popescu, prin generaţiile de canotori antrenate, a fost, este şi va rămâne mult timp campion în Romania. Un Titan cu inimă de aur, care într-adevăr şi-a dedicat existenţa sportului, canotajului românesc. O dată, Profesorul a spus: <… dacă nu puteţi să mai alergaţi repede, alergaţi încet; dacă nu mai puteţi alerga încet, atunci mergeţi; dacă nu mai puteţi nici să mergeţi, atunci vă târâţi… DAR NICIODATĂ SA NU VĂ OPRIŢI>. Astfel de cuvinte, transpuse în viaţă, îţi oferă numai reuşite. Ce nu scrie pe Wikipedia: profesorul Dimitrie Popescu provine dintr-o familie modestă de 7 fraţi, el fiind cel mai mare. Ca frate mai mare, ajuns la clubul de canotaj, muncind din greu, şi-a ajutat fraţii mai mici cu cele necesare ca să poată mearge la şcoală, să reuşească în viaţă. Ajutorul lui nu s-a limitat la familie, de-a lungul timpului ajutând cu consecvenţă mulţi tineri aflaţi la început de carieră. Un exemplu de urmat, atât în cariera profesională cât şi în viaţa de zi cu zi. Vă mulţumim Domnule Profesor Dimitrie, pentru dăruirea şi pasiunea cu care aţi profesat, pentru medaliile, titlurile şi reuşitele cu care aţi înobilat sportul românesc. Bunul Dumnezeu, în care aţi crezut, să vă odihnească în pace!”

O sâmbătă cernită pentru canotajul românesc şi prin extensie pentru sportul autohton, o sâmbătă ce era până la aflarea tragicei veşti fulgerătoare una a bucuriei datoriei împlinite pentru sportul „tricolor” cu vâsle, în întreceri naţionale vreme de 4 zile la Snagov, unde şi cele 3 cluburi timişorene s-au bucurat de rodul activităţii lor asidue din puţin şi în pofida neajunsurilor, dificultăţilor sau chiar opreliştilor de tot felul, cucerind mai multe medalii.

Astfel, Clubul Sportiv Şcolar Bega Timişoara s-a impus în probe de simplu ale categoriei uşoare atât la băieţi cât şi la fete, prin Andrei Dumitru Popovici respectiv Daliana Popescu, ambii din generaţia 2006, campioni ai ţării la juniori mari, „Bega” având aşadar fondişti de aur, zămisliţi de profesorii Ecaterina Calapiş, Elvira Văsuţ şi Dorin Bena, nişte sufletişti de-o viaţă în canotajul juvenil, cu 12 aspiranţi ai galben-albaştrilor aliniaţi la start în Ilfov.

Dintre care s-a conturat un alt echipaj de 4 junioare 1 urcat pe podiumul „Naţionalului” de la Snagov, CSŞ Bega şi pe locul 3 în proba feminină de 4 vâsle, fondistele Maria Popovici – soră a lui Andrei, Daliana Popescu, Carla Cristea şi Paula. „Bega” luându-şi inima în dinţi de a se mai alinia „la centru” şi cu două echipaje de 4 vâsle băieţi. 

Veşti bune în plan competiţional şi de pe celălalt mal al canalului Bega, dinspre CSM Timişoara, chiar dacă secţiei de canotaj i-a fost demolată cu buldozerele baza sportivă de pe B-dul Vasile Pârvan, CSM urcând pe podiumul „Naţionalului” de Fond de lângă capitală cu echipajul de 4 plus 1 rame juniori 1, dintre care 3 de 17 ani şi unul, Ivan Petcovici, din lotul naţional al Centrului Naţional Olimpic de Pregătire a Juniorilor de la Orşova, în vârstă de 18 ani. Împreună cu Silviu Elemeş, Tinel Mureşan şi Darius Manicea obţinând locul 2 şi „argintul” la finele celor 6.000 de metri, cu cârmaciul Roxana Bucşă, talent în vederile Stelei şi dinamoviştilor, dar de care bănăţenii ţin „ca la ochii de cap”, bănăţeni întrecuţi pe apele ilfovene doar de barca lui CSM Suceava.

