Cu Curtea de Conturi peste ”proiectele” pe sport ale ”transparentei” Municipalități Timișoara? Zlatomir Balojin, ”motor” al celui mai de succes sport la zi în Banat prin Asociația Județeană de Canotaj Timiș, adus la disperare de injustețea refuzului Primăriei pentru proiectul de finanțare al Centrului de pregătire al juniorilor 2 pe Bega, 10 lei în plus pe zi pe sportiv și o cazare la DJST Timiș: ”Ne-au dat totul peste cap cu Centrul dar nu suntem bătaia de joc a nimănui și nu mă las! Am plâns ca un copil, demult n-am mai plâns așa”

Canotajul timișean vâslește cu spor, dar ce folos!? Cea mai performantă ramură olimpică a sportului județean – iar ierarhiile interdisciplinare sunt elocvente în acest sens și nu mint, canotorii fiind în ultimii ani cap de listă și aproape jumătate dintre primii 10 clasați, a fost nejustificat refuzată pe nedrept în ceea ce privește aprobarea finanțării proiectului depus de Asociația Județeană de Canotaj Timiș la Municipalitate în sensul completării necesarului bănesc al unui centru de juniori 2 pregătit pe Bega din fondurile Federației Române de Canotaj. Zlatomir Balojin, suflet și ”motor” al AJC Timiș, a lansat pentru Sporttim mai multe întrebări pe seama refuzului, subliniind însă că nu renunță și se prezintă la Primăria Timișoara pentru a solicita explicații.

La ceas de primăvară, Municipalitatea invită structurile sportive să depună proiecte de finanțare, iar Asociația Județeană de Canotaj Timiș a înaintat luna trecută dosarul unei inițiative punctuale și specifice, explicit definită în ideea completării necesarului bănesc pentru un centru de pregătire al juniorilor 2 pe Bega, alcătuit din 16 adolescenți, pentru care Federația Română de Canotaj alocase deja câte 45 de lei pe zi pentru alimentația fiecărui sportiv, completarea solicitată constând într-o suplimentare pe bază de proiect cu 10 lei a ”rației” de hrană, respectiv a asigurării cazării canotorilor în căminul internat în care activează Direcția Județeană de Sport și Tineret Timiș, în apropierea Primăriei.

Au existat și dosare respinse de Municipalitate, printre care cel din partea Asociației Județene de Canotaj Timiș, au existat apoi și contestații aprobate, nu și în cazul AJC Timiș. Iar cazul canotajului timișean este cât se poate de simplu, ce-i al lui, e pus deoparte.

Mai bine zis, prin prisma performanțelor sale constante din deceniul trecut dar și de la începutul celui în curs, competitivitate regăsită în clasările în vârful topurilor județene la final de an, încărcate de canotori între primii cei mai buni 10 ”olimpici”, cu reprezentanți la zi în flotila olimpică sau a naționalei de tineret, cu medaliați la zi la nivel european, ”vâslașii” Timișului nici nu mai au nevoie de prezentări. Rezultatele vorbesc de la sine, cât se poate de elocvente, fără echivoc.

O disciplină consacrată pe Bega, un ”motor” al competitivității și performanței. Iar AJC Timiș, asociație reunind un careu al cluburilor locale, nu solicita luna de pe cer din banul public ”vecinilor” de pe Bd. Constantin Diaconovici Loga, ci o completare specifică și punctuală la lansarea unui nou benefic și necesar centru de pregătire al juniorilor 2, tocmai pentru ”creșterea” unor noi ”valuri”.  

Deși, din punctul de vedere al unei publicații de sport, ideal ar fi ca întreaga suflare a lumii arenelor să aibă parte de susținere în asemenea cazuri, este totuși de spus că au răsărit nenumărate ”ciuperci după ploaie” și în acest domeniu vast al sportului, solicitând accesarea banului public, iar echidistanța cu care este împărțit întregul naște fără doar și poate nu doar întrebări, dar de-a dreptul suspiciuni. Dat fiind că știm cum stăm cu competențele și corectitudinea în această Românie a marasmului moral și a mentalității de 2 bani, mustind postdecembrist și în Timișoara de tot soiul de ”învârtiți”, detectabili de la o poștă. 

Zlatomir Balojin

Căci sunt oameni și oameni, veritabili oameni de sport, consacrați și ”statui” în viață ale acestei sfere, iar Zlatomir Balojin se încadrează în restrânsul cerc select din Timiș, dar și puzderie de insinuați care găsesc un culoar favorabil cu vânt din spate, interesul purtând fesul iar banul fiind ochiul Dracului. Și din moment ce dată uitării a fost buna tradiție anuală de altădată a Municipalității de a anunța și prin intermediul Sporttim apropierea perioadei de predare a proiectelor, există măcar un indiciu în plus că mult invocata transparență este doar praf în ochii credulilor. Există cu adevărat? Să fim serioși. Și se știe că ceva e putred în Danemarca.        

Iar canotajul n-are pur și simplu nevoie de vreo pledoarie în plus. Ci de o minimă susținere pe plan local. Căci a cucerit medalii peste medalii în ultimii ani în contul sportului timișorean.

Laurențiu Danciu e ”olimpic” magna cum laude, Andreea Iorgovan în flotila ”tricoloră” de tineret, iar Centrul Național Olimpic de pregătire a juniorilor 1 are aspiranți cooptați de pe Bega din generațiile 2004/5, în frunte cu Tinel Mureșan, selecționat  în barca de 8+1 a României participantă săptămâna viitoare la Campionatul European din Italia, în antrenamente la ”Centru” fiind dintre bănățeni și Elemes Silviu, Phineas Palic și Andrei Ciuhat.

