Din lumea celor care nu cuvântă

Republicare a "episodului Io mi-s Sporttim: X..." din 26 iunie 2017. Amintiri după cum urmează de pe vremea cât încă se juca pe gazonul stadionului "Dan Păltinişanu", în urmă cu aproape 7 ani, timp în care arenei i s-a pus lacătul, fără a se purcede însă nici până la fine de 2023 la mult vehiculata demolare. Pe când? Până una alta, remember 2017... Conform fotografiei aeriene de pe frontispiciul site-ului instituției ce-l are în administrare, stadionul ”Dan Păltinișanu” pare a se număra printre ”perlele” Consiliului Județean Timiș. Asta din... avion. Însă la o privire mai atentă, undeva între rândurile de tribună, arena sportivă nu poate ascunde indiferența și neglijența de care a avut parte în porții tot mai mari în ultima vreme. A venit și a trecut luna martie, una de care se leagă data nașterii dar și a trecerii în neființă a celui care a fost Dan Păltinișanu, însă nimic nu s-a întâmplat în sensul preîntâmpinării deteriorării și pe mai departe a structurii betonate a unor rânduri de tribună, a venit și a trecut și măreața și înălțătoarea dată de 1 mai, fostă denumire a arenei, dar tot nimic, doar un tipic bullshit aniversar cu iz românesc, și a venit și a trecut întreaga primăvară, cu creșterea ierbii, generând o mică junglă de bălării pe porțiuni între rândurile de ”scoici” în alb și violet, însă unul dintre principalele stadioane ale arenei Ligii 1 la fotbal tot n-a avut parte de grija ce s-ar cuveni. Iar acum mai sunt nici 3 săptămâni până la startul unei noi ediții de campionat în elita sportului rege intern însă cel mai mare stadion din jumătatea vestică a României se confruntă cu o acoladă de neajunsuri. Care ar fi trebuit înlăturate chiar și dacă principala protagonistă a evenimentelor de pe arenă, ACS Poli, ar fi retrogradat în Liga 2, dar cu atât mai mult în situația în care deja de luna viitoare camerele de filmare ale difuzorilor TV ai meciurilor din primul eșalon revin în sud-estul Timișoarei. Pe micul ecran, mai totul pare a fi scos ca din cutie. La fața locului însă, trai și viață pentru rozătoare, șerpărie curată. Nedemnii administratori ai stadionului ”Dan Păltinișanu” ori pun arena la punct, la un nivel adecvat numelui pe care-l poartă ovalul, ori își cer scuze pentru ceea ce tinde să devină o mare bătaie de joc. Dacă ar fi rămas ”1 Mai”, nu ți-ar fi venit să plângi la ce-a ajuns principalul stadion al capitalei Banatului, căci nu poți avea așteptări de la ceea ce a fost, este și va fi socialismul cu mici și urale al sistemului românesc, dar dat fiind că arena numero uno din Timișoara este denumită ”Dan Păltinișanu”, respectul cuvenit ar impune un alt modus operandi. La capitolul atribuții ale CJT, conform propriei pagini de internet, sportul apare la punctul 6, chiar înaintea ordinii publice și a situațiilor de urgență, când vine vorba despre asigurarea potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii a cadrului necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean, toate enumerate la litera o). Ei bine, se pare că pomenitele competențe trebuie că sunt tare limitate, la concurență cu ignoranța și delăsarea manifestate față de ”perla” de pe frontispiciu. Administrare!? Jalnică salvare a aparențelor, cel mai adesea pe spinarea deținuților din penitenciare. Și-atunci cum să-ți imaginezi că ditamai viitoarea Sală Polivalentă ar răsări cât ai zice pește în viitoarea capitală culturală europeană sau că viitoarea pistă de canotaj de pe lacul artificial Surduc s-ar contura în estul județului cât ai spune crap ori somn, asta pentru a aminti despre două proiecte cu implicarea Consiliului Județean Timiș!? Care n-are notă de trecere în raport cu stadiul tot mai îngrijorător al dâmbului de pământ de la capătul Aleii Ripensia.