Cârmăciţa Bucşă fiind o dublă campioană europeană, împreună cu Mureşan, Elemeş şi Manicea în pregătiri la Centrul Naţional de Pregătire a Tineretului.

Iar echipajul juvenil a ocupat locul 3 în concursul Open al seniorilor, aşadar medaliaţi pe ţară la o categorie superioară de vârstă, cea mai mare conform competiţiei sub egida FRC de la Snagov, Manicea izbutitnd totodată să se claseze pe locul 3 în proba de simplu a seniorilor categoriei uşoară. 

Nu în ultimul rând reuşita Anei Bordîncă, din generaţia 2008, legitimată tot la CSM Timişoara, de a obţine locul 2 în proba junioarelor 2, în pregătiri fiind pentru o vreme inclusiv pe apele lacului timişean Surduc, în vreme ce colega de generaţie Maria Lungoci s-a situat pe locul 4. Altfel, Victor Tiutiu a încheiat pe locul 5 proba de simplu a juniorilor 2, profesorul Zlatomir Balojin, conducător al secţiei de canotaj la CSM şi antrenor în secţie, totodată preşedinte al A.J. Canotaj Timiş, considerându-l a fi „de perspectivă”.

CSM Timişoara a aliniat lângă capitală 8 canotori juniori, instruiţi pe apele Begăi la CSM şi de ex-canotori localnici actualmente studiind la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a UVT, şi anume Alin Homorogan, David Balosin – implicat în staff-ul tehnic şi la lotul naţional de juniori, respectiv Orosz Iasmina, crescând pe lângă sufletistul Zlatomir Balojin în ale antrenoratului în disciplina cu vâsle. 

Reamintim sub forma celor publicate ieri sub titlul „CSU Politehnica Timişoara, medalii de argint şi bronz pe lacul Snagov la Campionatul Naţional de fond seniori, organizat de Federaţia Română de Canotaj”, consemnare accesibilă la această legătură, că şi alb-violeţii au cucerit medalii în Ilfov, sportivii de la CSU Politehnica Timişoara câştigând două distincţii la Campionatul Naţional de Fond rezervat seniorilor, sub egida Federaţiei Române de Canotaj.

Andrei Popovici şi Bogdan Gorea au concurat în aceeaşi barcă alb-violet şi au câştigat o medalie de bronz şi una de argint, în probele de dublu rame şi dublu vâsle. CSU Politehnica Timişoara a aliniat trei echipaje la startul ediţiei din acest an a Campionatului Naţional de Fond destinat seniorilor, care s-a desfăşurat la sfârşitul acestei săptămâni la Complexul Naţional „Elisabeta Lipă” din Snagov, unde, vineri, în prima zi, canotorii alb-violeţi au urcat pe podiumul întrecerii de dublu rame, Andrei Popovici şi Bogdan Gorea cucerind medalia de bronz.

Acelaşi echipaj al CSU Politehnica Timişoara, format din Andrei Popovici şi Bogdan Gorea, a obţinut astăzi, sâmbătă 11 noiembrie, medalia de argint la dublu vâsle masculin, în proba rezervată categoriei uşoare în „Naţionalele” de fond, ale căror curse se dispută pe distanţa de 6.000 de metri.

