Aproximativ 100 de cicliști s-au întrecut la Cupa Timișoarei timp de o oră pe traseul urban care a inclus și trecerea prin cele două parcări subterane de la mall. Trecerea prin parcarea subterană a reprezentat o premieră națională, conform organizatorilor. Concurenții ce au fost pe podium la categoria elite au participat în premieră la o astfel de cursă și au încercat să se ferească de accidentări pe curbele alunecoase. Un ciclist local a ratat momentul startului, un altul a căzut din cauza imprudenței oamenilor de pe margine, în timp ce o pană a dus la un alt abandon. După întrecerea adulților a avut loc și cea a copiilor care au avut de făcut ture doar la suprafață și au fost despărțiți pe categorii de vârstă după ce au făcut turele de recunoaștere împreună.
Parcările de la Iulius Mall au găzduit a doua ediție a Cupei Timișoarei. A fost o cursă de tip criterium, cu concurenții încercând să parcurgă de cât mai multe ori traseul de aproximativ 2,5 kilometri, iar elementul inedit a fost trecerea prin parcarea subterană. „Practic, elementul central în jurul căruia am gândit traseul a fost parcarea subterană de la Iulius Mall, ambele nivele. În România nu am mai avut o competiție de asemenea anvergură care să se desfășoare într-o zonă acoperită, într-o construcție. Așa am beneficiat de sprijin pentru a include ambele nivele. Practic, traseul intra pe nivelul albastru, se parcurgea, se urca sus. Acea rampă a dat o senzație deosebită concursului. După care, evident, panta de coborâre și ieșirea pe calea Sever Bocu. Nu noi am inventat apa caldă. Sunt în competiții mari. Cursa de la Melbourne este renumită, se desfășoară într-o parcare supraterană. Suntem bucuroși de cum s-au prezentat concurenții.Traseul a fost în condiții bune. Ne bucurăm că nu a plouat, deși de o săptămână am fost sub amenințarea ploii, dar totul a fost ok”, a spus Alexandru Popa, vicepreședintele ACS Ciclism Dumbrăvița, organizatoarea competiției.
În jur de 100 de concurenți s-au aliniat la start duminică la ora 9. Acesta s-a dat cu câteva minute întârziere, dar nu suficient de multe pentru unul din concurenții înscriși, localnic. Acesta era echipat, dar a mers să-și rezolve o problemă și când a revenit la locul de plecare a constatat că ceilalți colegi de cursă erau deja pe traseu. A parcat bicicleta la standul organizatorilor și a fost „iepure” pentru copii la recunoașterea traseului pentru cursele ce aveau să înceapă în jurul orei 11. Traseul a fost „desenat” cu ajutorul benzilor de plastic, legate în multe locuri de cărucioarele de la supermarket. Nu a fost un public foarte numeros pe margine, dar au fost câțiva cicliști cu proprii susținători, care i-au încurajat la fiecare trecere prin dreptul lor.
Revenind la cursa adulților, a fost și un incident la ieșirea de pe rampă, cauzat de neatenția oamenilor de pe margine. Doi angajați de la mall au trecut iresponsabil prin fața unui concurent, „norocos” posesor al numărului 13, acesta a căzut și a fost nevoit să abandoneze cursa. De altfel, au fost mai multe momente în care oamenii de pe margine au intrat pe traseu. Și la ultima cursă, a copiilor de 13-14 ani, liderul a reușit să frâneze la timp ca să nu lovească unul din copiii mai mici care a participat la o cursă mai devreme și care a trecut prin curbă.
Un alt abandon s-a consemnat la cursa „vedetă” din cauza problemelor tehnice. Un concurent a făcut pană și nu avea schimb, așa că s-a oprit. În acest an a fost permis orice tip de bicicletă, după ce la prima ediție s-a concurat doar pe semicursiere. Numai casca a fost obligatorie, ca măsură de siguranță. Au fost câteva echipe care au venit cu echipamentele proprii, cei mai mulți fiind de la BMC Agroland, echipa locală. Au fost participanți care au concurat cu tricourile oferite de organizatori, cu logo-ul competiției. Au fost destui cicliști care au avut echipamente ca ale echipelor din WorldTour. Unul dintre aceștia a avut chiar un tricou de campion mondial, replică a celui purtat de Peter Sagan în sezonul trecut când era la Tinkoff. Dacă unii au avut echipament complet cu însemnele acelor echipe, alții au făcut combinații. Pentru cei mai mulți, păstrarea echilibrului pe cimentul alunecos a fost prioritară. Clopotul a anunțat ultima tură pentru participanți. A apărut și steagul în carouri, pentru finish, dar înainte să anunțe încheierea cursei, acesta i-a fost util unuia dintre organizatori pentru a prinde o hârtie pe care i-o „fura” vântul.