Următorul ”val”, cel al juniorilor 2, deja conturat, pregătit și la start pe Bega, mai avea nevoie doar de o mică susținere ”loco”, o completare. Totul era deja pus la punct, în ceea ce privește școlarizarea adolescenților, efectuarea măsurătorilor specifice – acestea fiind corespunzătoare, iar selecția, și aceasta efectuată. Precum și o finanțare din partea Federației Române de Canotaj.

Atât mai solicita în plus Asociația Județeană de Canotaj Timiș pe plan local, un surplus de 10 lei la hrana zilnică a fiecăruia dintre cei 16 juniori 2, și cazare în căminul unde ființează DJST Timiș – această nici măcar ”cară hârtii”, unu la înmulțire. Iar AJC Timiș a înaintat proiectul cu solicitări cât se poate de specifice, așadar fără a putea da naștere la oarecare interpretări, cum că s-ar suprapune altor necesități de finanțare, ca de exemplu pentru efectuarea de deplasări.

Contrariat de respingerea proiectului și refuzarea contestației, pentru unii mumă, pentru alții ciumă, unul dintre conducătorii Asociației Județene de Canotaj Timiș, Zlatomir Balojin – iar în acest caz nu vorbim despre oricine în sportul bănățean, ci despre un fost competitor, de ani buni ”părinte” și suflet al unei ramuri de succes în acest colț de țară, a mărturisit îndurerat că este absolut inacceptabil ceea ce se întâmplă.

Lăsat fără cuvinte, ”și-a dat drumul” pentru Sporttim. ”Ne-au dat totul peste cap cu Centrul, însă să știți, nu mă las! Nu suntem noi, canotajul, bătaia de joc a nimănui. Chem Curtea de Conturi, n-am de ce să-mi fie frică. Deoarece sunt multe întrebări care necesită răspuns. Acum 4 zile am ajuns să plâng ca un copil. Am ajuns acasă și am plâns, așa cum mă știți, om în toată firea. Și de mult n-am mai plâns! Suntem unii oameni adevărați de sport în Timișoara și Timiș, și sunt unii oameni care n-au treabă și legătură cu sportul, dar care pot decide…” 

Întrebând totodată cât se poate de clar oare cine ar putea fi în comisia de validare a proiectelor? Cu cine s-a efectuat verificarea proiectelor? Cine le-a aprobat? Și-așa mai departe.

E cât se poate de evident că, într-o țară într-atât de coruptă precum România, și sportul a fost cât se poate de alterat, deturnat, denaturat, folosit, ”mânjit”, ”căpușat” și toate cele, iar peștele de la cap se împute, birocrații fluierând în drum spre bancă, în ziua de salariu, iar oameni autentici de sport suferind cumplit. În condițiile în care chiar sunt bani în ”sistem”! Au însă niște incompetenți și impostori capacitatea de discernământ și de a face distincție când vine vorba despre caracteristicile sectorului sportiv? 

Pe fondul refuzului de a aproba contestația celor de la AJC Timiș ca urmare a respingerii proiectului, Zlatomir Balojin e pregătit să se prezinte vineri pentru un tete-a-tete la Municipalitate, ”omenește”, după cum a specificat. Vicepreședintelui AJC Timiș i se pare imposibil să accepte că, deși ”de 5 ori am întrebat și mi s-a oferit de fiecare dată un răspuns afirmativ, da, da, da, da, da…”, proiectul pentru completarea sprijinirii centrului de pregătire al canotorilor juniori 2 la Timișoara a fost ”șuntat” fără motiv de Municipalitatea locală.

Un exemplu elocvent al iresponsabilității, incompetenței și incapacității ”sistemului” public. Și bineînțeles că la rândurile de mai sus s-ar putea găsi cârcotași care să tragă concluzii pripite în sensul că ar avea Sporttim ceva cu actualii dregători din Primărie. Toți sunt oricum o apă și-un pământ, niște inflamați fizic cu gulere albe și prețiozitatea ”importantului”.

Nu era de-ajuns că ilegalele stări ”de urgență” și ”alertă”, având ca pretext mascarada ”pLandemiei”, au tras la mal o tradiție cu anii, cea a organizării de către Timișoara pe canalul Bega a Campionatului Național de Fond pentru seniori, tineret și juniori, sub egida Federației Române de Canotaj, întreceri anulate din program în 2020 și 2021!? Căci iată că se mai găsește cumva ”sistemul” să dea și alte găuri ambarcațiunilor generațiilor de mâine ale flotilelor canotajului.

Nota bene, ”Naționalul” de Fond va reveni totuși anul acesta în calendarul FRC, la ceas de noiembrie, amânat de la orele primăverii dat fiind imposibilitatea prezenței la start a unor echipaje importante, apele canalului Bega așteptându-i așadar pe vâslași la toamnă. Până atunci, juniorii 2 din centrul local de pregătire n-așteaptă favoruri din partea incompetenților care mișună în jurul ”borcanului cu miere” al sectorului sport, ci dreptate.

Birocrația subminează și sportul, iar din partea Sporttim, acele cuvinte pe care Zlatomir Balojin nu le-a rostit. Rușine atâtor încurcă borcane gravitând, ”căpușând” sau trăind ”din sistem” de pe urma sportului, însă fără a-l susține cu adevărat, ba chiar complicându-i viața. Respectivii se știu foarte bine dar n-ai ce să le ceri, conectați fiind salariului și zonei de confort în interes personal. Sportul e sursa de venit, nu vocația unor diverși trepăduși ai ”sistemului”, și ”e” mulți.