Georg Lorenz a admirat pe bună dreptate din Germania „monumentul” ciclismului, Paris-Roubaix, semnalând cu ocazia celei de-a 121-a ediţii a tradiţionalei curse de şosea inclusiv pe piatră cubică un fapt pe care iubitorii sportului pe două roţi îl ştiu, dar semnificativ de reamintit, şi anume că Paris-Roubaix este alături de Milano-Sanremo, Turul Flandrei, Liége-Bastogne-Liége şi Turul Lombardiei între „monumentele” disciplinei cu pedale.
Această a 121-a ediţie a aşa-zisului” iad al nordului”, tocmai desfăşurată duminică, este, precum cele anterioare, o întrecere pe parcursul a 260 de kilometri presăraţi cu 29 de porţiuni cu piatră cubică, de lungimi şi dificultăţi diferite, însumând 55,7 kilometri.
Indiferent de vreme, traseul este împânzit de sute de mii de spectatori care încurajează cu multă dragoste alergătorii, dar dacă timpul este ploios, traseul este dificil, noroios, cu pericole de căzături şi accidentări la tot pasul, iar cicliştii ajung să arate încât probabil nici propria lor mama nu i-ar mai recunoaşte.
A câștiga însă „monumentul” este o performanţă pentru eternitate, marii ciclişti înscriindu-şi în palmares victoria. Îi amintesc aici pe Octave Lapize şi Gaston Rebry (de câte trei ori), Fausto Coppi, Louison Bobet, Rik van Looy (3) şi Eddy Merckx (3), Roger de Vlaeminck (4), Francesco Moser (3), Bernard Hinault, Johan Museeuw (3), Tom Boonen (4), Fabian Cancellara (3), Peter Sagan etc.
Şi în acest an competiţia a avut o seamă de favoriţi, printre ei Mathieu van der Poel – câştigătorul de anul trecut (în fotografie), Jasper Philipsen, Mads Pedersen, Nils Politt, Christophe Laporte, Alberto Betiol, Dylan van Baarle.
Alţi posibili favoriţi lipsind ca urmare a accidentărilor sau ferindu-se pur şi simplu pentru a nu periclita participarea la alte întreceri.
Eurosport a transmis şi această a 121-a ediţie, înscrisă în calendarul circuitului mondial 2024 UCI World Tour, drept a 16-a sa reuniune a noului sezon, şi a meritat urmărită, cursa fiind într-adevăr câştigată de olandezul Mathieu van der Poel, de la Alpecin-Deceuninck, care şi-a păstrat astfel titlul faimoasei întreceri graţie unei evadări solitare pe parcursul a 60 de kilometri. Avansul cu care s-a impus, exact 3 minute, fiind cel mai consistent de la ediţia din anul 2002 a tradiţionalei curse.
Care, în plus, pentru al treilea an consecutiv, a adus o îmbunătăţire a recordului de viteză, cu media de 47,85 kilometri pe oră superioară celei a ediţiei anterioare.
S-au aliniat la start toate cele 18 echipe participante din grupul UCI World Teams şi cele 7 din UCI Pro Teams, van der Poel învingând în 5 ore, 25 de minute şi 58 de secunde, urmat la 3 minute de coechipierul său belgian Jasper Philipsen, ajuns la finish odată cu danezul de la Lidl-Trek, Mads Pedersen, şi neamţul Nils Politt de la UAE Team Emirates, iar la alte 15 secunde de helvetul Stefan Kung de la Groupama-FDJ. Tot între primii 10, în continuare, un alt rutierist belgian de la Alpecin-Deceuninck, Vermeersch, la 3:47, urmat la o secundă de neo-zeelandezul Pithie, de la Groupama, iar la un minut de trioul format din belgianul Meers, de la Bora-Hansgrohe, norvegianul Waerenskjold de la Uno-X-Mobility şi estonul Mihkels de la Intermarche-Wanty.