Reșițeanul Daniel Crista a fost primul pentru care a fluturat steagul. Stelistul stabilit la Timișoara a reușit în multe rânduri să parcurgă cei 2,5 kilometru cu timpi în jur de două minute și jumătate. Vicecampionul național la fond a fost bucuros că a reușit să se impună la cursa din orașul său. „Destul de greu, foarte tehnică, prin parcare pe la mall, super alunecos și a trebuit să am grijă să nu mă accidentez. Dar, per total, a fost o cursă foarte frumoasă la mine în oraș, am reușit să o câștig și mă bucur foarte mult pentru asta. N-am mai participat la un asemenea concurs. E destul de răcoare, asta e bine. Alunecos, dar am reușit să mă țin departe de accidentări, dar am terminat cu bine. Am luat-o ca pe un antrenament. Dacă băieții ceilalți riscau mai mult și erau în față, chiar nu aș fi riscat pentru că avem campionatele naționale și pentru asta m-am pregătit tot anul. Mă bucur că nimeni nu a căzut, nu au fost accidentări, nici colegii mei, nici eu, a fost chiar foarte bine. (despre criterium) Teoretic, când prinzi pe cineva din urmă, acel cineva este scos din cursă. Aici nu a fost scos, nu știu de ce. Oamenii care sunt depășiți trebuie să stea pe dreapta”, a spus la final Daniel Crista. De altfel, pe traseu, dar mai ales prin parcarea acoperită, se auzea destul de des „dreapta”, semnalul cicliștilor mai bine cotați și plasați pentru cei ajunși ca să le facă loc să treacă.
Campionul național de ciclocros, Raul Sînza, a încheiat pe locul secund. „A fost destul de dificil datorită traseului. Multe viraje destul de periculoase, foarte strânse. Asfaltul a fost destul de alunecos. A fost ceva nou și pentru mine. A fost destul de greu pentru că veneai de la lumină, înăuntru era destul de întuneric, până ți se obișnuiau ochii… Obiectivul meu a fost să termin pe podium, l-am îndeplinit. Am venit împreună cu Mihai Băbăiță. Am reușit să mergem în față din prima tură. Am menținut acest avans de 300-400 de metri și am reușit să-l ducem până la sfârșit”, a declarat și ciclistul orădean de la Carcover Racing Team. Steaua București a avut trei din cei patru cicliști înscriși la categoria elite a băieților. Cei mai mulți sportivi la această cursă i-a dat BMC Agroland, în jur de 15. Au mai fost și alte echipe din Timișoara, Arad sau Oradea. Inițial s-au înscris și câțiva cicliști din Bekecscaba, dar nu s-au mai aliniat la start.
Podiumul profesioniștilor a fost completat de timișoreanul de 18 ani, Mihai Băbăiță. Acesta este campion național de juniori la fond și a reprezentat Steaua la competiția din orașul său natal. „A fost interesant. Multe curbe alunecoase, unele cu nisip, câteodată. A fost destul de interesant, sus, jos, curbă stânga, dreapta, mi-a plăcut. E un sentiment ciudat să concurezi acasă. E frumos, ai mai multe emoții. Nici eu n-am mai fost până acum la un concurs într-o parcare subterană. Este destul de greu pentru că este foarte alunecos, este ciment foarte lucios. Dacă te apleci puțin mai tare într-o curbă, sigur aluneci. Chiar eu am alunecat de vreo trei ori și era cât pe ce să cad. Am fost depășit în ultima curbă din cauza nisipului. Pentru mine este un an de tranziție, este primul când sunt la U23. Am schimbat categoria de vârstă. Este puțin mai greu și încerc să fac față, să cresc cât mai mult în nivel”, a spus și ocupantul locului trei.
A fost și o întrecere a fetelor, dar doar trei s-au alininiat la start, deși inițial s-au înscris mai multe. Victoria i-a revenit Cameliei Gaiță, o altă localnică. „A fost super interesant. Prima dată pentru mine când am participat la o competiție subterană. Destul de periculos pentru că terenul a fost destul de alunecos și destul de multe curbe. Dar am terminat cu bine, am reușit să nu mă accidentez și am terminat prima. Ăsta a fost obiectivul meu, merg destul de des la concursuri, în special mountain-bike, dar, din când în când, și șosea. Obiectivul era să termin prima. N-am avut foarte mare concurență, am fost trei fete în total, dar am reușit în final. La mountain-bike este mai tehnic, coborâri mai periculoase, pietre, noroi, nebunie și aici a fost foarte interesantă partea asta cu subteranul. Foarte interesantă, inedită”, a fost părerea câștigătoarei de la feminin.
După o pauză a fost rândul copiilor să se întreacă. Unii dădeau ture cu bicicleta în partea din interioară a traseului, locul unde organizatorii aveau „proviziile”. Bananele au fost la mare căutare la finalul cursei mari. Cei mici au făcut câteva ture de recunoaștere a traseului care a fost modificat pentru ei. Nu au mai fost ieșiri pe strada cu trafic închis, nu s-a trecut prin parcarea subterană. Totul a fost la vedere, iar copiii au putut fi încurajați și suprvegheați de părinți. La recunoaștere, unul din copii a căzut, dar nu s-a lovit prea tare și a putut să ia parte la cursa propriu-zisă. Au fost cinci categorii de vârstă. Primii au plecat copiii de 5-6 ani care au avut de făcut 3 ture. Înainte de start, una dintre mame îi striga, de pe margine, fiicei sale că este cursa copiilor mici și că ea nu face parte din această categorie. S-a rezolvat „problema” și s-a plecat. Au urmat cele 4 ture făcute de copii de 7-8 ani, iar cel mai strâns final a fost la categoria 9-10 ani unde s-au parcurs 6 ture. 8 ture au avut de făcut cei de la 11-12 ani, iar ultima categorie, 13-14, a avut doar doi concurenți la start, după ce al treilea nu s-a mai prezentat. A câștigat „copilul aparent mai sportiv” cum spunea pe margine tatăl celuilalt concurent în timp ce înregistra cursa cu telefonul și o comenta. După ce încheiau cursele, cei mici erau invitați la înghețată. Au primit și medalii. Premierea s-a făcut la aproximativ patru ore după ce s-a dat startul în cursa adulților.