Iar echipajul de patru vâsle seniori al Politehnicii Timişoara, format din Adrian Maghiar, David Craşovan, Alexandru Craşovan şi Cătălin Moga, a terminat pe locul 5. Sunt foarte mulţumită de rezultatele sportivilor noştri, în ciuda ghinioanelor care nu depind doar de noi. Şi echipajul care nu a luat medalie a venit foarte bine ca timp, ţinând cont că au concurat contra unor componenţi ai loturilor naţionale. Nu ne putem compara. În prima probă, puteam veni mult mai bine, trebuia să câştigăm. O săptămână în plus de pregătire pe lacul de la Snagov ar fi făcut diferenţa. Rezultatele pe care le-au obţinut sportivii noştri sunt demne de apreciat”, a semnalat Ecaterina Calapiş, antrenoarea de la CSU Politehnica Timişoara.

Pe de altă parte, precum am semnalat miercuri sub titlul „Baza de canotaj a CSM Timişoara de pe malul Begăi, demolată cu buldozere vizavi de „Bănăţeana”, dar speranţa sufletului canotajului timişean, Zlatomir Balojin, e alimentată din biroul preşedintei Agenţiei Naţionale pentru Sport, Elisabeta Lipă. <În tot acest rău e şi-un bine, şi-am primit semnale ce dau nădejde în sensul înfăptuirii binelui!>, consemnarea fiind accesibilă la această legătură, viitor momentan ceva mai incert şi strict sub spectrul promisiunilor declarative din partea Municipalităţii locale pe adresa secţiei de canotaj a CSM Timişoara, a cărei bază sportivă a fost demolată cu buldozerele. 

Preşedintele Asociaţiei Judeţene de Canotaj Timiş, Zlatomir Balojin, totodată conducător şi antrenor al secţiei de canotaj la CSM Timişoara, prezent săptămâna aceasta în capitală cu ocazia tradiţionalului Campionat Naţional de Fond (6.000m) pentru juniori, tineret şi seniori, tocmai a primit asigurări ferme de nicăieri altundeva decât din biroul preşedintei Agenţiei Naţionale pentru Sport, multipla campioană olimpică de canotaj Elisabeta Lipă, în sensul că situaţia temporară ce afectează direct activitatea canotorilor de la Clubul Sportiv Muncipial, prin recenta demolare a bazei CSM de pe malul Begăi, „rasă” de buldozere vizavi de „Bănăţeana”, îşi va găsi rezolvarea favorabilă tinerilor cu vâsle pe luciul apei, promisiunea verbală în acest sens, că „totul va fi bine”, venind din partea edilului Timişoarei într-o convorbire telefonică purtată la mijlocul acestei săptămâni cu diriguitoarea ANS. 

Zlatomir Balojin, antrenor de canotaj şi diriguitor al secţiei de profil la CSM Timişoara, preşedinte al A.J. de Canotaj Timiş

„Eram destul de agitat”, a mărturisit Zlatomir Balojin, „căci noi nu putem activa în canotaj în Piaţa Unirii, ci pe canalul Bega, acolo fiind <casa> noastră, iar prin demolarea bazei sportive de pe mal nu puteam să ne simţim decât foarte vulnerabili, dar tocmai mi-a venit inima la loc, speranţele renăscând odată ce doamna Elisabete Lipă mi-a dat asigurări chiar în biroul dumneaei, primindu-mă în audienţă, că totul se va rezolva, va fi bine. Dumneaei a vorbit telefonic cu domnul primar al Timişoarei, care i-a promis că lucrurile se vor rezolva, să stăm liniştiţi, că va fi bine.” 

Canotajul timişorean avea una dintre principalele sale „ancore” tocmai la baza sportivă a CSM Timişoara de pe faleza sudică a Begăi, „în spatele” Bulevardului Vasile Pârvan, vizavi de fosta Grădină Bănăţeană, nu departe de podul Mihai Viteazu, activând de decenii la acea bază cu ieşire la apă, pontoane pe malul canalului, bază însă demolată zilele trecute, clădirile fiind reduse la stadiul de moloz, sub lama buldozerelor.

Momentan, tot necesarul canotorilor, bază materială şi logistică, a fost depozitat în containere special alocate şi amplasate inclusiv la Facultatea de Hidrotehnică a UPT, precum şi pe malul opus al canalului, la baza sportivă de canotaj a CSŞ Bega din apropierea restaurantului „Vaporul”, cu titlu temporar.

Totodată, juniorii care erau cazaţi în camerele clădirii demolate de la baza sportivă de canotaj a CSM Timişoara – componenţi în baza selecţiei efectuate şi prin ţară pentru continuitatea „Centrului” de juniori 2 cu susţinere federală din grija Asociaţiei Judeţene de Canotaj Timiş şi a grupării de pe Bega, au fost preluaţi în locaţia Direcţiei Judeţene de Sport şi Tineret Timiş din proximitatea clădirii Municipalităţii timişorene, în camere ale clădirii DJST şi în grija unui instructor, astfel încât şederea lor în capitala Banatului să nu fie afectată.

Elisabeta Lipă

Bineînţeles, activitatea sportivă a secţiei de canotaj de la CSMT este cât se poate de serios perturbată de demolarea bazei, ceea ce-a agitat apele sufletiştilor sportului cu vâsle, simţindu-se pe… „valurile vieţii”, însă semnalele tocmai primite de conducătorul Zlatomir Balojin chiar în biroul preşedintei ANS, Elisabeta Lipă, şi nu există vreo autoritate superioară raportată sportului în România, i-au dat curaj în sensul rezolvării problemelor: „În tot acest rău al demolării este şi-un bine, şi-am primit semnale ce dau nădejde în sensul înfăptuirii binelui! Avem de-acum într-adevăr speranţe.”

 

Realitatea constând în faptul că, pe de-o parte, clădirea bazei de canotaj a CSMT era învechită, ridicată fiind interbelic, iar pe de altă parte nici nu era intabulată, totul constituind implicit o chestiune de timp până când, într-o bună zi, dintr-un punct sau altul de vedere, neajunsurile necesitau într-un fel sau altul a fi adresate.

Iar acel cândva s-a conturat la început de noiembrie 2023, clădirea aflându-se pe terenul Municipalităţii, cu dimensiunea de circa 3.800 de metri pătraţi conform înscrisurilor din C.F., şi fiind demolată, lăsând în urmă nenumărate amintiri ale celor din canotajul local, activând sau chiar locuind în incintă, ce mai includea o cantină, sală de antrenament şi alte dependinţe.

Timpul erodase însă clădirea de pe malul Begăi, la ploi mai zdravene survenind scurgeri şi existând implicit alte riscuri, cu atât mai semnificative în condiţiile în care juniori erau cazaţi în incintă, aşa încât, conform spuselor lui Zlatomir Balojin, „în tot acest rău e şi-un bine!”  

Balojin a întărit cu-această ocazie cât se poate de ferm ideea de căpătâi că nici nu concepe ca revenirea la normal să nu fie decât o chestiune de timp, prin reluarea activităţii CSM în acelaşi loc tradiţional cu deceniile, mai ales dat fiind şi continuitatea pe Bega a „Centrului” juvenil cu susţinere federală, rezervat juniorilor 2, o motivaţie suficient de potentă pe agenda Federaţiei Române de Canotaj, prin cea mai reprezentativă exponentă a sa, Elisabeta Lipă, din fruntea Agenţiei Naţionale pentru sport, în sensul sprijinirii „regrupării” canotajului în fosta sa „casă” de pe faleza Begăi.

Ultimele semnale dinspre Primăria Timişoara, prin intermediul promisiunilor edilului Fritz în convorbirea telefonică avută cu Elisabeta Lipă, fiind în sensul că suflarea canotajului de la CSMT va reveni la respectiva bază, ce va avea parte de o nouă construcţie. 

CSM Timişoara

Binemeritată, CSM având într-adevăr spor la vâslit şi-n 2023, an în care tineri canotori legitimaţi în „albastrul” celor de pe Bega au contribuit la medalii ale „tricolorilor” pe scena internaţională, două de aur la nivel continental juvenil, una de argint tot la nivelul continental – dar al seniorilor, respectiv de bronz chiar pe plan mondial, ceea ce creditează secţia de profil a clubului cu postura de „navă Amiral” a sportului judeţean în anul pe cale de încheiere. 

Zlatomir Balojin arătându-se de-acum încrezător în continuitatea „albaştrilor” în aceleaşi locuri, în ciuda deranjului de moment. De la care canotorii Clubului Sportiv Municipal şi-au luat săptămâna aceasta gândurile, prezenţi fiind în capitală, alături de omologi de la concitadinele CSŞ Bega şi CSU Politehnica, la Campionatul Naţional de Fond preluat „la centru”.

Tradiţional cu anii pe apele Begăi, „Naţionalul” pe 6.000 de metri pentru juniori, tineret şi seniori ar urma totuşi să revină în „apele teritoriale” ale Timişoarei, bună gazdă sezoane-n şir în deceniul trecut, odată ce baza CSMT ar urma să fie reconstruită, poate şi „Flora” să renască, dat fiind că era reper al „Sosirii” în cursa pe 6 kilometri din aval, dinspre Fabrica de Zahăr.  

Momentan, zona capitalei a preluat organizarea C.N. de canotaj fond, în primele două zile cu participarea juniorilor şi categoriei tineret, spre finele săptămânii a seniorilor, la ceas autumnal după ce întrecerile de pe Bega ale unor ediţii trecute se derulau primăvara, însă nădejdile lui Zlatomir Balojin se leagă de reînnodarea concursurilor în inima Timişoarei.

 

„Este loc pentru toţi pe Bega, şi pentru vaporetto, şi pentru canotaj, şi pentru cei din alte discipline nautice, este foarte mult locul nostru, avem rădăcini acolo şi sunt încrezător, de-acum, la ce-am auzit în biroul doamnei preşedinte Lipă, că va fi într-adevăr bine, că binele va fi nu doar din vorbe!” 

Cât vor avea de aşteptat canotorii până când o nouă construcţie se va ridica pe respectiva bază sportivă, rămânând de văzut, dar cert fiind că înscrisurile o identifică fiind a canotajului, fără posibilitatea înstrăinării patrimoniului sportiv. 

Canotajul de la CSM, momentan pe valuri, după ce în trecut prelua în colacul de salvare o altă grupare locală de profil, C.S. Banatul, însă cu promisiuni ferme de mai bine, cert fiind aspectul că „albaştrii” nici nu prea mai puteau rezista foarte mult timp pe „vechea baricadă”. Şi cu menţiunea că gruparea de pe Bega mai descinde în stagii centralizate „la cald” şi pe malul lacului Surduc, cantonându-se la Vila Magda, cu ieşire la apă şi investind într-un motor electric pentru dotarea ambarcaţiunii de însoţire a bărcilor sportivilor pe ape, tocmai pentru a proteja mediul înconjurător şi în limitele legii, stipulând explicit că pe lacul timişean de acumulare nu pot fi utilizate ambarcaţiuni cu motor, ceea ce bineînţeles că vreunui „înfiebântat” estival nici că-i pasă, poluând în fel şi chip împrejurimile, dar exemplul pozitiv venind dinspre stoicul canotaj.

Iar prin câte-a trecut deja canotajul timişorean, conducătorul său e optimist, optimism insuflat din fruntea ANS, prin intermediul stelei stelelor canotajului românesc, în sensul revenirii lucrurilor la normal. Şi e de-aşteptat ca Municipalitatea Timişoarei să n-o „scalde”, fiind în această speţă sub privirile Elisabetei Lipă.

 

 

 

Distribuie
Acest articol a fost publicat în Canotaj, Sport juvenil și etichetat cu , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


cinci − = 1

 


Ultimele articole din categoria Canotaj: